Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea a 3 repere (R , R , R7) din componenta produsului grup hidraulic.

DATE INITIALE

Tema proiectului : Programarea si conducerea productiei pentru fabricarea a 3

repere (R, R, R₇) din componenta produsului grup hidraulic.

Conditii generale:

Beneficiar : S.C. Prime S.R.L.

Executant : UOC, FIMIM, EI, IV, Plesa Vasile-Sebastian

Volum de productie : 840 buc/an

Conditii si termene de livrare : in ultima saptamana a fiecarui trimestru in cantitatile: I  - 180

II - 240

III - 240

IV - 180

Perioada de asamblare a reperelor pentru obtinerea produsului este de 2 saptamani (80 ore).

2. ANALIZA PROIECTULUI DE PRODUCTIE

2.1. Structura de dezagregare a produsului (SDP)

Orice produs poate fi considerat un sistem care poate fi dezagregat in structuri de ordin inferior denumite sebsisteme. La randul lor, subsistemele pot fi dezagregate in ansambluri, iar acestea din urma in subansamblu.

Activitatea logica de dezagregare poate fi condusa pana la nivelul entitatilor individuale din sistem, denumite, conventional, piese (sau repere).

In felul acesta se realizeaza ceea ce, in mod conventional, reprezinta Structura de dezagregare a produsului - SDP.

In mod formal, SDP se reprezinta sub forma unei arborescente si se interpreteaza in felul urmator:

coborand, semnifica "este compus din";

urcand, semnifica "face parte din".

Structura de dezagregare a produsului studiat in proiect se prezinta in figura 2.1, in care se pot pune in evidenta ansamblurile, subansamblurile si reperele ce intra in componenta acestui produs.

2.2 Structura de dezagregare a lucrarilor (SDL)

O problema majora in Programarea si Conducerea Productiei (PCP) consta in

identificarea , cu precizie maxima, a tuturor lucrarilor necesare pentru realizarea produsului. De aceea, se pune problema elaborarii unei structuri de dezagregare a lucrarilor - SDL, care este, defapt, o reprezentare structurala a tuturor activitatilor ce conduc la obtinerea produsului.

In cadrul acestui proiect, al carui obiectiv este programarea si conducerea productiei pentru fabricarea a trei repere din componenta unui produs, SDL are ca punct de plecare fisele tehnologice ale reperelor. Acestea sunt prezentate, intr-o forma simplificata, in tabelele 2.1, 2.2 si 2.3.

2.3. Programul de Productie Director (PPD)

Programul de productie director este documentul de baza al Programarii si Conducerii Productiei.

PPD trebuie sa permita cunoasterea cantitatilor ce urmeaza a fo fabricate din fiecare reper, duratelor de asamblare a fiecarui produs, termenelor de livrare - conform contractului.

PPD contine detalierea acestor elemente pe diferite perioade de productie, permitand vizualizarea rapida a stocurilor de produse si piese componente, a necesarului brut si net pentru fiecare dintre acestea.

In cazul proiectului analizat, livrarea produselor catre beneficiar se face trimestrial, dupa cum urmeaza :

trimestrul I ;

trimestrul II ;

trimestrul III ;

trimestrul IV ;

Durata de asamblare a unui produs este de 2 saptamani.

Necesarul brut de componente se calculeaza pe baza SDP, tinand seama de numarul ansamblurilor, subansamblurilor si reperelor de acelasi tip ce intra in componenta produsului.

Necesarul net rezulta prin luarea in considerare a cantitatilor din stoc ramase din exercitiul de productie precedent.

PPD, elaborat pe baza tuturor elementelor precizate mai sus, se prezinta in tabelul urmator.

