Cai de sporire a eficientei predarii educatiei tehnologice la ciclul primar

CAI DE SPORIRE A EFICIENTEI PREDARII EDUCATIEI TEHNOLOGICE LA CICLUL PRIMAR

Scoala Nr. 14 "Al. Davila" Pitesti-Arges

In activitatea desfasurata in cadrul orelor de educatie tehnologica intalnim o varietate de modalitati de exprimare si concretizare a diverselor lucrari, mai mult sau mai putin impuse de programa scolara, a caror realizare presupune si creativitate.

Prin anumite procedee si tehnici de lucru cautam sa formam la elevi priceperi si deprinderi de a rupe, de o mototoli, de a taia, a decupa, de a indoi hartia, de a innoda, a croseta, a coase, de a modela sau de a imbina diferite elemente (lucrari cu materiale din natura, refolosibile). Aceste tehnici de lucru stimuleaza activitatea de cunoastere a elevilor, contribuind la dezvoltarea armonioasa a personalitatii lor. Voi insista asupra catorva dintre ele.

Modelarea argilei - lutul (argila) poate costitui materia prima in multe din lucrarile pe care ni le propunem sa le realizam la clasa. Lutul folosit trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati: de culoare galbena-cafenie deschisa; unsoros la pipait; nu trebuie sa fie sfaramicios; lucios la "taiere"; sa se inmoaie greu si sa retina multa apa; sa nu crape la o uscare lenta, nefortata. Pentru prelucarea lui se procedeaza la o framantare manuala, dupa ce a fost maruntit si amestecat cu apa. Este suficient de omogenizat cand se desprinde usor de piele. Elevii vor fi familiarizati cu diverse procedee folosite in modelaj (rotunjire, alungire, subtiere, torsiune), carora li se vor adauga procedee de adaugire si scoatere de materiale.

In etapa urmatoare se vor planifica ore in care copiii vor fi initiati in folosirea altor procedee, cum ar fi: compresia, eliminarile, decuparea, crestarea, incrustarea. Se pot modela diferite figurine, elemente decorative, masti, martisoare, elemente care dupa uscare pot fi colorate si lacuite. Folosind procedee tehnice elementare, copiii pot modela brose, butoni, margele, folosind rulouri de argila.

In activitatile de modelaj nu va fi vorba de rigoare, ci de o continuare a jocului, a creatiei infantile prin excelenta. Modeland argila, copiii se pot exprima in mod artistico-plastic.

Colajul este deja o tehnica cu traditie. In colaj, hazardul joaca un rol deosebit, dar actiunea va fi concentrata, organizata, armonizata, supusa intentiei creatorului. Materialul poate sugera intamplator o anumita figura, dar el devine cu adevarat creatie doar daca este selectat, aranjat, "pus in scena".

In vederea abordarii tehnicii colajului la clasele mici, un lucru foarte important il constituie pregatirea materialului necesar: hartie colorata, suporturi de carton, resturi textile, reviste vechi, foarfece, aracet etc. Activitatea de acomodare si cunoastere a posibilitatilor de expresie a hartiei colorate se desfasoara individual, fiecare elev avand afinitati pentru anume forme si cromatica. Pentru caserare pregatim suprafata de hartie dupa procedeul "decuparea moale", obtinand efectul vibrat-pictural. Spatiile care se nasc intre localitatile de culoare devin pasaje ce urmeaza a fi puse in valoare (prin stralucire si luminozitate), folosind culorile de apa. In cadrul acestei tehnici exista diverse modalitati de organizare compozitionala. Colajul poate fi astfel realizat prin lipire obisnuita in doua variante des folosite la clasele mici: prin alaturare (fiecare element al imaginii porneste de la marginea celuilalt, fara sau cu intervale, asa cum a fost stabilit initial); prin suprapunere (se aseaza intai materialele care au rol de fond si apoi celelalte, fara a le astupa complet). Important este sa nu dirijam prea mult activitatea elevului, inchistandu-i imaginatia creatoarea prin impunerea unor sabloane, pe care acestia trebuie sa le copieze, sa le accepte, sa le imite. Este cazul colajului textil, de exemplu, realizat printr-o decupare exacta a materialului, taietura foarfecii fiind categorica.

