MECANIC AGRICOL

 

DISCUL DE PRESIUNE AL AMBREIAJULUI TRACTORULUI U - 650

ARGUMENT

Tractorul este vehiculul autodeplasabil prevazut cu motor propriu, care are rolul de a tracta, purta sau actiona diferite masini agricole, dispozitive si unelte.

Am ales acest proiect pentru ca subansamblul din care face parte piesa (discul de presiune al ambreiajului) imi este cunoscut din timpul practicii curente unde am demontat si montat de mai multe ori acest subansamblu.

Ansamblul (ambreiajul) este important pentru ca functionarea lui corecta mareste timpul de utilizare al tractorului.

Transmisia face legatura intre motor si organele de deplasare, transmitand astfel energia necesara tractorului pentru exercitarea rolului sau.

Cunoasterea in detaliu a ordinii operatiilor de demontare si montare duce la micsorarea timpilor de imobilizare si la cresterea productivitatii.

Stabilirea corecta a defectiunilor face costurile reparatiei mai mici.

Consider ca datorita cunostintelor practice pot realiza acest proiect.

GENERALITATI

Tractorul U-650 este un tractor universal echipat cu un motor de 65 CP, motor cu ardere interna ce transforma energia chimica a combustibilului in energie calorica si pe aceasta in energie mecanica, are 5+1 viteze rapide si 5+1 viteze incete, ca urmare a existentei reductorului planetar.

Transmisia 2 (v. Fig.1) a tractorului este formata din: ambreiaj 3, reductorul planetar 4, cutia de viteze 5, cu cinci viteze inainte si una inapoi (dublate prin actionarea reductorului, transmisia centrala (grupul conic) 6, diferentialul 7, cu semiarborii planetari si transmisiile finale 8, cu semiarborii rotilor motoare.

Prin toate aceste ansambluri, transmisia face legatura intre motor si organele de deplasare, transmitand astfel energia necesara tractorului pentru exercitarea rolului sau.

DEMONTAREA SI MONT AREA TRANSMISIEI TRACTOARELOR

Transmisiile tractoarelor, fiind in majoritate mecanice, sunt prevazute cu ansambluri si mecanisme aproximativ asemanatoare. Ca urmare, demontarea si montarea unei transmisii jaloneaza cursul si ordinea de executie, pentru orice tip de tractor.

Demontarea si montarea ansamblurilor transmisiei se executa in ordinea primirii si transmiterii miscarii de catre acestea.

In vederea demontarii lor pe subansambluri si piese, este necesar sa se execute, in prealabil, urmatoarele operatii :

- scoaterea capacului asamblat cu pompa hidraulica ;

- demontarea comenzilor reductorului planetar, ale prizei de putere si a ambreiajului principal si dezasamblarea axului cu pedalele si comenzile franelor;

demontarea capacului transmisiei, asamblat;

scoaterea capacului cutiei de viteze;

demontarea carterului ambreiajului asamblat;

dezasamblarea prizei de putere, impreuna cu arborele si mufa de cuplare.

DEMONTAREA SI MONTAREA AMBREIAJULUI

Ambreiajele (v. ANEXA 1) sunt formate din:

partea conducatoare,

partea condusa si

mecanismul pentru cuplare-decuplare.

Asa cum rezulta din figura 2, ambreiajul monodisc, permanent cuplat, este compus in principal din:

- partea conducatoare: volantul 1, discul de presiune 2 si discul de fixare 3 cu axul tubular 4 danturat la capat 5, pentru a antrena priza de putere;

partea condusa, formata din: discul de frictiune (cu ferodouri) 6,
montat prin canelurile arborelui ambreiajului 7 ;

- mecanismul pentru cuplare-decuplare, format din pedala 8, tija de legatura 9, parghia exterioara 10, axul 11 cu furca 12, bucsa 13 cu rulmentul de presiune 14, parghiile interioare 15 si arcurile de presiune 26, montate in paharele 17.

