Abordarea obiectivelor cadru, de refrinta si operationale in predarea - invatarea istoriei la clasele primare

ABORDAREA OBIECTIVELOR CADRU, DE REFRINTA SI OPERATIONALE IN PREDAREA - INVATAREA ISTORIEI LA CLASELE PRIMARE

Scopul studierii istoriei in clasa a IV-a este familiarizarea elevilor cu teme referitoare la trecutul mai apropiat sau mai indepartat al localitatii natale, al Romaniei (spatiului romanesc) si al Europei, utilizand mijloace adecvate varstei acestora.

Pornind de la modelul didactic al istoriei , conceput pentru toata durata scolaritatii, experientele de invatare propuse pentru invatamantul istoric la clasele primare reprezinta, deopotriva, etape ale unui tip specific de antrenament intelectual si ocazii pentru valorificarea experientelor afectiv-atitudinale.

Fata de lecturile cu continut istoric pe care elevii le-au studiat in anii anteriori

( clasele a II-a si a III-a ), activitatile didactice consacrate studierii istoriei ofera ocazia cunoasterii trecutului si a instrumentelor prin intermediul carora se poate reconstitui imaginea acestuia.Ultima clasa a ciclului primar reprezinta, asadar, prima etapa a antrenamentului pentru formarea unor capacitati si atitudini exprimate prin obiectivele cadru ale diciplinei.

Stabilirea obiectivelor educationale a constituit si constituie una din problemele importante ale pedagogiei, ele fiind formulate tinandu-se seama de nivelul stiintelor in general, al stiintelor psiho-pedagogice si in concordanta cu imperativele epocii respective.Astazi, in plina reforma educationala, care presupune si o noua abordare a scrierii si interpretarii istoriei nationale, se impune cu necesitate si redefinirea obietivelor educationale.Schimbarile fundamentale in domeniul invatamantului istoric romanesc, proces reformator care se afla in plina desfasurare, au in vedere ca predarea - invatarea istoriei sa se desfasoare in concordanta cu obiectivele de formare ce vizeaza competente de nivel superior.De aceea, o importanta deosebita o au finalitatile urmarite si anume: asigurarea unui standard de educatie compatibil cu cel european, formarea capacitatii de a comunica eficient, cerinta vitala in noul mileniu, formarea capacitatilor de integrare, adaptarea la cerintele comunitatii.

Conceperea si stabilirea obiectivelor educationale cat si a celor de referinta sau operationale se incadreaza in una din taxonomiile recunoscute de cercetarea psiho-pedagogica, cel mai des folosita fiind cea datorata lui B.S.Bloom si a colaboratorilor sai care au definit obiectivele in domeniul gandirii, afectivitatii si actiunii.^{13bis bis}  Evident, taxonomia propusa de B.S.Bloom a fost amendata ulterior de multi cercetatori , intre care J.P. de Cecco, W.R.Crawford, R.F.Mager, André de Peretti si altii.Se pot astfel desprinde cateva obiective generale ale educatiei care pot fi realiyate prin predarea-invatarea istoriei:

achizitionarea cunostintelor;

formarea gandirii istorice;

formarea capacitatilor practice;

formarea capacitatilor si a trasaturilor psihice complexe.

Disciplina Istorie permite achizitionarea unui sistem integrat de cunostinte despre spatiu, timp istoric si cultura, despre evenimente istorice si cauzalitatea acestora, notiuni si concepte specifice unui sistem, ierarhizare de reguli, principii, termeni, clasificari.Obiectivele generale ale istoriei cuprind achizitionarea unor cunostinte legate de trecutul istoric al comunitatilor, dezvoltarea unor capacitati intelectuale afective, motivationale si atitudinale.

Formarea gandirii istorice este in stransa legatura cu cunoasterea istorica sau cu achizitionarea de cunostinte in domeniul istoriei.Gandirea istorica implica realizarea a doua obiective majore: reconstituirea trecutului si explorarea lui din punct de vedere genetic, functional si axiologic.¹⁴ A gandi istoric inseamna a cunoaste si a analiza cauzele care au generat un eveniment istoric, a determina rolul pe care l-a jucat acesta in evolutia societatii.

