 |  |
|
Clasificarea tumorilor testiculare
Seminomul
o Este carcinomul epiteliului seminal si este cea mai frecventa tumora testiculara a adultului. Varful incidentei este in a treia decada de viata si de obicei nu se manifesta in copilarie.
o Macroscopic tumora inlocuieste parenchimul testicular, cu tumefactia acestuia si este de aspect lobulat. Seminomul este de culoare cenusiu-albicioasa cu zone galbui de necroza, uneori cu zone hemoragice, de consistenta dura.
o Microscopic seminomul tipic este reprezentat de celule de aspect uniform la nivelul lobulilor slab delimitati de septuri fibroase. Celula tipica este marita de volum, rotunda sau poliedrica cu nucleul volumins, central cu 1 sau 2 nucleoli proeminenti ti citoplasma clara. Celulele seminomului clasic nu contin alfa feto-proteina sau gondotropina corionica umana (HCG)
Carcinomul embrionar
o Afecteaza cu predilectie grupa de varsta 20-30 de ani si sunt mai agresive decat seminoamele.
o Macroscopic tumora este mica de volum si nu inlocuieste parenchimul testicular in totalitate.Pe sectiune tumora este imprecis delimitata, de aspect neregulat, cu focare de hemoragie si necroza. Prezinta deseori extensie spre epididim.
o Microscopic celulele sunt dispuse intr-un pattern tubular sau alveolar . Pe alocuri apar aspecte papilare si pseudoglandulare.Celulele neoplazice au aspect epitelial, sunt mari, cu caracter anaplazic cu nuclei hipercromi si nucleoli proeminenti. Spre deosebire de seminom, marginile celulare nu sunt distincte.
Coriocarcinomul
o Este o tumora testiculara de inalta malignitate formata din celule citotrofoblastice si sincitiotrofoblastice.Reprezinta aproximativ 1% din tumorile germinale testiculare. Asemenea tumori mai pot aparea la nivelul placentei, ovarelor, mediastinului.
o Macroscopic apar sub forma unor noduli de mici dimensiuni (in contrast cu agresivitatea lor), depasiind rar 5 cm, care determina marirea de volum a testiculului.
o Microscopic sunt alcatuite din doua tipuri de celule:
o Celula sincitiotrofoblastica este marita de volum cu nuclei neregulati hipercromi si citoplasma eozinofila vacuolara.
o Celulele citotrofoblastice sunt poligonale, cu margini celulare distincte, citoplasma clara, dispuse in cordoane.
Teratoamele testiculare
o Teratoamele reprezinta un grup de tumori care contin elemente ce deriva din cele trei foite embrionare:ectoderm, mezoderm, endoderm. Pot aparea la orice varsta.
o Macroscopic teratoamele sunt tumori voluminoase masurand intre 5 si 10 cm in diametru, de aspect heterogen, solid, cu zone chistice sau cartilaginoase.
o Microscopic, teratoamele mature contin derivate bine diferentiate ale celor 3 foite embrionare, de structura organoida. Pot prezenta structuri tubulare cu epitelii ce secreta mucus, fibre musculare netede de tip bronsic sau intestinal, epitelii malpighiene cheratinizate, structuri de tip neural, noduli de catilaj hialin, os.
o Teratoamele imature contin derivate mai putin diferentiate de aspecte histologice similare tesuturilor embrionare sau fetale.
Tumorile cu celule Leydig
o Se pot manifesta la orice varsta dar majoritatea au fost raportate intre 20 si 60 de ani. In unele cazuri ginecomastia poate fi primul semn clinic. La copii se manifesta prin pubertate precoce.
o Aceste tumori prezinta importanta clinica deoarece pot secreta hormoni androgeni, sau androgeni si estrogeni, uneori corticosteroizi.
o Se prezinta sub forma unor noduli masurand de obicei sub 5 cm in diametru, de aspect omogen, culoare brun-galbuie.
o Celulele se grupeaza in cordoane sau lobuli separati printr-o stroma fibroasa. Celulele sunt voluminoase si prezinta un nucleu veziculos si citoplasma vacuolara ce contine lipide.
Tumorile cu celule Sertoli
o Pot fi formate in intregime din celule Sertoli sau pot avea o componenta de celule granuloase.
o Pot secreta estrogeni sau testosteron. Pot determina ginecomastie.
o Macroscopic apar sub forma unor noduli mici, cenusiu-albiciosi, de aspect omogen, consistenta ferma.
o Microscopic celulele tumorale sunt dispuse sub forma de cordoane sau trabecular, similare tubilor seminiferi imaturi.
o Majoritatea sunt benigne si numai o parte din acestea sunt anaplazice (10%).