Demontarea ambreiajului se va desfasura in urmatoarea ordine :

se scot suruburile 18 de la discul de franare cu volantul si se extrage ansamblul acestuia cu discul de presiune;

se extrage discul cu ferodouri de pe arborele ambreiajului;

se demonteaza ansamblul discurilor de fixare si presiune, in care scop se desurubeaza piulitele 29, sigurantele, precum si celelalte elemente de asamblare si se scot parghiile interioare; apoi, folosind dispozitive, se demonteaza arcurile de presiune din locasurile lor sub forma de paharele, care ies impreuna cu rondelele 20 (v. fig. 2).

Montarea corecta a ambreiajului depinde de buna lui functionare si durata de serviciu. De aceea, trebuie sa se respecte cu strictete
urmatoarea ordine:

-se introduc in cele 12 locasuri de pe discul de presiune, ron­delele si arcurile respective;

se aseaza discul de fixare peste locasurile arcurilor de presiune;

se comprima arcurile intre discul de presiune si discul de fixare, cu ajutorul unui dispozitiv, pana la obtinerea cotei de 21 mm intre suprafetele interioare ale celor doua discuri si apoi se fixeaza cu trei suruburi tehnologice;

se introduce surubul de decuplare 22 in gaura sferica, situata in discul de presiune si in discul de fixare ;

se introduce bucsa in locasul sau de la una din parghiile anterioare ale ambreiajului;

pe surubul de cuplare, se introduce arcul, parghia ambreiajului si rondela de sprijin;

se insurubeaza piulita crenelata pe surubul de decuplare si se preseaza parghia interioara in suporturile din discul de fixare, astfel incat sa coincida cu gaurile din aceasta;

se introduce axul parghiei interioare 22, asigurat la capete cu doua splinturi, ce se deschid cu surubelnite;

- se repeta aceasta operatie si pentru celelalte doua parghii interioare;

se aseaza placa de actionare 23, deasupra parghiilor interioare;

se monteaza cele trei arcuri 24 in spatele parghiilor si se prind de placa de presare 25;

dupa montare se vor strange cele trei piulite crenelate pe suruburile de cuplare, pana se obtine cota de 75 mm intre suprafetele exterioare ale placilor de strangere si de presare ;

se asigura piulitele crenelate cu splinturi ;

se introduc: discul cu ferodouri si apoi ansamblul discului de presiune cu discul de fixare, in volantul motorului, in asa fel incat discul ambreiajului sa culiseze liber pe cele trei suruburi 26 cu cap patrat din volant.

REPARAREA DISCULUI DE PRESIUNE

Repararea ambreiajului

Datorita solicitarilor si frecarilor ce se produc atat in timpul cuplarilor si decuplarilor motorului cu transmisia tractorului cat si in timpul functionarii acestora, piesele componente sunt supuse diferitelor forme ale uzurii. Principalele piese care se uzeaza si care se supun reconditionarii sunt: discurile de frictiune, discurile de presiune, parghiile si axele sistemului de cuplare, furca ambreiajului, arborele, pedala si carterul ambreiajului. O alta serie de piese componente ca: arcuri, bolturi, cuplaje elastice, suruburi etc. la care apar atat uzuri cat si deteriorari nu se reconditioneaza, fiind inlocuite de regula cu altele noi.

Discurile de presiune

Discurile de presiune sunt executate in general din fonta slab aliata se uzeaza pe suprafetele de frecare cu discurile ferodou, formandu-se rizuri sau denivelari datorita incalzirii excesive. Uzura limita in grosime este de 1,5 mm, iar rizurile nu trebuie sa depaseasca 8% din suprafata de lucru a discului. Reconditionarea discului se face prin strunjire pana la realizarea unei suprafete plane si uniforme. Dupa strunjire se face echilibrarea statica a discului. Abaterea maxima admisa in functie de dimensiunile discului variaza intre 500 si 600 gfcm. La discurile prevazute cu dantura interioara (U - 650) aceasta se uzeaza la contact cu tamburul dintat. Uzura se determina prin masurarea latimii canelurilor ori prin masurarea distantei dintre doua bile cu ø 8,2 mm asezate diametral in golurile danturii. Cand s-a ajuns la limita de uzura (165,5) prevazuta in tehnologii nu se reconditioneaza.

