Tratamentul cariei dentare - TEST GRILA

A. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si odontoterapie restauratoarE. ED. medicala, Bucuresti, 2001

1. *Conform clasificarii anatomo-topografice, in ce clasa sunt cuprinse cavitatile de genul MOD:

A. clasa I

B. clasa a II-a

C. clasa a III-a

¤D. clasa a VI-a

E. clasa a V-a

(pag. 174)

2. *Conturul marginal care rezulta in urma prepararii unei cavitati ocluzale la primul premolar superior seamana cu un:

A. romb

B. cerc

C. patrat

¤D. fluture

E. coada de randunica

(pag. 175)

3. *Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:

¤A. remineralizarea leziunilor incipiente

B. restaurarea leziunilor incipiente

C. tratamentul hipersensibilitatii dentinare

D. inlocuirea restaurarilor existente

E. terapia eroziunilor

(pag. 168)

4. *Gravarea acida a smaltului se face timp de:

A. 60 secunde

¤B. 30 secunde

C. 15 secunde

D. 20 secunde

E. 40 secunde

(pag. 328)

5. *Gravarea acida a dentinei se face timp de:

A. 60 secunde

B. 25 secunde

¤C. 15 secunde

D. 20 secunde

E. 30 secunde

(pag. 328)

6. *Dimensiunea peretelui dentinar ce asigura protectie pulpara chimica si termica este de:

¤A. 2 mm

B. 1,7 mm

C. 0,5 mm

D. 1 mm

E. 1,5 mm

(pag. 301)

7. *Primerii autogravanti ai compomerilor demineralizeaza dentina pe o adancime de:

A. 0,4 µm

¤B. 0,2 µm

C. 0,3 µm

D. 0,1 µm

E. 0,7 µm

(pag. 346)

8. Cavitatile de clasa a II-a se pregatesc la nivelul cariilor care evolueaza pe suprafetele:

A. ocluzale ale premolarilor

B. vestibulare ale incisivilor

C. proximale ale caninilor

¤D. proximale ale molarilor

E. ocluzale ale molarilor

(pag. 173)

9. Cavitatile de clasa a III-a se pregatesc la nivelul cariilor care evolueaza pe suprafetele:

A. proximale ale molarilor

¤B. proximale ale incisivilor centrali

¤C. proximale ale incisivilor laterali

¤D. proximale ale caninilor

E. vestibulare ale molarilor

(pag. 173)

10. Tratamentul profilactic al cariei dentare se refera la:

¤A. sigilarea santurilor si fosetelor

¤B. modificarea dietei

¤C. folosirea fluorurilor

¤D. remineralizarea leziunilor incipiente

¤E. eradicarea cariilor acute prin terapie intensiva

(pag. 168)

11. Primerii au rolul de:

¤A. generare a legaturilor adezive

¤B. umectare intima a fibrelor de colagen

¤C. inlocuire a mansonului de apa din jurul fibrelor de colagen

D. amortizare a solicitarilor ocluzale

E. umectare intima a fibrelor de elastina

(pag. 332)

12. Avantajele lacurilor dentare sunt:

¤A. rezista in mediul oral

B. izoleaza termic

C. adera fizic de tesuturile dentare

¤D. rezista in mediul oral

¤E. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara

(pag. 294)

13. Avantajele linerilor cu hidroxid de calciu sunt:

A. manipulare dificila in suspensii apoase

¤B. efect bacteriostatic

¤C. alcalinitate crescuta ce se pastreaza si dupa priza

D. rezistenta foarte slaba la compresiune

¤E. stimuleaza indirect depunerea de dentina secundara

(pag. 297)

14. Actiunea clinica optima a unui liner in timp presupune:

A. o rezistenta mecanica scazuta la solicitarile masticatorii

B. solubilitate in lichidele de microinfiltratie marginala

¤C. un grad de fluiditate care sa permita distribuirea sa uniforma pe suprafata plagii dentinare

¤D. insolubilitate in lichidele de microinfiltratie marginala

¤E. o buna rezistenta mecanica la solicitarile masticatorii

(pag. 296)

15. Rezistenta mecanica la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi compromisa prin:

¤A. raportul scazut pulbere/lichid

B. raportul crescut pulbere/lichid

¤C. spatularea incorecta

¤D. contact prematur cu lichidele bucale

E. incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza cimentul

(pag. 304)

16. Viteza de difuziune a rasinii adezive intr-un strat depinde de:

¤A. temperatura

¤B. masa moleculara

¤C. vascozitate

¤D. concentratie

E. tipul acidului demineralizant

(pag. 330)