Malformatiile prostatei
o Agenezia si hipoplazia prostatei coincid cu tulburari severe ale dezvoltarii aparatului genital.
o Diverticulii prostatei comunica cu uretra prostatica si trebuie deosebiti de abcesele prostatice fistulizate in uretra.
Hipertrofia de prostata
o Hipertrofia benigna de prostata se caracterizeaza clinic prin marirea de volum a prostatei si obstructie urinara iar patologic prin proliferarea glandelor si stromei, cu punct de plecare periuretral. Fiind o afectiune cronica, cu evolutie de multi ani, modificarile induse aparatului urinar sunt lente si insidioase, motiv pentru care este asociat cu o perioada lunga de simptomatologie de obstacol subvezical.
o La tuseul rectal prostata este de volum mai mare decat in cancer, acesta descopera asimetria prostatei adenomatoase (un lob este mai hipertrofiat decat celalalt), sau, din cauza marimii, nu poate decela limita craniala a acestuia.
o Macroscopic, formatiunea tumorala are aspectul unui con sau al unui trunchi de con, cu baza spre vezica si varful in jos, strabatut de uretra. Vorbim de hipertrofie cand leziunea depaseste dimensiunile unei castane si este mai grea de 30 de grame. Deseori atinge greutatea de 50-100 de grame, dar se cunosc si forme mult mai voluminoase de pana la 250 de grame.
o De cele mai multe ori, adenomul este format din doi lobi laterali, egali sau asimetrici, la care se adauga si al treilea lob, cunoscut sub denumirea de lob median, pediculat sau solidar la unul din lobii laterali. Acesta realizeaza un adevarat opercul sau clapeta pe colul vezical.
o Uretra prostatica se alungeste si prezinta curburi anormale in sens vertico-frontal si sagital, ingreunand mictiunea. Urmeaza stagnarea urinei in vezica. Vezica de lupta sau vezica columnara prezinta peretele cu hipertrofia trabeculelor musculare in coloane delimitand celule, adica pseudodiverticuli, unde se produc precipitari de saruri urinare pana la calculi.
o Pe sectiune, leziunea prezinta aspect micronodular iar la raclarea cu cutitul se scurge lichid continand simpexioni.
o Adenomul este inconjurat de o capsula fibroasa sau fibromusculara, care il separa de tesutul din jur, constituind planul de clivaj in cursul operatiilor deschise. Din aceasta capsula pleaca travee care separa adenomul in lobuli. Fiecare lobul este alcatuit din noduli de forma sferoidala, denumiti corpi sferoizi, ce pot fi usor enucleati.
o Hiperplazia benigna de prostata se dezvolta din zona tranzitionala a prostatei, indeplinind caracteristicile anatomice de formatiune periuretrala, supramontanala, prespermatica, intrasfincteriana.
o Microscopic, nodulii sunt formati din hiperplazie stromala (musculara si fibroasa), fibroadenomatoasa (tesut fibros si hiperplazie glandulara) si glandulara (noduli acinosi), aceste componente fiind intotdeauna prezente, dar in proportii diferite de la un individ la altul. Mai frecvent este adenofibroleiomiomul.
o Lobulii adenomatosi poseda numeroase glande voluminoase, uneori transformate chistic, continand un produs de secretie proteic si simpexioni. Epiteliile cilindrice sau cubice, cu citoplasma clara, aproape nu difera de glandele normale.
Cancerul de prostata
o Cancerul prostatic se situeaza pe locul intai in cadrul incidentei neoplasmelor la barbat, reprezentand circa 21% din totalitatea cancerelor masculine. Este cancerul barbatului varstnic, incidenta fiind foarte scazuta la barbatul sub 40 de ani, doar 10% din totalitatea cancerelor fiind diagnosticate sub varsta de 50 de ani.
o Simptomele sunt relativ putine. Cancerele prostatice local avansate se pot prezenta cu simptomatologie de obstructie cervico-prostatica, retentie completa de urina, hematurie sau pseudoincontinenta prin distensie vezicala. Durerea locoregionala, rar intalnita, se manifesta ca jena, intepatura, senzatie de corp strain, arsura sau durere franca, localizata profund in perineu, in rect, iradiata in hipogastru.
o Carcinoamele prostatei determina metastaze osoase in special la nivelul coloanei vertebrale, oaselor bazinului si costale.Majoritatea pacientilor cu metastaze osoase sunt adesea asimptomatici, unii prezentand dureri in zonele metastazate, simptomatologie neurologica secundara compresiilor medulare sau fracturi pe os patologic
o Cancerele prostatei sunt in marea lor majoritate adenocarcinoame, care se dezvolta din celulele acinare prostatice.
o Macroscopie
o Carcinomul prostatei ia nastere in partea periferica si posterioara a glandei. Se prezinta ca un nodul dur, alb-galbui, situat periferic posterior si postero-lateral in 75% din cazuri, mai tarziu implicand si zona centrala. Tumora se dezvolta bilateral in 70% din cazuri si multifocal in 85% din cazuri. Majoritatea adenocarcinoamelor se gasesc adiacent capsulei prostatice, ceea ce le face greu de identificat.
o Microscopie: Adenocarcinomul prostatic este reprezentat de structuri glanduliforme a caror marime si uniformitate variaza cu gradul de diferentiere: de la aspect uniform in cele mai bine diferentiate, la glande de diferite marimi si forme, incomplet dezvoltate, la cordoane de celule infiltrative difuze cu diferentiere minima. Glandele sunt mici, aglomerate, fara stroma interpusa.
o Structurile glanduliforme diferentiate prezinta epitelii cubice cu citoplasma intunecata sau clara ce delimiteaza un lumen mic si pe alocuri cu aspect cribriform. Nucleii din gradele slab diferentiate sunt de aspect regulat cu nucleoli proeminenti. Atipii nucleare cu hipercromatism apar numai in gradele anaplazice. Mitozele apar in mod regulat in formele slab diferentiate.
o Citoplasma este abundenta, clara, eozinofila cu aspect granular, dar poate fi deseori bazofila.
Scorul Gleason
o Carcinomul de prostata se clasifica conform sistemului Gleason. In concordanta cu sistemul Gleason deosebim trei categorii histologice de adenocarcinoame prostatice: Bine diferentiate: Gleason 2-4; Moderat diferentiate: Gleason 5-7; Slab diferentiate: Gleason 8-10.
Tuberculoza prostatica
o Tuberculoza prostatica face parte din tabloul complex al tuberculozei uro-genitale, cu antecedente specifice, diagnosticul si tratamentul respectiv caracteristic. In acelasi timp, leziunile de epididimita sunt usor de recunoscut ca fiind specific tuberculoase in contextul clinic descris.
o Intre localizarile genitale si cele urinare ale tuberculozei exista o stransa interdependenta, deoarece nu exista tuberculoza genitala fara localizari initiale ce intereseaza rinichiul si caile urinare.
o Insamantarea bacilara a prostatei este un eveniment rar si se produce pe cale hematogena. In cazuri cu evolutie fulminanta, pot aparea caverne prostatice care, prin erodare si fistulizare se deschid in perineu sau in rect.
Aspect macroscopic
o Prostata capata aspect nodular, de obicei fara sa-si modifice dimensiunile. Astfel, la nivelul prostatei apar granulatii si noduli care se cazeifica si se ramolesc, eliminandu-se pe cale uretrala sau se propaga pe caile spermatice, ascendent. Leziunile de cicatrizare dau aspectul de mozaic al prostatei la tuseul rectal, care apare de dimensiuni mai mici. Infectia tuberculoasa se propaga prin canalul deferent la nivelul epididimului, determinand epididimo-deferentita. De la localizarea initiala situata la nivelul cozii epididimului (globus minor) leziunea poate interesa tot epididimul, transformandu-l in coif cu casca, ce poate evolua cronic, spre necroza si fistulizare.
o Leziunea microscopica specifica este foliculul cazeo-tuberculos (Koster), ce prezinta central o zona de necroza, unde se afla cazeumul format din germeni, celule distruse. In jurul acesteia se gasesc celule modificate, celule Langhans (macrofage cu transformare epitelioida) dispuse in palisada, iar la periferie se aglomereaza macrofage, celule limfoide si zone de fibroza cu fibre de colagen.
o Macroscopic, la unirea acestor leziuni primare apare granulatia (1-2 mm), apoi tuberculomul (cu diametru de 1-2 cm. Acestea pot evolua spre vindecare, proces care se realizeaza prin scleroza, cu eventuale calcificari, ceea ce determina leziuni sclero-atrofice retractile, care deseori reprezinta a doua maladie pentru pacient.
Prostatita acuta
o Prostatitele acute sunt de cele mai multe ori complicatia uretritei posterioare. Pot aparea si ca urmare a traumatismelor realizate de cateterismele si dilatatiile instrumentale. Agentii etiologici sunt reprezentati de Stafilococi, Colibacili, Gonococi, enterococi, anaerobi.
Macroscopic prostata prezinta edem, abcese si arii de necroza si se clasifica in:
o Prostatita catarala cu hipersecretie filanta ;
o Prostatita supurata difuza:
o Abcesele prostatice solitare sau multiple.
Microscopic
o In prostatita catarala se constata edem si infiltrat inflamator acut relativ redus in interstitiu, macrofage continand grasimi citoplasmatice si neutrofile in lumenul glandular.
o Prostatita supurata prezinta exudat purulent bogat in stroma.
Prostatita cronica
o Prostatita cronica reprezinta colonizarea cronica, simptomatica sau asimptomatica a prostatei cu germeni. Aceasta actioneaza ca un depozit de bacterii pentru colonizarea urinii si este cauza cea mai obisnuita de infectii recidivante a tractului urinar la barbat. Bolnavii sunt simptomatici numai cand este prezenta bacteriuria si acuza simptome iritative si durere pelvigenitala. Examenul fizic al prostatei este normal si evidentiaza o sensibilitate dureroasa minima.
o Prostatita cronica are un istoric clinic mai lung cu leucocite numeroase in urina si secretiile prostatice si culturi microbiene pozitive.
o Se realizeaza urocultura si cultura secretiei prostatice dupa masajul prostatic cu proba Stamey.
o Microscopic se caracterizeaza prin infiltrat inflamator interstitial relativ redus con inand limfocite si plasmocite. Evolueaza de obicei spre scleroza interstitiala difuza comprimand si obliterand lumenul glandelor.
Prostatita abacteriana
o La multi bolnavi cu disurie si usoara durere perineala sau lombara nu se gasesc, dupa o investigatie bacteriologica atenta, semne de infectie urinara, dar se constata un numar crescut de celule inflamatorii in secretia prostatica. Majoritatea cercetatorilor considera ca peste 10 leucocite/HPF (high power field) semnaleaza o inflamatie a prostatei.
o Diagnosticul este histologic. Prezenta unui numar mare de macrofage in stroma incarcate cu lipide si neutrofile la nivelul acinilor este deosebit de sugestiv pentru prostatita.
Prostatita granulomatoasa
o Se produce printr-o reactie mediata imun a secretiilor prostatice din ductele obstruate.
o Macroscopic se identifica noduli galbui, prostata fiind ferma de consistenta crescuta.
o Microscopic se prezinta sub forma de granuloame centrate in lobul cu celule gigante multinucleare (30%), histiocite epitelioide, limfocite, eozinofile proeminente, fibroza, fara cazeificare.
o Se observa numeroase neutrofile si celule epiteliale descuamate.
o Tardiv se constata prezenta celulelor granulomatoase si celule ale inflamatiei cronice.
Patologia aparatului genital feminin
Malformatii vulvare
o Aplazia sau absenta vulvei este o malformatie rara si insoteste alte malformatii ale organelor genitale.
o Atrezia apare consecutiv fuziunii si aglutinarii labiilor.
o Hemiagenezia vulvei reprezinta absenta unei jumatati vulvare.
o Hipoplazia este oprirea in dezvoltare a regiunii vulvare, antrenand modificari de volum si forma.
o Hipertrofia si hiperplazia clitorisului apare in cazurile de pseudohermafroditism.
o Vulva dubla este o malformatie rara, insotind uneori vaginul si uterul dublu.
Anomalii congenitale uterine
o Malformatiile congenitale ale corpului uterin sunt rare si sunt produse ca urmare a efectului hormonilor exogeni sau endogeni asociat cu defecte cromozomiale. Malformatiile congenitale apar prin doua mecanisme: defecte de fuziune a ductelor mulleriene si anomalii datorate atreziei ductelor mulleriene si a vaginului.
o Absenta congenitala a uterului (agenezia)
o Uter didelf apare prin persistenta septului pe toata lungimea uterului si a portiunii superioare a vaginului.
o Uter septat (bifid) ce consta in persistenta unui sept median complet sau incomplet. Se datoreaza lipsei de resorbtie a septului median ramas dupa acolarea celor doua canale mulleriene.
o Uter bicorn apare prin lipsa de fuziune a ductelor mulleriene
o Uter hipoplazic reprezinta dezvoltarea incompleta a uterului care la adult ramane de marimea corespunzatoare perioadei pubertare.
o Uter unicorn rezulta din dezvoltarea numai a portiunii corespunzatoare a unui canal Muller, in timp ce cealalta parte ramane sub forma de rudiment.
o Uter dublu
Neoplazia intraepiteliala cervicala
o CIN reprezinta un spectru de modificari intraepiteliale care debuteaza cu atipii minime si progreseaza la leziuni marcate intraepiteliale si la carcinom scuamos invaziv. Displazia epiteliului cervical are potential de transformare maligna. Gradele neoplaziei intraepiteliale cervicale sunt urmatoarele:
o CIN afecteaza de regula femeile sub 40 de ani. Factorul major este reprezentat de infectia cu HPV (human papiloma virus) care se coreleaza cu numarul de parteneri sexuali si debutul precoce al vietii sexuale. Infectia cu HPV creste riscul de CIN si cancer de col uterin.