La piesele reconditionate prin strunjire se verifica planeitatea suprafetei reconditionate cu ajutorul unui comparator cu suport si nu trebuie sa depaseasca 0,08 mm. Totodata se face si echilibrarea statica; se admite o abatere de max. 20 gfcm.

Defectiuni si modul de constatare

I. Uzura discului pe suprafata de contact cu discul de frictiune (v. fig. 3). Se determina vizual, sau prin masurarea grosimii discului in dreptul urechilor de articulatie a parghiilor cu ajutorul sublerului.

II. Uzura gaurilor pentru axele de articulatie cu parghiile. Se determina
prin masurarea diametrului gaurilor, folosind sublerul cu varfuri cu precizia
de 0,02 mm.

Materialul: Fonta Cr.Cu 48

Tehnologia de reconditionare

I   Uzura discului pe suprafata de contact cu discul de frictiune. Reconditionarea consta in strunjirea suprafetei discului uzat, pana la grosimea cotei de reparatii de 7 mm.

II   Uzura gaurilor pentru axele de articulatie cu parghiile. Reconditionarea
consta in alezarea gaurilor uzate la dimensiunile cotei de reparatie de
6,5^{+0,080 mm}. In acest caz se folosesc axe majorate corespunzator.

Conditii tehnice

Suprafata strunjita sa fie paralela cu suprafata de referinta. Conicitatea si ovalitatea maxima a gaurilor alezate este 0,01 mm.

Conditii de reformare

Discul de presiune se reformeaza cand:

are grosimea sub 7 mm sau prezinta pe suprafata de contact cu discul de frictiune santuri peste 1 mm;

cand gaurile pentru axele de articulatie au diametrul peste 6,98 mm.

NORME DE PROTECTIE A MUNCII
LA LUCRARILE DE INTRETINERE SI EXPLOATARE A TRACTOARELOR

Normele de protectie a muncii, referitoare la repararea si intretinerea tractoarelor si masinilor agricole. Organizarea stiintifica a productiei, care are drept scop cresterea productiei si productivitatii muncii, imbunatatirea calitatii si reducerea pretului de cost al reparatiilor si intretinerilor impune, in acelasi timp, asigurarea conditiilor optime de munca, fara pericol de accidente si imbolnaviri profesionale.

Activitatea de reparare si intretinere a tractoarelor si masinilor agricole se caracterizeaza prin urmatoarele faze mai importante :

1. Prespalarea tractorului sau masinii agricole si spalarea pieselor.

2.Demontarea si montarea ansamblurilor.

3. Repararea si reconditionarea pieselor uzate.

Masuri de tehnica a securitatii si de igiena a muncii la demontarea si montarea tractoarelor si masinilor agricole. Se iau urmatoarele
masuri :

Tractoarele, masinile, subansamblurile si ansamblurile ce se demonteaza sau monteaza trebuie sa fie bine fixate pe dispozitive sau suporti speciali, pentru a se evita rasturnarea lor in timpul efectuarii lucrarilor.

Piesele si subansamblurile grele se vor manevra cu ajutorul instalatiilor de ridicat, prevazute cu dispozitive speciale de prindere si se vor fixa pe suporti cu buna stabilitate.

La locurile de demontare trebuie sa se pastreze o curatenie permanenta pentru a se evita accidentele prin alunecare.

La demontare si montare se vor folosi sculele si dispozitivele corespunzatoare, in perfecta stare de functionare.

Se interzice folosirea sculelor decalibrate, care pot provoca accidente prin lovire sau alunecare. In mod deosebit, se vor lua masuri pentru prevenirea accidentelor grave si frecvente, cauzate de aschiile metalice detasate din sculele necorespunzatoare.

La montarea pieselor care prezinta bavuri au muchii ascutite, se vor folosi manusi de protectie.

Pentru montarea pieselor incalzite, se vor folosi echipamentul de protectie si sculele corespunzatoare.

