Incercari tehnologice

Incercari tehnologice

Scopul lucrarii: conoasterea rolului incercarilor tehnologice si a modului de desfasurare a acestora precum si utilizarea informatiilor obtinute.

Notiuni generale

Incercare: operatie tehnica de determinare a unuia sau mai multor caracteristici ale unui produs in conformitate cu o procedura specificata.

Incercare tehnologica: incercare avand drept scop determinarea capacitatii unui material de a se prelucra printr-un anumit procedeu tehnologic, in conditii tehnice bine determinate.

Ex. Incercarea de turnabilitate,

Incercarea de deformabilitate,

Incercarea de sudabilitate, etc.

Echipament de masurare: toate mijloacele de masurare etaloanele, materialele de referinta si instructiunile care sunt necesare pentru efectuarea masuratorii sinonim: sistem de masurare)

Raport de incercare: document ce prezinta reultate e incercarii si alte observatii relevante pentru incercare.

Incercarea tehnologica de turnabilitate a materialelor metalice

Turnabilitatea este proprictatea tehnologica a materialelor de a fi turnate in uare lichida si de a se solidifica obtinind configuratia formei de turnare realizate in aeest seop. Aceasta proprietate se apreciaza eu ajutoruI calificativelor (buna, satisfacatoare,etc) si depinde in principal de urmatoarele proprietati fizice ale materia1elor:

Fuzibilitatea propritatea materialelor de a trece In stare lichida printr-un aport minim de caldura din exterior. Din acest punct de vedere deosebim materiale greu fuzibile (T_top≥1500^oC) ca W; V; Ti; Co si materiale usor fuzibile (T_top<1000°C) ca Al, Pb, Sn.

Tensiunea superficial forta care se exercita la suprafata lichidelor datorita interactiunii dintre atomii de la suprafata lichidului si cei din interiorul lui.

Fluiditatea este proprietatea materialelor de a curge cu usurinta in state lichida si de a umple cavitatea in care sunt turnate. Ea influenteaza in cea mai mare masura proprietatea tehnologica de turnabilitate a materialelor.

Contractia proprietatea materialelor metalice de a se contracta la trecerea din stare lichida in stare solida si ulterior, in timpul racirii plna la temperatura ambianta.

In general, intre propietatile fizice prezentate si turnabilitate exista dependent prezentata in tabelul de mai jos.

De aceea, pentru a putea aprecia turnabilitaeta unui material, se masoara prin diferite procedee propietatiele fizice enuntate anterior.

Fluiditatea

Fluiditatea unui material metalic se poate aprecia folosind metoda spiralei. Aceasta consta in masurarea lungimii portiunii din spirala umpluta de materialul metalic pe parcursul trecerii sale din starea lichida in starea solida. Pentru aprecierea cu usurinta a lungimii spiralei, in lungimea acesteia s-au practicat repere de lungime din 50 in 50 mm.

Forma de turnare a probei-spirala se realizeaza din amestec de formare obisnuit conform tehnologiei aplicate formelor nepermanente. Pentru aceasta se foloseste o placa model ca cea din figura 1.a:

Fig. 1.a. Placa model a probei spirala

Accesul materialului metalic in stare lichida in interiorul formei de turnare se face prin sistemul de canale ce formeaza reteaua de turnare ca in figura 1.b.:

Contractia specifica

Valoarea contractiei specifice se poate estima in raport cu volumul materialului tumat (contractia volurnica) sau in raport cu dimensiunea (lungimea) unei probe special realizate in acest scop (contractia liniara).

Contractia volumica

Ca urmare a contractiei metalului turnat in forma la trecerea din stare lichida in stare solida, in piesele tumate apar retasuri interioare sau exterioare. Cunoasterea volumului retasurii si a. mecanismului formarii ei permite luarea unei masuri tehnologice sau constructive pentru prevenirea lor ca de exemplu prevederea maselotelor la elaborarea semifabricatelor prin turnare. Forma probei conice pentru determinarea volumului retasurii precum si forma de turnare a acesteia se prezinta in figura 2.:

Fig. 2.: Proba pentru determinarea volumului retasurii si forma de turnare a acesteia

Contractia liniara

Contractia liniara in stare solida a unui aliaj cu o cornpozitie chimica data se determina cu ajutorul unui aparat alcatuit dintr-un creuzet, o tija fixa, o tija rnobila si ceasul comparator pe cadranul caruia se poate citi valoarea absoluta a contractiei liniare in sutirni de mm. Constructia aparatului pentru determinarea contractiei liniare in stare solida se poate observa in figura 3.:

Modul de lucru

Masurarea fluiditatii

Dupa turnarea materialului in forma si solidificarea acestuia, se realizeaza dezbaterea formei si se determina lungimea spiralei -in cm. Se cornpara apoi lungimea spiralei astfel obtinuta cu lungimile altor spirale obtinute anterior in alte conditii, tragindu-se concluzii in legatura cu fluiditatea aliajului turnat in diversele cazuri comparate.

Masurarea contractiei specifice

Contractia volumica relativa

Dupa executarea formei, turnarea si solidifiearea aliajului, dezbaterea si curatirea epruvetei, se determine volumul retasurii cu ajutorul apei turnate dintr-un cilindru gradat. Se va calcula valoarea contractiei volumice relative cu relatia:

K_LS= x 100 [%]

unde    V_r este volumul retasurii [cm³];

V_e este volumul epruvetei fara retasura [cm³].

Valoarea contractiei volumice variaza in intervalul (0.5 . 13%).

Contractia liniara relativa

Acul comparatorului porneste de la reperul "100" catre reperul "0", contractia la un moment dat fiind diferenta dintre valoarea. "100" si indicatia acului pe cadranul comparatorului. Se inregistreaza cresterea in timp a contractiei si se traseaza graficul contractie-timp K- t a carui forma se observa in figura 4.:

Se va calcula contractia liniara finala in stare solida in procente cu relatia:

K_S= x 100 [%]

unde    K_a este contractia absoluta [mm];

l₀ distanta initiala intre tije [mm].

Pentru cazul de fata l₀=200mm.

Se compara valorile obtinute cu cele din tabelul 1:

Referat T6

Student:   An: Grupa: