Apiterapia sau -terapia pe calea mierii si a produselor de stup-

APITERAPIA sau -TERAPIA PE CALEA MIERII SI A PRODUSELOR DE STUP-

MOTTO: "Aceasta tainica resent izvoraste din mierea miraculoasa care nu este altceva decat o raza de caldura transformata odinioara si care acum, isi recapata forma cea dintai . Ea tine loc de soare si flori pana cand fratele ei mai varstnic, soarele . strecurandusi prin portile intredeschise primele mangaieri caldute, va trezi la viata violetele si anemonele si va scoate din toropeala si lucratoarele (albinele) spunandu-le ca ozonul a pus din nou stapanire pe lume si ca cercul neintrerupt ce leaga moartea de viata a mai facut un ocol in jurul sau si iar a inviat. »

MAURICE MAETERLINCK

Produsele albinei s-au inscris de la inceputul preistoriei in randul elementelor naturale folosite pentru completarea si ameliorarea hranei si apoi pentru combaterea si prevenirea durerii si a suferintelor omului. Practica traditionala a apiterapiei dateaza din vremurile imemoriale ale istoriei umane. Primele comunitati mai dense de oameni au aparut pe valea Indului, cam prin jurul anului 3000 I.H.

In cea mai veche carte din India, RIG-VEDA, scrisa intre anii 3000-2000 I.H., atat mierea cat si albinele sunt amintite de mai multe ori. Trecand la o alta antica civilizatie, la cea egipteana, inca din timpul primei dinastii, anul 3200 I.H., albina reprezenta simbolul regelui. Civilizatia elena a evoluat si ea in spiritul credintei ca mierea reprezinta un aliment, dar si un remediu de prim rang. Ea este mentionata in Iliada si Odiseea, de mai multe ori.

Apiterapia este terapia traditionala care foloseste mierea, polenul, ceara, laptisorul de matca, veninul albinelor si alte produse ce tin de complexa alchimie a stupului, in vederea mentinerii sanatatii corpului omenesc.

Astfel, mierea de salcam obisnuita este calmanta ; cea de castan decongestioneaza ficatul si prostata, favorizand circulatia sanguina ; mierea de mar este tonica si antidiareica ; cea de tei este calmanta si sedativa ; cea de papadie este depurativa si uso laxativa ; mierea de rapita este indicata in tratamentul local al ulcerelor varicoase ; mierea de mure este tonica si antidiareica ; cea de salcam galben japonez este antihemoragica, micsorand timpul de coagulare si regleaza menstruatia, influenteaza de asemenea functiile digestive ; mierea de cimbrisor este antiseptica, pectorala si afrodisiaca.

Un kilogram de miere este echivalent sub raport caloric cu 1,680 kg carne de vaca, cu 50 de oua, cu 5,675 l lapte si cu aproximativ 40 de portocale. Mierea este un aliment delicios si foarte util sanatatii. Ea se poate consuma ca atare, sau ca adaos la ceai, lapte, alte bauturi, sub forma de tartine. Cu ajutorul mierii se pot prepara prajituri perfect tolerabile, care, dupa opinia nutritionistilor, pot inlocui prajiturile obisnuite, care sunt in general stimulatoare ale aciditatii.

Produse apicole

Daca in trecut, milenii de-a randul, mierea a fost folosita ca atare in terapeutica, astazi stau la dispozitie in afara acesteia si alte produse apicole. Acestea pot fi impartite in doua categorii :

Produse apicole naturale, directe (pentru a afla mai multe informatii da un click pe legaturile urmatoare)

MIEREA

-Retete cu Miere-

Afectiuni cardiace :

Miere de albine (tei si salcam) - 3 lingurite pe zi.

Capaceala (un amestec de miere, ceara si propolis), care trebuie mestecata ca o guma, chiar dupa ce s-a terminat mierea din ea, deoarece ceara intrata in tractul digestiv are un puternic rol de lubrifiant al vaselor de sange, ajutand in acelasi timp si la optimizarea functionarii cordului.

Laptisor de matca in amestec cu miere, care are functii vasodilatatoare - 1 lingurita pe zi.

Afectiuni gripale :

Inhalatii cu ceara de albine : se aseaza pe ochiul de aragaz o placa de tabla curata, pe care, dupa ce s-a infierbantat, se pune cate o bobita de ceara de marimea unui bob de grau. Se va ridica un firicel de fum, pe care il vom inhala : o inspiratie pe nas si resen gura, pana la topire,apoi se repeta inca de cinci ori.

Tinctura de propolis 30% : se pun la radacina limbii doua picaturi, cate una de fiecare parte.

Gargara : se pun 30 de picaturi de tinctura de propolis in concentratie de 30% intr-un pahar cu ceai de galbenele sau de musetel. Se face o gargara cat mai profunda si de durata, apoi se inghite solutia.

In cazuri de nas infundat, rinite etc., se face un amestec in parti egale (cate un varf de cutit) de galbenele, coada-soricelului si rostopasca. Se opareste o lingurita de plante cu 100 ml apa, apoi se adauga trei picaturi de tinctura de propolis. Se amesteca bine dilutia, apoi se pune in fiecare nara continutul unei pipete, dar picatura cu picatura, in asa fel ca operatiunea sa dureze circa 5 minute.

Afectiuni hepatice :

In afectiunile hepatice se foloseste siropul de rostopasca. Acest leac reface celulele hepatice. Se pune sa fiarba un litru de apa - seara la ora 7 - si dupa ce da in cateva clocote, se adauga in el 5 grame de rostopasca maruntita (uscata). Se acopera vasul cu un capac si se aseaza la cald, intre perne, pana a doua zi dimineata la ora 7. Atunci se strecoara si se amesteca cu 200 g miere de albine, pana ce se dizolva complet, si se pune intr-o sticla. Din ora in ora, se ia cate o lingura (de lemn) de sirop, de zece ori pe zi. Acest tratament se poate repeta doar dupa sase luni.

Angina pectorala :

Sirop : ceapa rosie de Fagaras (care contine multa biotina), in amestec cu miere de albine (de tei sau salcam), suc de lamaie si suc de usturoi. Se lasa la plamadit, intr-un litru de apa fiarta, timp de 2-3 zile, si apoi se consuma cate o lingurita de 3 ori pe zi.

Insomnie :

Se folosesc 100 g de ceapa data prin razatoare. Se fierbe la foc mic 15 minute, intr-un vas acoperit. Se lasa sa se raceasca putin, se stoarce, se strecoara si la lichidul obtinut se adauga 50 grame de miere. Se amesteca bine pana la omogenizare. Se bea caldut (toata cantitatea), seara, inainte de culcare. Se repeta pana la vindecare.

Prostatita

Ceaiuri : urzica moarta, spin (1 gram la 200 ml apa), busuioc, galbenele.

Bai de sezut : tataneasa, musetel, galbenele.

Ulei de dovleac : se ia cate o lingura seara, la culcare.

Produse apicole : polen, pastura (polen tratat de albine cu acid lactic, pentru a-l conserva si pastra pe timpul iernii), propolis mestecat circa 3-5 minute (atentie la alergici, poate provoca pareze temporare), supozitoare cu propolis.

Sunt indicate si masuri foarte severe de dieta alimentara : trebuie eliminate din consum bauturile, tutunul, cafeaua, condimentele, preparatele alimentare iritante, sarea in exces, consumul exagerat de lichide.

Reumatism

Cataplasme : frunze de varza, paie de ovaz, argila, cartofi cruzi taiati felii, hrean cu faina de mustar, ceapa taiata marunt si amestecata cu ulei de in (sau seminte fierte).

Bai : frunze de frasin, fan, castan, radacina de stuf, radacina de papura.

Gimnastica medicala pentru intretinerea musculaturii, care datorita durerilor se atrofiaza.

Masaje cu produse apicole : miere cu otet de mere, impachetari cu ceara, unguent pe baza de venin de albine.

Regim dietetic care sa elimine factorii de risc : fumat, bauturi alcoolice, exces de sare, evitarea spanacului si a steviei (care contin oxalati de calciu) si inlocuirea acestora cu loboda si urzica.

Spasmofilie

Se iau 7 oua, de preferinta de la gaini crescute acasa sau cele cu coaja rosie, si se aseaza intr-un borcan de 0,800 kg. Peste ele se pune zeama de lamaie pana se acopera totul. Se pune capacul si se lasa 7-8 zile. In acest timp, cu coada unei linguri de lemn se
mai agita usor. Dupa dizolvarea cojilor de oua in zeama de lamaie, se trece lichidul prin strecuratoare. In final, se strecoara si prin tifon, astfel resent doar cateva mici resturi gelatinoase. Lichidul obtinut se amesteca cu un litru de miere de albine naturala. Din acest amestec se iau trei linguri pe zi. (Tratamentul se face mai ales in lunile calendaristice
care contin in denumire litera R.)

Tuberculoza pulmonara

Inhalatii cu tinctura de propolis 30% pusa in ceai de busuioc, brad, pin sau menta.

Pulverizatii cu tinctura de propolis : 50 de picaturi in 50 g din ceaiul mai sus mentionat.

Crema de propolis : 30 g propolis in 50 g miere de tei sau de munte.

Fagure de miere sau capaceala, mestecate pana la consumarea totala.

Usturoi (4-5 catei), consumat ca atare sau sub forma de suc. Se indica consumul in paralel cu putina slanina de porc si un pahar de bors.

Regim dietetic : una pana la trei zile pe saptamana se va tine un regim de cruditati.

Sunt interzise fumatul, consumul bauturilor alcoolice, al cafelei si
al condimentelor in exces.

Tuse banala

Se fierbe o lamaie la foc moale, timp de 10 minute. Prin fierbere, lamaia se inmoaie, astfel incat se va obtine din ea o cantitate mai mare de suc si, in acelasi timp, se inmoaie si coaja. Lamaia se taie in doua si se stoarce bine intr-un pahar. La sucul obtinut se adauga doua linguri de glicerina (din punct de vedere farmaceutic, doua linguri echivaleaza cu 30
g). Amestecul se agita bine, apoi paharul se umple cu miere. Daca avem un acces de tuse in timpul zilei, luam o lingurita de sirop, dupa ce amestecam bine continutul. Daca suntem treziti noaptea de tuse, luam cate o lingurita de sirop la culcare si una noaptea, cand ne trezim. Daca suferim de o tuse rebela, luam 6 lingurite de sirop pe zi si anume : dimineata dupa sculare, inainte de pranz, dupa masa de pranz, la cateva ceasuri dupa aceasta, apoi la cina si la culcare. Pe masura ce tusea cedeaza, micsoram numarul dozelor pe zi.

Tuse convulsiva

Tinctura de propolis : intr-un pahar mic cu ceai de ienupar se adauga 30 de picaturi de tinctura de propolis. Se face gargara cat mai mult, apoi se inghite.

Miere de albine de tei : in acelasi tip de ceai se adauga doua linguri de miere la o cana de 0,250 l si se beau doua cani pe zi, cu sorbituri mici. (Atentie ! Este contraindicata la diabetici.)

Capaceala : se mesteca pana la consumarea totala.

Inhalatii cu ceara de albine : inhalatii cu ceai de tei, menta, muguri de brad, busuioc si marar. Acestea se realizeaza prin asezarea pe o cana de tabla a unei palnii cu gura in jos si inhalarea aburului degajat.

Arsuri

Se unge partea vatamata cu miere naturala si se acopera cu o bucatica de folie de plastic, dupa care se pune un bandaj. Tratamentul se face dimineata si seara, pe o perioada mai lunga. Inaintea fiecarui tratament se spala pielea cu ceai de musetel sau de tei.

Caderea parului

Ceai (decoct) din : mesteacan (frunze, coaja sau seva), tintaura, iedera, menta, patlagina si zeama de lamaie.

2. Zeama de ceapa si zeama de usturoi amestecate cu miere de albine.

Utilizare : in prima zi, dupa ce se spala parul bine cu apa fierbinte, se maseaza pielea capului cu ceaiul obtinut circa 10 minute. In a doua zi, se foloseste la masaj a doua solutie.

De precizat ca masajul trebuie sa fie intens si sa se faca pana se incalzeste pielea capului. Dupa aceea trebuie invelit capul cu un prosop pana la uscarea parului si disparitia efectului revulsiv.

Constipatie

In fiecare dimineata, se bea - pe stomacul gol - un pahar de apa calduta statuta (cel putin 24 de ore). Dupa aceea, se mananca un mar ras amestecat cu doua lingurite de miere si tarate cat cuprinde, pentru ca preparatul sa ramana moale ca o crema. Excludeti din alimentatie mezelurile, prajelile, conservele, painea alba, zaharul, cafeaua, alcoolul, tutunul, carnea si branzeturile fermentate. Bazati-va alimentatia pe fructe si legume proaspete.

In fiecare dimineata, pe stomacul gol, se ia o lingurita de miere cu un pahar de apa minerala (nu ceai), timp de o saptamana, pana se formeaza obisnuinta.

1/2 kg de prune uscate se spala bine si se pun la fiert (ca pentru compot). Dupa ce au fiert, se scot samburii, iar pulpa rezultata se da prin masina de tocat. Se masoara cu o lingura pulpa si cate linguri rezulta atatea se pun de miere (la 1/2 kg de prune sunt 8-9 linguri, deci tot atata miere). Se amesteca totul bine si se pune intr-un borcan de 800 g (care se tine la frigider). Se ia cate o lingura, de trei ori pe zi, inainte de masa.

Degeraturi

De obicei, cad victime ale acestei afectiuni cei cu proasta circulatie periferica, sau mai bine zis, cei ce au maini si picioare reci, cei anemici si cei hipotensivi, deci cei care nu au o irigatie sanguina normala in locurile ce vin in contact cu factorii externi. Reactia normala a multora dintre noi este aceea de a aduce la caldura pe cel degerat. Acest lucru este gresit, deoarece poate provoca leziuni care vor trena in timp. Locurile vatamate trebuie tinute un timp la o temperatura usor peste zero grade ; se vor face frictiuni cu zapada sau lichide reci, aceasta pana cand se va observa o inrosire a pielii, ceea ce inseamna ca sangele este prezent in tesuturi in cantitate mai mare. Regiunea respectiva se badijoneaza apoi cu tinctura de propolis. Se aplica o compresa cu miere de albine dizolvata in ceai din coaja de salcie, pelin, frunze de nuc, catina alba sau paducel. Se mai frictioneaza cu felii de ceapa si zeama de lamaie. Trebuie evitate incaltamintea stramta, frigul, umezeala.

Fisuri anale

O igiena locala stricta. Lenjerie mereu curata.

Un regim alimentar lejer, fara condimente, alcool, cafea, alimente iritante.

Spalaturi cu ceaiuri din : galbenele, coada-soricelului, patlagina, papadie, soc, rostopasca si pelin.

Utilizarea de supozitoare cu propolis.

Evitarea sedentarismului, multa miscare pentru revigorarea muschilor.

CEARA

Ceara de albine a fost folosita inca in antichitate si tot de atunci i s-au recunoscut virtutile terapeutice. Si azi se foloseste ceara de albine la prepararea unor unguente si balsamuri.

De asemenea, ceara este folosita si in cosmetica.

PROPOLISUL

Propolisul este compus din rasini vegetale, balsam de diferite compozitii, ceara, uleiuri eterice, fier, microelemente - cupru, zinc, mangan, cobalt, la care se adauga polen, flavonoide, secretii ale glandelor salivare ale albinelor. Propolisul este folosit ca biostimulator, care mareste rezistenta fizica si inlatura oboseala.

Datorita proprietatilor sale antivirale, antitoxice si antiinflamatorii, propolisul isi gaseste tot mai multe utilizari. Este un bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani, taieturi si, mai ales arsuri, degeraturi. Este foarte util in vindecarea ranilor de la armele de foc, precum

si in cicatrizarea operatiilor. Propolisul vindeca mucoasa bucala si este benefic in singerarile gingiilor. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor Roentgen si de alta natura.

Cum se prepara si la ce foloseste tinctura de propolis

Propolisul poate fi folosit ca atare, ca guma de mestecat (saliva umana fiind una din putinele substante care il solubilizeaza), sub forma extractului moale de propolis inglobat in miere, obtinindu-se mierea propolizata si folosit la prepararea diferitelor unguente.

Ce-a mai eficienta metoda de administrare a propolisului ramine, totusi, tinctura de propolis. La 100 ml alcool de peste 80 de grade se adauga 20 g propolis. Alcoolul amestecat cu propolis se introduce intr-un vas, se incalzeste la 30⁰-35⁰ C si se amesteca bine. Aceasta procedura se repeta zilnic, timp de o saptamina. Dupa aceea, se lasa la decantat si se alege lichidul curat. Folosind acelasi dozaj, procedeul poate fi simplificat. Singura diferenta este ca, fara incalzire, propolisul se piseaza si se lasa la macerat timp de 14 zile.

In urma experientelor clinice si de laborator s-a dovedit ca tinctura de propolis este folositoare in vindecarea tuturor bolilor interne infectioase (30 picaturi/zi, intr-un pahar cu apa calduta), combaterea tulburarilor de menopauza (10 picaturi pe zi, timp de un an), vindecarea inflamarilor prostatei (30 picaturi/zi), rinichilor si ficatului (de doua ori pe zi, cite 40 de picaturi ; se repeta pina la vindecare), in tratarea TBC-ului pulmonar (de trei ori/zi cite 30 de picaturi, completate cu inhalatii - la 1/4 litru apa fierbinte se adauga 100 picaturi de tinctura - de doua ori pe saptamina), combaterea enteritelor, parazitozelor intestinale, durerilor de stomac si tratarea ulcerului gastro-duodenal (40 picaturi puse in 100 ml lapte cald, remediu consumat zilnic, pe stomacul gol).