Formarea capacitatilor practice prin predarea- invatarea istoriei la clasele primare este un alt obiectiv educational, prin care elevii pot : sa utilizeze o metodologie de cercetare a realitatii istorice prin documente de epoca si sa explice fenomene istorice, fapte, notiuni, procese istorice pornindu-se de la izvoarele istorice; sa foloseasca in mod constient sursele de informare, sa intocmeasca rezumate, compuneri, eseuri in urma studierii unor manuale, carti, documente istorice, dupa vizita la muzee, case memoriale, excursii tematice, vizionarea unor filme didactice; sa devina constienti de necesitatea conservarii patrimoniului istoric al omenirii si al patrimoniului national; sa devina constienti de necesitatea unei atitudini civice pozitive in ceea ce priveste unele evenimente si evolutii social-politice la care participa.¹⁵

Formarea capacitatilor si a trasaturilor psihice complexe se constituie intr-un obiectiv major al predarii-invatarii istoriei in primul ciclu de predare al elevilor in scoala.Studierea istoriei permite formarea atitudinilor pozitive fata de trecutul istoric, fata de istoria nationala, cultivarea patriotismului si atitudinilor pozitive fata de civilizatia si cultura altor popoare.Cunoasterea adevarului istoric despre un eveniment , epoca istorica, societate permite formarea trasaturilor afective, increderea in capacitatile cognitive.La randul lor, toate acestea determina curiozitatea de a invata, atractia pentru trecutul istoric, stari emotionale de simpatie, atasament, sau dimpotriva de respingere.¹⁶ Referindu-se la valentele moral-civice ale cunoasterii istoriei nationale, A.D. Xenopol sublinia cu indreptatire: " Apoi istoria este singurul mijloc de desteptare in sufletul nostru iubirea cea sfanta de tara, ea ne arata cum popoarele au fost mari cand au stiut sa sacrifice interesele pentru binele comun; tot istoria ne invata ca moralitatea, respectul datoriei, puternica viata de familie sunt conditiile infloririi vietii popoarelor; ea ne invata iarasi ca dreptatea este legea ei suprema si ca nici o fapta abatuta de la norma naturala de purtare nu ramane fara a atrage pedeapsa dupa sine, pedeapsa care consista in raul ce se produce din acea fapta insasi si se revarsa asupra poporului ce a produs-o.¹⁷La randul sau , Nicolae Iorga aprecia ca pentru a patrunde cu adevarat in tainele istoriei, a descoperi adevarul istoric, in istorie sunt importante doua lucruri : "s-o intelegi ca dezvoltare si sa intelegi, sa judeci, sa iubesti sau sa condamni sufleteste pe aceia care au jucat un rol in istorie; sa-i tratezi ca oameni vii pe care i-ai intalnit inaintea ta, ai avut a face cu ei, i-ai laudat , i-ai osandit; sa-i auzi vorbind si sa-i vezi mergand ."¹⁸

Obiectivele generale ale studierii istoriei clasele primare au fost cuprinse in curricumul-ul scolar de istorie ( clasa a IV-a), sub forma obiectivelor - cadru si a celor de referinta . Obiectivele-cadru se afla in concordanta cu capacitatile cognitive ale elevilor, cu obiectivele ariei curriculare si ale ciclului de invatamant .In actuala etapa, acestea pot contribui la intelegerea de catre elevi a directiilor viitoare de dezvoltare a societatii, la formarea capacitatilor cognitive ale elevilor.De asemenea, obiectivele-cadru pot crea conditiile pentru formarea de atitudini si comportamente sociale.Ele justifica in mod accentuat specificul istoriei ca disciplina de invatamant. Obiectivele-cadru din curriculum-ul de istorie pentru clasa a IV-a vizeaza sursele istorice, cunoasterea limbajului de specialitate, analiza faptelor istorice, timpul si spatiul, cauzalitatea si schimbarea, deprinderile de investigatie, interpretarea.Iata-le in formularea lor concisa:

Reprezentarea timpului si a spatiului in istorie;

Cunoasterea si utilizarea surselor istorice;

Cunoasterea si utilizarea termenilor istorici;

Cunoasterea si interpretarea faptelor istorice;

Dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de sine si fata de ceilalti.

Obiectivele de referinta descriu rezultatele studierii istoriei la sfarsitul fiecarei clase.Ele au in vedere trei categorii de aspecte : capacitati, cunostinte, precum si atitudini.Stabilirea lor trebuie sa tina seama de obiectivele-cadru ale studierii istoriei, cu care se afla in stransa relatie si, in acelasi timp, obiectivelor de referinta le corespund activitati de invatare , specifice elevilor de clasa a IV-a.

Pornindu-se de la obiectivele - cadru, in curriculum-ul de istorie pentru clasa a IV-a s-au formulat standardele curriculare de performanta in urmatoarea formulare : 

S1.Localizarea in timp si spatiu a unui eveniment studiat.

S2.Indentificarea de informatii dintr-o sursa istorica data.

S3.Relatarea unui eveniment istoric studiat, folosind termeni de specialitate.

S4.Prezentarea unui fapt istoric pe baza unui plan simplu de idei.

Pe baza obiectivelor - cadru de referinta si avand in vedere standardele de performanta, invatatorii / institutorii pot sa stabileasca obiectivele specifice fiecarei lectii, concretizate in performantele pe care le vor realiza elevii. Denumite de unii cercetatori obiective pedagogice concrete, de altii, obiective comportamentale de performanta sau performative, obiectivele operationale presupun doua sensuri :

un sens general, care se refera la transpunerea unui obiectiv in termeni de operatii, manifestari observabile;

un sens tehnic, care reclama enuntarea obiectivelor sub forma comportamentelor " observabile si masurabile".¹⁹

Obiectivele operationale sunt exprimate in termeni concreti si foarte precisi.Toate cadrele didactice isi pun intrebarea ce trebuie sa faca un elev in asa fel incat sa realizeze scopurile educatiei.Pentru aceasta trebuie sa specifice obiectivele operationale, adica sa stabileasca activitatile prin care cel ce invata sa progreseze in educatia sa.Aceasta inseamna sa caute componentele scopurilor educatiei in termeni de activitati mentale, afective si psihomotorii ale celui ce invata.²⁰ Prin urmare, este vorba de precizarea situatiilor in care astfel de activitati se vor exersa sau se vor manifesta.A specifica un obiectiv in termeni operationali implica si cuprinde definirea unei situatii sau categorii de situatii in care elevul exerseaza sa stapaneasca o deprindere sau un comportament ori face dovada ca a realizat aceasta stapanire.

Obiectivele operationale sunt segmente ale lectiilor si se refera la ceea ce face elevul si nu la ceea ce face cadrul didactic. Au un caracter formativ prin implicarea elevului in procesul de predare - invatare. Ele permit invatatorului / institutorului observarea acestor performante dupa fiecare secventa a lectiei.Obiectivele operationale pot fi precizate, enuntate, in functie de elev, in termeni de comportamente; in termenii performantei; prin precizarea conditiilor specifice de manifestare a comportamentelor. ²¹

Operationalizarea obiectivelor presupune si impune ca obiectivul sa fie enuntat in functie de elevi si sa se refere la elevi. La obiectul Istorie, operationalizarea obiectivelor se refera la continuturi cu caracter prioritar informativ, dar si la obiectivele concrete de ordin cognitiv, afectiv si psihomotor. Operationalizarea obiectivelor de continut impune folosirea verbelor de actiune, cum sunt : enumerati, identificati, descrieti, clasificati, rezolvati, enuntati, comparati, executati, alegeti, localizati, aratati, ordonati cronologic etc.

Pentru domeniul afectiv, cele mai frecvente verbe active , utilizate in formularea obiectivelor sunt cele care privesc receptarea, reactia, valorificarea, organizarea si caracterizarea. Activitatile principale ale procesului de invatamant sunt diferentiate pe obiecte de invatamant. De aceea, o alta problema consta in specificarea obiectivelor in relatia cu diferite tipuri de continuturi ale obictivelor de invatamant.

Clasificarea prezentata - disocierea obiectivelor pe trei domenii ( cognitiv, afectiv, psihomotor) - comporta insa amendari si aceasta pe buna dreptate.In teoria si practica pedagogica au fost puse in evidenta unele aspecte critice, dintre care doua sunt mai importante : impartirea pe cele trei domenii a obiectivelor intra in conflict cu complexitatea procesului de educatie si cu unitatea vietii psihice.Este evident faptul ca orice obiectiv cognitiv are o componenta afectiva si nu numai ; a doua problema criticata este legata de validitatea modulelor taxonomice, care se refera, pe de o parte, la intrebarea daca acestea cuprind toate tipurile de obiective, iar pe de alta, daca ierarhia nivelelor este reala, veritabila.²² Remediile nu au intarziat sa apara.Astfel, D.Haweline afirma ca cele trei domenii sunt paralele si interdependente.El concepe o spirala a invatarii care este insotita si insoteste motivatia elevilor.Studiul legaturilor dintre categoriile taxonomice din domeniul afectiv conduce la conceperea unei pedagogii in spirala.²³

Obiectivele operationale ale fiecarei lectii se stabilesc in cncordanta cu scopul acesteia, intrucat scopul indica pentru ce trebuie sa invete elevul , continutul respectiv, iar obiectivele arata ce trebuie sa realizeze el in urma invatarii acestui continut.Formularea cat mai clara a obiectivelor operationale speficice fiecarei lectii da posibilitatea invatatorului/institutorului sa stabileasca etapele pe care trebuie sa le parcurga elevii pentru a atinge performantele finale si sa elaboreze metodologia adecvata de lucru, formand in acelasi timp o baza obiectiva pentru evaluarea rezultatelor.