o CIN-1 - in treimea inferioara a epiteliului apare o proliferare de celule bazale si parabazale. Aspectul arhitectural este deseori papilar, format din axe conjunctivo-vasculare iar epiteliul prezinta acantoza cu ingrosarea moderata a epiteliului. Celulele epiteliale prezinta atipii, precum si efecte ale infectiei cu HPV cu halou clar perinuclear, ingrosarea membranei citoplasmatice, atipii nucleare si anizocitoza (koilocit).
o Atipia nucleara este caracterizata prin cresterea in dimensiuni a nucleului, anizocarie, hipercromazie, ingrosarea membranei nucleare, care este neregulata (atipie koilocitara).
CIN-2 este caracterizata de epiteliu ingrosat, cu pierderea polaritatii nucleare si pleomorfism nuclear care intereseaza peste o treime din grosimea epiteliului.
CIN-3: pierderea polaritatii nucleare , pleomorfism nuclear si figuri mitotice care intereseaza aproape intreaga grosime a epiteliului.
Endometrite
Endometrita acuta
Endometrita acuta puerperala
Endometrite cronice
Manifestari clinice: meno-metroragii, durerere, infertilitate
Endometrita tuberculoasa
Endometrita xantogranulomatoasa
o Este o leziune rara, care apare mai frecvent la femeile in postmenopauza, multe dintre ele fiind iradiate in antecedente pentru carcinom cervical sau endometrial. Leziunea poate afecta endometrul dar se poate extinde si la nivelul miometrului.
o Clinic leziunea se asociaza cu sangerare sau scurgere vaginala, stenoza cervicala si piometrie.
o Din punct de vedere morfologic se caracterizeaza printr-un abundent infiltrat inflamator care se dispune sub forma de granuloame constituite din limfocite, plasmocite, celule gigante multinucleate si un numar mare de histiocite cu citoplasma vacuolata, granulara sau eozinofila. Nucleii acestor celule sunt mici, fara activitate mitotica.
Endometrioza
o Endometriza reprezinta localizarea ectopica de tesut endometrial. Prezinta urmatoarele localizari in ordinea descrescatoare a frecventei: ovare, ligamente uterine, sept recto-vaginal, peritoneu pelvin, cicatrici de laparotomie si foarte rar la nivelul ombilicului, vaginului, vulvei sau apendicelui.
o Endometrioza poate determina infertilitate, dismenoree, dureri pelvine. Apare in special in a treia si a patra decada de viata.
o Macroscopic focarele de endometrioza se prezinta ca mici noduli de cativa milimetri, de culoare brun-roscata, uneori cu aspect microchistic.
o Microscopic se constata tesut endometrial format din glande si corion citogen, putand fi prezente si leziuni hemoragice recente sau vechi.
o O leziune similara endometriozei este adenomioza, definita ca prezenta de tesut endometrial la nivelul miometrului. Apare mai frecvent la menopauza, fiind o leziune detectata in 20% din cazurile de patologie ginecologica.
o Clinic se asociaza cu sangerare anormala si dismenoree.
o Macroscopic leziunea se localizeaza mai frecvent in peretele posterior, uterul fiind marit in dimensiuni, cu miometru ingrosat cu focare chistice hemoragice.
o Microscopic aceste focare sunt constituite din glande endometriale inconjurate de stroma de tip endometrial.
Cervicite
Cervicite acute
o Cel mai frecvent cervicitele infectioase sunt de natura bacteriana.
o Etiologie: Neisseria gonorhea, Chlamydia trachomatis, streptococi, enterococi, Escherichia Coli, Trichomonas vaginalis, stafilococi.
o In cervicita acuta colul uterin este tumefiat, edematiat si hiperemic. Din canalul cervical se exprima secretii muco-purulente iar exocolul prezinta ulceratii.
o Microscopic se constata edem, hiperemie, exudat cu polimorfonucleare neutrofile in mucoasa. Uneori se formeaza microabcese intraglandulare si in straturile superficiale ale colului.
o Cervicita produsa de infectia gonococica afecteaza endocervixul si se caracterizeaza prin prezenta unui infiltrat inflamator in stroma, in timp ce epiteliul glandular sufera modificari degenerative, descuamative sau necrotice. Uneori lumenul glandular contine neutrofile.