Tabelul 2.1. Fisa tehnologica simplificata a reperului R1

Tabelul 2.2. Fisa tehnologica simplificata a reperului R2

Tabelul 2.2. Fisa tehnologica simplificata a reperului R7

R1 - Fierastrau alternativ FA400

R2 - Seping SH600

R3 - Masina de frezat FU32

R4 - Masina de rectificat plan RP400

R5 - Masina de gaurit G16

R6 - Strung normal SNB400

R7 - Banc de control BC

R8 - Instalatie de tratament termic

2.4 Determinarea tipului de productie

Tipul productiei este determinat de un ansamblu de factori interdependenti care, prin actiunea lor, determina proportiile obiective ale desfasurarii proceselor de productie in spatiu si timp.

Dintre acesti factori se remarca, prin influenta deosebita pe care o exercita : volumul productiei, complexitatea constructiva si tehnologica a produselor, nivelul si formele specializarii productiei, nivelul tehnic al utilajelor din dotare, nivelul de pregatire profesionala al resursei umane.

Tipologia productiei poate fi determinata la nivel de proces tehnologic sau la nivel de veriga productiva (incluzand, de obicei, mai multe procese tehnologice simultan).

In cazul proiectului de productie analizat, se impune determinarea tipului de productie la nivel de proces tehnologic (nivel reper-operatii), cu scopul de a stabili forma de organizare optima a productiei fiecarui reper.

Coeficientul tipului de productie se determina cu relatia :

, unde :

= ritmul mediu al fabricatiei reperului g, in min/buc ;

= timpul unitar al reperului g la operatie k in min/buc;

In functie de valorile coeficientului , operatiile procesului tehnologic se incadreaza dupa cum urmeaza :

≤ 1, productie de masa   (M) ;

i < ≤ 10, productie de serie mare (SM) ;

10 < ≤ 20, productie de serie mijlocie (SMj) ;

> 20, productie de serie mica (Sm) ;

Ritmul mediu al fabricatiei se determina cu relatia :

, unde :

= fondul nominal de timp, in ore ;

= volumul productiei, in bucati ;

Rezulta in [min/buc] (prin inmultirea cu 60).

Fondul nominal de timp se determina cu relatia :

[ore], unde :

z = numarul zilelor lucratoare ;

= numarul de schimburi ;

h = numarul de ore / schimb.

Din analiza programului de lucru al executantului rezulta :

z = 250 zile/an

= 1 schimb/zi

h = 8 h/zi

=> = 2000 [ore]

Ritmurile medii, corespunzatoare fabricatiei celor 3 repere, rezulta la valorile :

[min/buc]

[min/buc]

[min/buc]

Tinand cont de timpii unitari corespunzatori fabricatiei fiecaruia dintre cele 3 repere, rezulta urmatorii coeficienti ai tipului de productie (tabelul 2.4).

Tabelul 2.4 Coeficientii tipului de productie

2.5. Stabilirea formei de organizare a productiei

Structura tipologica a productiei, pentru fiecare dintre cele trei reperem se prezinta in tabelul 2.5 :

Tabelul 2.5. Structura tipologica a productiei

Pentru o astfel de structura tipologica se recomanda alegerea tipologiei proiectului ca fiind serie mijlocie si forma de organizare mixta.

3. PROGRAMAREA SI CONDUCEREA PRODUCTIEI IN CONDITII DE RESURSE NELIMITATE SI FARA DATE IMPUSE

3.1 Calculul numarului de masini-unelte

Numarul de masini-unelte pentru fiecare operatie k se calculeaza cu relatia :

[buc]

Din calcul rezulta, de obicei, fractionar. Pentru a satisface ritmul se majoreaza la valoarea intreaga urmatoare, notata

Pentru fiecare operatie k se calculeaza gradul de incarcare :

Totodata se calculeaza gradul de incarcare mediu pe ansamblul procesului tehnologic :

, unde :

k = numarul de operatii.

Valorile calculate ale lui si , pentru cele trei repere analizate, sunt trecute in tabelul 3.1.

Tabelul 3.1. Numarul de masini si coeficientii de incarcare

3.2 Calculul lotului de fabricatie optim

Lotul de fabricatie reprezinta cantitatea de piese identice lansate in fabricatie pentru care se consuma acelasi timp de pregatire-incheiere.