Un colaj in care folosim diverse materiale este acela al realizarii "mastilor"- un colaj extrem de interesant, pe care merita sa-l incercam. Cladite in limbajul emotional si simbolic, propriu varstei lor, lucrarile copiilor vadesc o traire intensa, o expresivitate si o prospetime care incanta.

Ruperea hartiei este un procedeu tehnic de realizare a unor lucrari-colaj foarte interesante, avand rolul de a stimula activitatea creatoare a elevilor. Pentru fond (ca material suport), se foloseste o foaie de desen (carton) mai groasa, alba sau colorata. In functie de aceasta, se utilizeaza hartia colorata, pentru a realiza o armonie coloristica de ansamblu. O selectie si o combinatie de culori bine gandite sporesc efectul plastic. Lipirea elementelor va incepe din partea e jos a tabloului. Exercitiile de rupere a hartiei se vor efectua pe ziare si reviste ilustrate. Se rup diferite elemente, diferite forme, asa incat lipite sa alcatuiasca un tablou inedit. Asemenea exercitii constituie un stimulent pentru materializarea plastica a unor idei originale cu ajutorul hartiei colorate. Tehnica de rupere este adecvata, mai ales in reprezentarea unor figuri de animale sau plante, dar si a norilor, apei, stancilor. Ruperea se executa tinand degetele mari si aratatoare de la ambele maini direct pe figura respectiva. Prin miscari scurte de rupere se va obtine o mai mare precizie a formei. Pentru ca reprezentarile plastice realizate cu hartie colorata prin ambele procedee de decupare si rupere sa intruneasca anumite calitati artistice, se recomanda ca figurile decupate sau rupte sa fie corelate armonios in ce priveste culoarea si forma.

Indoirea si impaturirea hartiei este un procedeu tehnic des folosit la clasele mici. Executand diferite indoituri simple, avand ca punct de plecare o coala dreptunghiulara de hartie, copiii ajung sa realizeze, sub indrumarea invatatorului, o serie intreaga de obiecte utile si interesante.

Iata cateva exemple:

Morisca Se ridica latura de jos a patratului pe linia de centru. Despaturim patratul marcand diagonalele patratelor din varf. Se efectueaza pe fiecare latura aceeasi operatie. Se prinde mijlocul laturilor din dreapta si de sus, se impinge spre centrul peretilor spre mijloc pana se va aseza fiecare in pozitia ce s-a format. Se unesc cu mijlocul pe centru laturile cu colturile in forma de aripi (pe diagonala)

Punguta Se imparte suprafata patratului pe orizontala in trei parti egale (se ridica latura de jos peste centrul patratului, apoi se suprapune latura de sus peste aceasta). Se despatureste patratul, il rotim si executam aceleasi operatii de-a curmezisul, pe celelalte laturi. Se ridica laturile, asezandu-le ca la morisca. Aripioarele se desfasoara in forma unei stelute. Operatia de inchidere a pungutei: se ridica aripioara de sus si se aseaza peste baza: o acoperim cu aripa urmatoare, peste acesta cu a treia si peste aceasta, cu ultima, al carei varf se ascunde sub prima.

Piramida Se impatureste un patrat pe diagonala, marcandu-i centrul. Se suprapune latura de jos peste cea de sus, introducand in mijloc marginile laterale pe linia diagonala. Se obtine forma de triunghi de avion. Fiecare latura se aseaza pe indoitura din mijlocul lucrarii. Se indreapta muchiile (marginile), dandu-le forma unei piramide.

Avionul Se formeaza un triunghi de avion. Se ridica cele doua colturi, pe rand, pe linia de mijloc. Se repeta oparatia pe portiunea de jumatate. Se ridica laturile suprapuse si se aduc la mijloc. Pe indoiturile obtinute se ridica acum ambele laturi si se formeaza o ureche, asezata perpendicular pe baza; la fel se procedeaza si in cealalta parte. Cele doua aripi vor forma carlinga avionului, la terminatia carora vom atasa o fasie de hartie-coada avionului.

Se apreciaza ca priceperile si deprinderile de munca practica formate la orele de educatie tehnologica contribuie in mare masura la pregatirea elevilor pentru munca, pentru viata.

BIBLIOGRAFIE:

1.Serdean, Ion Metodica predarii lucrului manual Manual pentru licee pedagogice anul III, E.D.P. Bucuresti, 1987