17. Ce dimensiune trebuie sa aiba puntea de smalt existenta intre doua fose sau fisuri pentru a putea fi pastrata:

A. mai mica de 0,5 mm

¤B. mai mare de 0,5 mm

¤C. 1 mm

D. 0,3 mm

¤E. 1,5 mm

(pag. 175)

18. Cavitatile de clasa a VI-a rezulta in urma tratamentului leziunilor de la nivelul:

¤A. marginii incizale a incisivilor inferiori

¤B. marginii incizale a incisivilor centrali superiori

¤C. varfului cuspizilor dintilor laterali

D. fetelor orale ale incisivilor superiori

E. fetelor vestibulare ale molarilor

(pag. 174)

19. Lacurile dentare sunt contraindicate:

¤A. sub lineri

¤B. sub coafaje indirecte

C. in reducerea hipersensibilitatii dentinare

D. in protectia bonturilor coronare la dintii vitali

¤E. sub obturatiile din rasini acrilice sau composite

(pag. 295)

20. Hibridizarea dentinei uscate are urmatoarele particularitati:

¤A. necesita o uscare moderata a plagii dentinare

¤B. permite verificarea eficientei clinice a gravarii acide

¤C. nu exista riscul de supraumectare

D. exista riscul de supraumectare

¤E. este acceptata ca tehnica standard de hibridizare

(pag. 342)

21. Obiectivele prepararii cavitatilor sunt:

¤A. indepartarea tuturor tesuturilor alterate

¤B. sa permita aplicarea estetica a materialului restaurativ

¤C. sa ofere protectia necesara pentru pulpa dentara

¤D. sa permita aplicarea functionala a materialului restaurativ

E. refacerea confortului psihologic al pacientului

(pag. 171)

22. Dezavantajele linerilor din eugenat de zinc sunt urmatoarele:

A. nu irita pulpa dentara

¤B. nu adera de dentina

¤C. sunt solubilizati de lichidele de microinfiltratie marginala

¤D. inhiba polimerizarea rasinilor

E. efect sedativ pulpar

(pag. 298)

23. Care din urmatoarele afirmatii despre primerii autogravanti sunt reale:

¤A. nu au puterea de penetratie in smalt a agentilor conventionali

B. au aceeasi putere de penetratie in smalt ca si agentii conventionali

¤C. patrund in plaga dentinara pana la o adancime de 1µm in 30 de secunde

¤D. economisesc timp

¤E. asigura o adeziune de foarte buna calitate

(pag. 328)

24. Rasinile adezive cu procent foarte redus de umplutura de foarte mica dimensiune sunt:

A. Syntac Sprint

¤B. Optibond

C. One Coat Bond

¤D. Clearfill LB2

¤E. Prime & Bond NT

(pag. 330)

25. Avantajele prepararilor multiple sunt:

¤A. necesita un numar redus de instrumente

¤B. reduc numarul vizitelor pacientului la medicul dentist

C. reduc pretul de cost al tratamentului

¤D. au un bun efect psihologic asupra pacientului

E. cresc numarul de anestezii locale

(pag. 184)

26. Cavitatile de clasa I rezulta in urma tratamentului leziunilor carioase care evolueaza la nivelul:

¤A. fetei palatinale a frontalilor superiori

B. zonei de colet a molarilor

¤C. foselor si fisurilor de pe suprafata ocluzala a molarilor

¤D. foselor si fisurilor de pe suprafata ocluzala a premolarilor

E. suprafetelor proximale ale molarilor

(pag. 173)

27. In cavitatile cu dentina dura si mici zone de dentina alterata, coafajul indirect se indica in urmatoarele conditii:

A. diametrul zonelor cu dentina alterata are 2 mm

¤B. pacientul este tanar si sanatos

¤C. accesibilitate directa pe dinte in cursul coafajului

¤D. dentina alterata ocupa o suprafata punctiforma

¤E. dentina alterata este plasata strict in dreptul coarnelor pulpare

(pag. 315)

28. Proprietatile cimentului fosfat de zinc sunt urmatoarele:

¤A. rezistenta mecanica mare

¤B. este friabil

¤C. are porozitate mare

D. are elasticitate crescuta

¤E. excelenta izolare termica

(pag. 304)

29. Care sunt materialele de obturatie la care se indica bizotarea:

A. silicat

¤B. composite

C. portelan

¤D. incrustatii

E. amalgamul de argint

(pag. 182)

30. Indicatiile hibridizarii plagii dentinare sunt:

¤A. obturatia coronara adeziva cu amalgam

¤B. obturatia coronara adeziva cu compozit

¤C. sigilarea preventiva a santurilor si fosetelor ocluzale

¤D. sigilarea curativa a plagii dentinare

¤E. sigilarea preventiva a plagii dentinare

(pag. 323,324)