Relatia de calcul :

buc

reprezinta volumul productiei, avand valorile precizate in cadrul conditiilor generale

reprezinta costul semifabricatului. Valorile efective pentru cele trei repere analizate sunt:

lei/buc

lei/buc

lei/buc

reprezinta cheltuielile de fabricatie curente si se calculeaza cu relatia :

lei/buc

reprezinta cheltuielile cu retributia personalului direct productiv care se calculeaza cu relatia :

lei/ora

reprezinta retributia orara a operatorului care executa operatia k.

Conform normativelor de salarizare in vigoare, se ia valoarea medie lei/ora. Astfel rezulta, pentru cele trei repere :

lei/buc

lei/buc

lei/buc

reprezinta cheltuielile de intretinere si functionare a utilajelor pe durata de lucru efectiva; aceste cheltuieli se calculeaza cu relatia:

lei/buc

reprezinta cota orara a cheltuielilor de intretinere si functionare a utilajelor.

Conform normativelor in vigoare, media acestei cote este lei/ora.

Astfel rezulta:

lei/buc

lei/buc

lei/buc

reprezinta cheltuieli indirecte (regie), care se calculeaza cu relatia:

lei/buc

reprezinta regia sectiei in care se desfasoara fabricatia. Tinand cont ca , rezulta:

lei/buc

lei/buc

lei/buc

Prin urmare, rezulta ca valoarea a costurilor directe de productie, pentru fiecare dintre cele 3 repere este :

lei/buc

lei/buc

lei/buc

Cheltuielile se calculeaza cu relatia:

lei/lot

A reprezinta cheltuielile de pregatire-incheiere a fabricatiei si de lansare a lotului, care se calculeaza cu relatia:

lei/lot

Conform normayivelor in vigoare, se ia un salariu mediu orar al operatorilor lei/ora si . Astfel rezulta. pentru cele trei repere:

lei/lot

lei/lot

lei/lot

B reprezinta cheltuielile de intretinere si functionare a utilajelor pe durata pregatirii-incheierii fabricatiei, care se determina cu relatia:

lei/lot

Introducand in aceasta relatie valorile cunoscute, se obtine:

lei/lot

lei/lot

lei/lot

Cheltuielile totale, la nivelul intregului lot vor fi :

lei/lot

lei/lot

lei/lot

Coeficientul Z se determina cu relatia:

Introducand valorile numerice, rezulta, pentru cele trei repere analizate:

Coeficientul E, care cuantifica pierderile cauzate de imobilizarea capitalului circulant in productie, se ia egal cu rata de interes medie a pietei de capital, respectiv :

Avand toate elementele cunoscute, introducandu-le in formula lotului optim, vom obtine:

buc

buc

buc

Valorile obtinute din calcul se rotunjesc astfel incat sa se obtina submultiplii intregi ai volumelor de productie . Dupa rotunjire rezulta :

reprezinta loturile de fabricatie economice. Numarul de loturi lansate in fabricatie se calculeaza cu relatia :

loturi

Astfel, pentru cele trei repere analizate, rezulta:

loturi

loturi

loturi

3.3 Calculul lotului de transport economic

In cazul organizarii mixte, deplasarea pieselor de la un oc de munca la altul se face sub forma de loturi de transport. Marimea optima a lotului de transport se calculeaza cu relatia:

bucati

Unde reprezinta costul mediu al unui transport pe intreg fluxul tehnologic.

In cazul atelierului in care se executa fabricatia si rezulta valorile:

bucati

bucati

bucati

Valorile obtinute din calcul se rotunjesc astfel incat sa se obtina submultiplii intregi ai loturilor economice ,,.