Cervicita cu Chlamydia trachomatis
o Prevalenta infectiei cu Chlamydia trachomatis variaza de la 3 la 5% la pacientele asimptomatice si pana la 20% dintre pacientele cu boli cu transmitere sexuala. Infectia cu Chlamydia se transmite si partenerului care poate prezenta simptome de tipul uretritei acute dar poate fi si asimptomatica.
o Din punct de vedere microscopic infectia cu Chlamydia trachomatis este o endocervicita si se caracterizeaza printr-un infiltrat inflamator dens, difuz, uneori cu aspect de cervicita foliculara.
Cervicite virale
o Dintre agentii virali, HPV (Human papillomavirus) si virusul herpes simplex au predilectie pentru epiteliul scuamos si produc leziuni morfologice caracteristice.
o HPV este un virus de tip ADN. Tipurile 6 si 11 produc produc un condilom acuminat exofitic care este de obicei multicentric si intereseaza vulva, vaginul si colul.
o Macroscopic condilomul acuminat are aspectul unor excrescente de tip maculo-papular de culoare alba.
o Microscopic arhitectura leziunii este papilara formata din axe fibro-vasculare tapetate de un epiteliu scuamos ce prezinta acantoza (proliferarea stratului intermediar al epiteliului scuamos), hipercheratoza (ingrosarea stratului superficial format dintr-un numar mare de celule scuamoase cheratinizate) si atipie nucleara.
o Coilocitele sunt celule epiteliale din stratul scuamos infectate cu HPV si care prezinta un halou clar caracteristic perinuclear cu nuclei mariti de volum, pleomorfi, hipercromi cu cromatina dispusa de-a lungul membranei nucleare, ingrosate si neregulate.
Cervicite parazitare
o Cea mai frecventa cervicita parazitara este determinata de Trichomonas vaginalis si se asociaza cu vaginita.
o Clinic se asociaza cu o secretie vaginala galben-verzuie.
o Microscopic se observa un intens infiltrat inflamator asociat cu modificari degenerative, edem intercelularsi atipie reparatorie atat in epiteliul scuamos cat si in epiteliul endocervical. Stroma subiacenta nu prezinta modificari cu exceptia unor capilare ectaziate in papilele stromale.
Cervicitele fungice
o Sunt determinate de Candida albicans si de obicei se asociaza cu infectii ale vaginului si vulvei. Factorii favorizanti sunt alcalinizarea ph-ului vaginal , terapia cu antibiotice si diabetul zaharat. Clinic se asociaza cu prurit vulvar si secretia vaginala vascoasa care contine particule de culoare alba.
o Microscopic se observa un numar mare de polimorfonucleare neutrofile precum si prezenta miceliilor PAS pozitive in straturile superficiale ale epiteliului.
Cervicite cronice
o Cervicita cronica este una dintre cele mai frecvente suferinte ginecologice.
o Macroscopic modificarile inflamatorii intereseaza exocolul, endocolul sau colul in intregime.
o Se constata prezenta de secretii purulente in canalul cervical si eversiunea mucoasei endocervicale. La nivelul orificiului extern cervical pot aparea eroziuni iar exocolul poate prezenta ulceratii. Se formeaza chisturi glandulare (chisturi Naboth) secundar inflamatiei endocervicale si obliterarii canalelor excretorii ale glandelor endocervicale.
o Microscopic se constata infiltrat inflamator cronic, cu limfocite, plasmocite, histiocite cu caracter difuz sau nodular si poate fi asociat cu hiperemie.
o In stadiile mai avansate se constata fibroza si hialinizari. Rezulta ulceratii endo si exocervicale mai frecvent in regiunea orificiului extern. Epiteliul pavimentos exocervical prezinta hiperplazie bazala cu prelungiri papilare in stroma subiacenta.
Chistul Naboth
o Reprezinta cel mai frecvent tip de chist cervical care se dezvolta la nivelul zonei de transformare, datorita metaplaziei scuamoase, care acopera si obstrueaza criptele endocervicale.
o Macroscopic leziunea apre ca un chist de dimensiuni variabile (intre 5 mm si 1,5 cm) unic sau multiplu, care contine fie lichid, fie un material gelatinos sau mucoid.
o Microscopic chistul, localizat in stroma cervicala, este delimitat de un epiteliu unistratificat cilindric secretor de mucus.
Aspectul endometrului in perioada reproductiva
o Ciclul menstrual, care semnaleaza maturizarea sistemului reproductiv, apare intre 12 si 15 ani. Prima parte a ciclului menstrual se numeste faza proliferativa si este influentata de secretia de hormoni estrogeni. Dupa ovulatie a doua parte a ciclului menstrual se numeste faza secretorie si este influentata de secretia hormonala atat estrogenica cat si progesteronica. Succesiunea ciclurilor menstruale poate fi intrerupta de sarcina dar dupa terminarea sarcinii ciclurile se reiau.