Iata spre exemplu un mod de a concretiza scopul si obiectivele operationale la lectia " Dobandirea independentei nationale in anii 1877 - 1878"

Scopul lectiei :

Dobandirea de noi cunostinte privitoare la cucerirea independentei Romaniei.

Dezvoltarea capacitatilor de a opera cu sursele istorice puse la dispozitie.

Imbogatirea limbajului specific cu noi notiuni.

Valorificarea valentelor educative oferite de tema care trateaza cucerirea independentei de stat a Romaniei.

Obiective operationale

1.Capacitati de comunicare

- sa defineasca si sa opereze concret cu termenii : constitutie, Parlament, independenta, voluntar, suveranitate, suzeranitate, dorobanti;

- sa stabileasca deosebirile dintre independenta, suzeranitate, vasalitate ;

- sa integreze notiuni noi in sistemul notional insusit la capitolul Epoca moderna a Romaniei.

2. Capacitati de tip cognitiv :

- sa prezinte contextul intern si extern in care s-a derulat venirea in tara a domnitorului Carol I ;

sa evidentieze conditiile interne si externe in care s-a proclamat independenta de stat ;

- sa sublinieze semnificatia discursului din Parlament a lui M.Kogalniceanu din 9 mai 1877;

- sa relateze, pe scurt, principalele momente ale razboiului cu turcii de la sudul Dunarii ;

- sa evidentieze solidaritatea tuturor romanilor in razboiul pentru cucerirea independentei ;

- sa prezinte principalele prevederi privitoare la Romania din tratatele de pace incheiate dupa razboiul din anii 1877 - 1878 ;

- sa deduca, din informatiile primite, urmarile si importanta istorica a dobandirii independentei de stat.

3.Capacitati atitudinale

- sa formuleze aprecieri despre importanta contributiei domnitorului Carol I la dobandirea independentei de stat ;

sa motiveze dorinta poporului roman de a fi independent ;

- sa evidentieze eroismul ostasilor romani care au luptat in razboiul pentru independenta;

sa reliefeze importanta revenirii Dobrogei la patria - mama ;

- sa-si exprime sentimentele de recunostinta si respect pentru sacrificiile generatiilor trecute, in vederea realizarii statului national independent.

Obiectivele operationale asigura cunoasterea notiunilor, evenimentelor istorice, precum si cauzalitatea acestora, eficientizeaza acest proces, prin functii cum sunt :

functia de organizare a procesului de predare - invatare ;presupune proiectarea si activitatea de predare/ invatare/evaluare didactica pe baza obiectivelor operationale, care astfel au un rol orientativ si stimulativ pentru elevi ;

functia de anticipare a rezultatelor predarii - invatarii ; permite anticiparea rezultatelor la care se asteapta invatatorul/institutorul in activitatea didactica;

functia de evaluare, care stabileste programul scolar si nivelul de pregatire impus de programele scolare ( dupa fiecare activitate didactica se impune, ca o alta actiune - secventa a lectiei - elaborarea probelor de evaluare a relizarii obiectivelor, probe care trebuie formulate in concordanta cu informatiile primite de elev, timpul afectat activitatii de evaluare.Probele trebuie sa fie de dificultate medie);

functia de reglare, care perimite diagnosticarea dificultatilor pe care le manifesta elevii in procesul didactic. Aceasta functie faciliteaza invatamantul diferentiat.²⁴

De retinut

Obiectivele operationale ale fiecarei lectii se stabilesc pe baza obiectivelor - cadru si de referinta ale studiului istoriei si in stransa relatie cu scopul lectiei.

Pentru a putea fi urmarite si realizate, obiectivele operationale trebuie exprimate cat mai clar, sa fie adecvate particularitatilor de varsta ale elevilor, iar formularea obiectivelor trebuie facuta in termeni comportamentali, prin verbe care sa reprezinte actiunile posibile ale elevilor.