Dupa rotunjiri rezulta loturile de transport economice:

bucati

bucati

bucati

3.4 Perioada de repetare a loturilor

Perioada de repetare se calculeaza cu relatia :

ore

Introducand valorile numerice se obtine:

ore

ore

ore

Verificarea se poate face cu a doua relatie de calcul:

ore

Introducand valorile numerice se obtine:

ore

ore

ore

3.5 Calculul costului de productie

Costul de productie pentru fabricarea unei piese se calculeaza cu relatia :

lei/buc

reprezinta cheltuielile curente, deja calculate, avand valorile, pentru fiecare reper in parte :

lei/buc

lei/buc

lei/buc

, reprezinta cheltuielile fixe care, pentru cele trei repere sunt :

lei/buc

lei/buc

lei/buc

reprezinta cheltuielile de imobilizare a capitalului circulant, determinate cu relatia :

Unde : .

Astfel :

lei

lei

lei

M reprezinta numarul mediu de loturi care se afla simultan in fabricatie ; se determina cu relatia :

, unde :

este durata ciclului de productie ;

Corespunzator formelor de organizare succesiva si mixta, se calculeaza, respectiv, cu relatiile :

Tinand cont de formele de organizare aferente celor trei repere si introducand valorile numerice, se obtine :

minute ore

minute ore

minute ore

Astfel, coeficientii M, calculati, au valorile :

Coeficientul V cuantifica variatia costurilor cauzata de productia neterminata; se calculeaza cu relatia:

Introducand valorile numerice, rezulta:

Astfel, cheltuielile de imobilizare a capitalului circulant, pentru cele trei repere fabricate sunt :

lei

lei

lei

reprezinta costurile de amortizare a resurselor de productie, pe durata executiei reperelor si se calculeaza cu relatia:

, unde

- rata de amortizare anuala a resurse ;

- coeficient de transmitere a amortizarii ;

n - numarul resurselor de productie ;

- volumul productiei ;

- valoarea medie (actualizata) a resursei ;

Considerand ca amortizarea este liniara si se produce in 10 ani, rezulta (in ipoteza ca valoarea reziduala a resursei este nula).

Coeficientul tine seama de gradul de ocupare a resursei cu fabricarea reperelor analizate. In cazul de fata, rezulta:

Considerand o valoare medie actuala a resurselor de productie, lei, rezulta:

lei/buc

lei/buc

lei/buc

Prin insumarea celor patru categorii de costuri se obtine:

lei/buc

lei/buc

lei/buc

3.6 Elaborarea programelor de ordonantare

Programul de ordonantare este, defapt, programul de lucru al resurselor, care permite livrarea produselor la beneficiar in conditii economice optime.

Elaborarea unui astfel de program se face pe baza parametrilor de programare si conducere a productiei, tinand cont de cerintele Programului de Productie Director (PPD).

Analizand duratele ciclurilor de productie se pot constata urmatoarele valori :

ore

ore

ore

Aceste durate, corelate cu fondul de timp trimestrial, duratele de asamblare si lotul economic, permit verificarea reperelor la termenele prevazute in PPD.

Fondul nominal de timp trimestrial este :

ore/trimestru

Durata de asamblare este de ..80 ore (..2 saptamani).

Astfel, fondul efectiv de timp trimestrial este de .. ore.

In decursul acestei durate, se pot realiza urmatoarele cantitati :

- din reperul R₁

- din reperul R₂

- din reperul R₇

Din aceste calcule se poate deduce faptul ca se pot realiza volumele de productie prevazute in PPD si exista disponibilitati pentru realizarea unor eventuale stocuri de piese de schimb sau pentru un exercitiu de productie viitor.

Elaborarea programului de ordonantare necesita calcularea decalajelor , care exista intre inceputurile operatilor consecutive.

In cazul organizarii succesive toate decalajele sunt nule. Pentru organizarea mixta aceste decalaje au valori pozitive si se caculeaza cu relatiile :

daca  : 

daca  : 

Valorile decalajelor, pentru cele trei repere, sunt date un tabelul 3.2 :

Tabelul 3.2 Valorile decalajelor, in ore/lot