Aspectul morfologic al endometrului variaza in functie de ziua ciclului.
o Faza proliferativa (faza foliculara ovariana) este dominata de influenta hormonala estrogenica ce determina o proliferare glandulara, stromala si vasculara cu ingrosarea mucoasei endometriale. In prima parte a fazei proliferative numita faza proliferativa timpurie, glandele sunt delimitate de un epiteliu cilindric pseudostratificat in care raportul nucleocitoplasmatic este modificat in favoarea nucleului.
o Faza secretorie endometriala (faza luteala ovariana) incepe odata cu ovulatia determinata de hormonul luteinizant ( LH ) care are nivel maxim de secretie in ziua a 14-a a ciclului de 28 de zile. Ovulatia apare la 10-12 ore dupa nivelul de secretie maxima.
o Fazele ciclului menstrual
Modificarile endometrului in timpul fazei secretorii a ciclului si in timpul sarcinii
o Daca se impalnteaza blastocistul, in timpul fazei de secretie mijlocii, aspectul endometrului este de secretie glandulara asociat cu edem stromal si predecidualizare stromala. Singurele elemente patognomonice de sarcina intrauterina sunt prezenta de tesut corionic, tesut embrionar sau un strat fibrinoid cu celule trofoblastice.
o Din ziua a 14-a postovulatorie stroma predecidualizata se transforma treptat in stroma deciduala, transformarea fiind completa la sfarsitul primei luni de sarcina. Celulele stromale decidualizate au un aspect poligonal cu limite distincte citoplasma eozinofila si nuclei dispusi central, veziculosi. Stoma decidualizata are functie imunologica si endocrina prin secretia de prolactina.
o Glandele din portiunea inferioara a stratului functional au aspect dintat secretor, in timp ce in portiunea superficiala sunt mai comprimate cu aspect de fante vasculare.
o Glandele din portiunea inferioara sunt tortuoase si aglomerate fiind delimitate de celule cu nuclei mari, hipercromi, cu pleomorfism, incluzii intranucleare si citoplasma clara sau eozinofila, modificari numite Arias-Stella.
o In zona de implantare apare o infiltrare a stromei decidualizate si a miometrului subiacent cu celule trofoblastice intermediare. Aceasta modificare se numeste metrita sincitiala sau reactie la locul de implantare si ea reprezinta elementul diagnostic pentru o sarcina intrauterina.
Modificarile de tip Arias-Stella
Modificarile de tip Arias-Stella sunt asociate cu:
o Sarcina intrauterina normala
o Sarcina extrauterina
o Boala trofoblastica gestationala
o Persistenta de corp luteinic
o Administrarea de hormoni progesteronici exogeni
o Modificarile de tip Arias-Stella intereseaza in special glandele endometriale dar pot aparea si in endometrioza, adenomioza, glandele endocervicale, epiteliul tubar. Modificarea este de obicei focala.
Se descriu urmatoarele variante microscopice:
o Cu atipie minima in care doar unii nuclei sunt mariti de dimensiuni
o Aspect secretor timpuriu asemanator cu cel al glandelor din faza secretorie endometriala
o Aspect hipersecretor (aspectul clasic) in care celulele epiteliale prezinta vacuole citoplasmatice , nuclei mari si hipercromi si apare de obicei in avortul uterin.
o Aspect regenerativ asemanator cu cel al glandelor din faza de proliferare a endometrului cu nuclei mari de aspect veziculos. Apare in avort, sarcina ectopica
o Cauze de sangerare uterina
Sangerarea uterina disfunctionala
o Reprezinta un termen clinic prin care se intelege o sangerare care nu are drept cauza o leziune patologica organica.
o Multe leziuni uterine se pot asocia cu sangerare uterina (polip uterin, adenomioza, leiomiom, contraceptive orale, tumori maligne) de aceea ele trebuie excluse inainte de a se diagnostica o sangerare uterina disfunctionala.
o In perioada reproductiva cea mai frecventa cauza de sangerare uterina disfunctionala este ciclul anovulator.
o O alta cauza a sangerarii uterine disfunctionale este insuficienta corpului luteal care duce la stimulare progesteronica anormala a endometrului.
o O cauza nelegata de hormonii sexuali este determinata de tulburari ale factorilor hemostatici locali.