La lucrul pe banda, inainte de pornirea instalatiei, se va veri­fica starea tehnica a mecanismelor de actionare si se va semnaliza punerea in functiune.

Probele si incercarile diferitelor ansambluri se vor face la locu­rile de munca special amenajate, utilate corespunzator.

Masuri de tehnica a securitatii si igiena a muncii la lucrarile
de reparare si reconditionare a pieselor uzate. Aceste masuri sunt urmatoarele:

- Incaperile in care se executa lucrarile de reparatii si reconditionare a pieselor uzate trebuie prevazute cu ventilatie corespunzatoare, incalzite si iluminate corespunzator.

Prevenirea accidentelor de munca, cauzate de incendii sau explozie, se realizeaza prin respectarea unor reguli, cum sunt: interzicerea fumatului, interzicerea folosirii focului deschis in incaperile de lucru. De asemenea, pentru prevenirea incendiilor si exploziilor, instalatiile de spalare a pieselor cu jet de combustibil vor trebui sa prezinte etanseitate perfecta.

Bancurile de lucru trebuie sa aiba stabilitate pe pardoseala, iar
menghinele de banc vor fi bine fixate la inaltime corespunzatoare, care
sa asigure muncitorului o pozitie corecta de lucru.

Sculele si dispozitivele de lucru trebuie sa fie in perfecta stare de functionare, acestea se vor controla inainte de inceperea lucrului.

In timpul transportului, uneltele si sculele ce prezinta pericol prin taiere, vor fi protejate cu teci sau genti, la partile taietoare.

Cand se lucreaza cu scule electrice portative, pentru a nu se produce accidentarea prin electrocutare a muncitorilor, acestea tre­buie sa indeplineasca urmatoarele conditii :

pentru alimentarea sculelor portative, obligatoriu se va folosi tensiunea de lucru de 24 V, cand se lucreaza cu acestea in locuri periculoase si de 12 V, cand se lucreaza in locuri foarte periculoase ;

in conditii normale de lucru se folosesc masini portative, cu tensiunea de lucru de 220 V prevazute cu mil de protectie.

Utilajele electrice portative trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)   partile conducatoare sa fie inaccesibile unei atingeri intamplatoare ;

b)   izolatia bobinajelor sa reziste atat socurilor mecanice, cat si mediului in care functioneaza (umiditate, caldura);

c)   manerele si reazemele pentru piept sa fie facute din material izolant sau acoperite cu material izolant ;

d)   conductoarele de alimentare sa fie foarte flexibile, in manta de cauciuc sau material plastic, iar fixarea lor sa fie astfel facuta incat sa nu se deterioreze la atingerea cu corpul sculei;

daca in timpul lucrului muncitorul simte o actiune oricat de slaba a curentului, el este obligat sa intrerupa imediat lucrul si sa predea unealta defecta, pentru verificare si reparare.

in timpul lucrului cu unealta electrica portativa se interzic:

a) prinderea uneltei cu mana de partea activa (burghiu, piatra de polizor sau conductor) ;

b)   punerea sau scoaterea sculei in si din mandrina inainte de oprire ;

c) lucrul pe scari neasigurate ;

d)   in cazul intreruperii tensiunii in timpul lucrului, unealta tre­buie sa fie deconectata de la retea.

BIBLIOGRAFIE

dr.ing. Tomescu Dumitru, s.a - "Tehnologia de demontare, reparare si montare a tractoarelor U-650, U-651, S-650", - Editura Agro-Silvica, Bucuresti, 1967;

C. Mitroi, Gh. Zamfir - "Tractoare intretinere si reparare", manual pentru licee agroindustriale, clasa a XI-a - Editura Ceres, Editia a III-a, Bucuresti, 1986;

3. Vasile Verghes, Nicolae Patrascu, Constantin Popescu - "Indrumator de lucrari practice", manual pentru grupurile scolare agricole, meseria mecanis agricol, clasele IX - XII, Bucuresti, 1992;

4. ing Liviu Cihodaru - "Notita tehnica", uzina de tractoare Brasov, 1966.

ANEXA 1