La toate afectiunile pielii, in special la bataturi si cheratite, rani vechi, arsuri si micoze, locurile bolnave se pot vindeca suta la suta prin tamponare cu tinctura de propolis, aceasta avind actiune cicatrizanta, ajutind la formarea noilor tesuturi.

Pentru prevenirea si tratarea afectiunilor specifice sezonului rece se poate prepara o bautura din 15-20 g de propolis ras introdus intr-un litru de tuica tare.  Solutia se agita zilnic, iar dupa citeva saptamini se obtine o bautura amaruie, din care se bea un paharel inainte de culcare.
Tinctura de propolis regleaza tensiunea, iar resent gingia dureroasa sau pe maseaua cariata alina durerea si impiedica infectia.

POLENUL

Polenul este un aliment proteic deosebit de bogat in elemente necesare existentei plantelor, dar si organismelor animale. Intr-un kilogram de polen se contin atitea doze zilnice de ritin (vitamina P), cite ar fi necesare citorva zeci de oameni pentru a preveni un accident vascular la nivelul creierului.

Un rol important pentru functionarea normala a sistemului nervos revine unei alte substante continute in polen - anevrina. In plus, polenul este un stimulent al poftei de mincare, inlesneste digestia, imbunatateste tonusul, alunga oboseala, previne rahitismul, caderea parului si chiar face sa creasca mai bine parul, hranindu-i radacinile.

LAPTISORUL DE MATCA

Laptisorul de matca se stie ca are un continut de vitamina din grupa B mai ridicat decit drojdia de bere. Are un rol deosebit in metabolismul celular, in activitatea creierului, reduce colesterolul din singe, este util in digestie, pentru combaterea insomniei, a anemiei pernicioase si refacerea glandelor cu secretie interna.

VENINUL DE ALBINE

Un alt produs folosit in medicina este veninul de albine. Virtutile terapeutice ale veninului de albine sunt cunoscute de foarte multa vreme, resent antichitate. Ele au fost semnalate de crescatorii de albine, care au observat ca articulatiile dureroase reumatismale deveneau indolore ca urmare a intepaturilor de albine. Astfel s-a descoperit ca veninul de albine exercita evidente actiuni antireumatice. Acest venin are in componenta sa acidul formic, clorhidric, ortofosforic, saruri minerale, acizi organici volatili, un important ferment (fosfataza), unele antibiotice, histamina, hialuronidaza si aminoacizi bogati in sulf ca metionina si cistina. Acestia din urma stimuleaza secretia de cortizon de catre glandele suprarenale. De asemenea veninul este bactgericid.

Pentru tratarea reumatismului cu veninul de albine se procedeaza prin :

intepaturi directe de albine;

injectii intradermice cu venin in prealabil purificat si fiolat;

administrarea de apitoxina sub forma de pomada ;

administrarea pe calea inoforezei, resent pe calea introducerii de venin de albine in organism cu ajutorul curentului electric continuu;

practicarea acupuncturii cu diverse produse de provenienta apicola.

Este absolut necesar ca tratamentul sa fie facut sub control medical, evaluandu-se periodic urina pentru a se vedea daca nu au aparut urme de zahar sau albumina. Exista posibilitatea ca veninul de albine sa produca reactii alergice, eruptii dermice sau soc anafilactic.

2. Produse apicole indirecte naturale sau produse derivate.

hidromelul ;

otetul de miere ;

turtele si prajiturile din miere ;

cremele de ceara ;

preparatele cosmetice pe baza de produse apicole ;

diversele sortimente vitalizante alcatuite pe baza de produse apicole.

In domeniul sanatatii un rol deosebit il ocupa combinatiile de miere, polen si laptisor de matca, dozate corespunzator. Se folosesc pentru ocrotirea mamei si copilului, a sanatatii adultului, in convalescente, avitaminoze, diverse afectiuni ale tubului digestiv si a ficatului, in afectiuni ale cailor respiratorii, nevroze, astenii, senilitate.

Gama produselor apiterapice cu afectiuni medicamentoase si nutritive, fabricate la noi este foarte larga, cuprinzand drajeuri de laptisor de matca, comprimate de laptisor de matca sau granule de laptisor de matca cu miere si calciu, omogenizat in miere.

La noi in tara se fabrica si un larg sortiment de produse cosmetice si de ingrijire cum ar fi : cremele de fata cu laptisor de matca, cu propolis, cu miere, lotiuni nutritive, demachiante, apa de gura si altele. In medicina se foloseste un spray cu propolis pentru tratarea afectiunilor dermatologice, a escarelor, ranilor care nu se mai inchid si care apar pe partile dorsale ale bolnavilor care stau mult timp in pat.