Anovulatia
o Ciclul anovulator apare atunci cand in ovar se dezvolta unul sau mai multi foliculi, cu sinteza de estradiol la nivelul celulelor de granuloasa sau tecale. Sub actiunea estradiolului se produce proliferarea endometriala, dar pentru ca nu se produce ovulatia consecutiv nu se dezvolta nici corpul luteal care secreta progesteron. Astfel endometrul nu mai prezinta modificarile stromale si glandulare caracteristice fazei secretorii a ciclului.
o Din punct de vedere clinic acest tip de sangerare poate sa apara oricand de-a lungul vietii reproductive dar este caracteristic mai ales menopauzei si pubertatii. In primul an dupa pubertate 60% dintre cicluri sunt anovulatorii. Aceste paciente sunt de obicei obeze, cu hirsutism, infertile si prezinta boala polichistica ovariana.
o Microscopic fragmentele endometriale sunt constituite din glande aflate in faza de proliferare la care, in functie de durata stimularii estrogenice, se pot asocia diverse tipuri de metaplazie, hiperplazie sau carcinom endometrial.
o Daca stimularea estrogenica nu a fost indelungata se observa fragmentari extinse ale glandelor, stromei, sau ambelor (colaps glandular si stromal).
Atrofia endometriala
o Sangerarea cauzata de atrofia endometrului poate avea loc in timpul perioadei reproductive, la pacientele aflate sub tratament cu contraceptive orale, a caror endometru este stimulat inadecvat de catre estrogeni, sau la pacientele iradiate pentru carcinom cervical sau cu insuficienta ovariana precoce.
o In postmenopauza sangerarea poate surveni la paciente la care endometrul este in mod normal atrofic. In menopauza atrofia endometrului este cauza cea mai frecventa de sangerare uterina.
o Aspectul microscopic este diferit in piesele de histerectomie de cel din chiuretaj sau biopsie.
o In biopsie sau in produsul de chiuretaj fragmentele endometriale sunt mici, continand cateva glande fragmentate iar stroma din jurul lor este de obicei absenta.
Tulburarea de faza proliferativa
o In postmenopauza, dar si in premenarha, in cadrul unui endometru proliferativ pot aparea arii focale, in care glandele endometriale pot avea forme si dimensiuni variate cu ramificari, leziunea fiind denumita tulburare de faza proliferativa.
o Aceste glande sunt delimitate de un epiteliu pseudostratificat de tip proliferativ care prezinta activitate mitotica dar nu prezinta semne de atipie.
o Uneori epiteliul glandular poate prezenta modificari metaplazice mai ales de tip ciliat.
o Leziunea trebuie diferentiata de hiperplazie in care aspectul glandelor este similar dar procesul este difuz, iar glandele sunt crescute numeric (raportul glande-stroma este modificat in favoarea glandelor).
Defectul de faza luteala
o Aceasta leziune se datoreza unei secretii progesteronice anormale a corpului luteal.
o Din punct de vedere clinic leziunea se asociaza cu sangerare, infertilitate si avort spontan.
o Se datoreaza unei dezvoltari inadecvate sau unei regresii premature a corpului luteal.
o Dezvoltarea anormala a corpului luteal este determinata de scaderea nivelului de FSH in timpul fazei proliferative sau de niveluri scazute de FSH si LH la jumatatea ciclului menstrual ducand la un deficit de luteinizare a celulelor de granuloasa. Secretia crescuta de prolactina poate determina un defect de faza luteala.
o Endometrul are un aspect secretor dar asemanator cu cel care apare cu 2 zile mai devreme fata de data presupusa normala a ciclului. De obicei aspectul glandelor este in discordanta cu aspectul stromei. Glandele au aspect secretor dar nu au forma spiralata specifica fazei secretorii.
Modificarile determinate de contraceptivele orale
o Contraceptivele orale, reprezentate de o combinatie de estrogeni si progesteron, administrate secvential, au ca efect inhibitia secretiei de LH si astfel impiedica ovulatia. Acest efect este produs de agentul progestativ, in timp ce agentul estrogenic are ca functie stimularea endometrului, prevenind astfel colapsul acestuia si sangerarea consecutiva.
o Din punct de vedere clinic folosirea unui timp indelungat a contraceptivelor orale poate determina sangerare uterina sau amenoree.
o Se dezvolta vase sinusoide cu peretele subtire localizate imediat sub mucoasa endometriala, ce devin cu timpul dilatate, cu tromboza.
o Sub efectul contraceptivelor, la o pacienta la care ovulatia a fost anterior normala, faza de proliferare este mult scurtata, cu lipsa de diferentiere a epiteliului glandular. Faza secretorie este fie scurta, fie nu se dezvolta deloc, iar edemul stromal apare precoce si se insoteste de un infiltrat inflamator.
o Dupa administrarea indelungata de contraceptive, activitatea secretorie nu se mai intalneste, endometrul devine atrofic, fiind alcatuit din glande putine si ingustate.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|