.Inventarul de personalitate Singer-Loomis utilizat pentru evaluarea trasaturilor de personalitate si modurilor cognitive

Inventarul de personalitate Singer-Loomis utilizat pentru evaluarea trasaturilor de personalitate si modurilor cognitive.

Inventarul de Personalitate Singer-Loomis este construit pe baza tipologiei lui Jung, pentru a inlatura una dintre limitele inventarului Tipologic Myers-Briggs si anume faptul ca pe de o parte la MBTI nu se releva opozitia dintre functiile polare, iar pe de alta parte unii subiecti se dovedesc a fi capabili de auntiliza diferentiat functii ireconciliabile. Contine 16 scale: 8 moduri cognitive, 4 functii psihice, introversia si extraversia si modul de procesare rational si cel perceptiv, primele 8 fiind scalele de baza, iar celelalte combinatii ale scalelor de baza. Inventarul consta in 20 de situatii, pentru fiecare dintre acestea fiind prezentate 8 raspunsuri posibile ce corespund tipurilor jungiene

56.Scala H a lui Bartone

pentru aprecierea rezistentei la stres. Scala de robustete psihica a lui Bartone contine 45 de itemi ce sunt destinati evidentierii resurselor personale, dispozitionale de a face fata diverselor evenimente stresante. Scorurile scalei sunt sensibile la masurarea schimbarilor datorate intensitatii evenimentelor stresante, fiind predictive pentru starea fizica si mentala a persoanelor ce desfasoara activitati riscante.

57.Scala strategiilor de adaptare la stres a lui Lazarus si Folkman ,

care este o scala de percepere a impactului evenimentelor stresante

Au fost identificati trei factori centrati pe problema (Pr, Ai, N) si patru centrati pe emotie (Fr, M, A, Cs). In plus a fost identificat un factor de suport social (Sm) care include atat itemi centrati pe problema cat si pe emotie.

Scala strategiilor de adaptare la stres a lui Lazarus si Folkman contine 48 de itemi oferind informatii despre 3 mari categorii de strategii :

Coping centrat pe problema care implica incercarile de a stapani sau de a reduce stresul, intervenind asupra situatiei sau asupra evaluarii individuale a situatiei

Coping centrat pe emotie cu incercari de a regla raspunsurile emotionale la o situatie stresanta

Suportul social care include atat itemi centrati pe problema cat si pe emotie.

Fuga de realitate este un factor centrat pe emotie care inplica itemi de tipul (am avut fantezii sau dorinte despre cum ar putea evolua lucrurile si am visat cu ochii deschisi sau mi-am imaginat un loc sau timp mai bun decat unul in care am fost). De asemenea, include si consumul de alcool, droguri, somnul, mai mult decat de obicei si evitarea altor persoane.

Precautia este o strategie de centrare pe problema necesitand actiunea de precautie, cand ei ar putea mai mult rani decat ar face bine.

Actiunile instrumentale descriu eforturile directionate catre solutionarea problemei, incluzand itemi ca (am stiut ce trebuia sa fie facut, astfel ca mi-am dublat eforturile pentru a face lucrurile sa mearga si mi-am facut un plan de actiune pe care l-am urmat)

Minimalizarea implica eforturi constiente de coping de a refuza sa se ocupe de problema si de a se comporta in continuare ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Spre deosebire de mecanismele defensive clasice de negare, acest factor nu implica o amenintare reprimata, mai degraba aceasta strategie reflecta o atitudine stoica fata de viata.

Sprijinul mobilizator implica eforturi de a obtine informatii, sfaturi si suport emotional de la ceilalti, incluzand itemi ca (am discutat cu cineva despre cum m-am simtit si am discutat cu cinava sa aflu cat mai multe despre situatie)

Autoblamarea descrie o strategie pasiva si intrapunitiva care este directionata spre interior, sine si nu spre problema.

Negocierea implica tactici centrate pe problema care sunt directionate spre alti oameni aflati in situatii problema, cum ar fi incercari de a schimba parerea celorlalti, targuindu-se si facand compromisuri pentru a obtine ceva pozitiv din situatie si fiind manios pe ceilalti.

Cautarea semnificatiei sau gasirea unui sens este o alta strategie centrata pe emotie, o incercare de a descoperii o noua credinta sau ceea ce este important in viata. Implica rugaciunea ca si eforturi de a se schimba sau a se dezvolta ca rezultat al experinentei stresante.

58.Scala Moss-Bilings

pentru evaluarea strategiilor adaptative.

Chestionarul de strategii adaptative al lui Moss si Billings contine 32 de itemi, oferind informatii despre 3 tipuri de strategii:

Cognitiv-active in care individul incearca sa aiba control asupra evaluarii evenimentului sau situatiei stresante

Comportamental active care se refera la incercari comportamentale deschise de a face fata direct situatiei sau evenimentului stresant

Evitante unde individul incearca sa nu se confrunte cu problema

Chestionarul de strategii adaptative al lui Moss si Billings

contine urmatoarele tipuri de strategii:

11 strategii cognitiv active

11 strategii comportamental active

8 strategii de evitare

Subiectii au fost pusi sa aleaga cele mai importante probleme la care ei au facut fata in cursul anului si sa indice ce strategie de adaptare la stress au folosit.

Au fost intrebati cat de frecvent au folosit fiecare strategie - de la 0 (deloc) pana la 3 (destul de des). Scorul pt. fiecare set de strategie este suma scorurilor pentru itemii care indica acea strategie. Moss si Billing disting urmatoarele metode de coping:

Cognitiv-active in care individul incearca sa aiba control asupra evaluarii evenimentului sau situatiei stresante

Comportamental active care se refera la incercari comportamentale deschise de a face fata direct situatiei sau evenimentului stresant

Evitarea unde individul incearca sa evite confruntarea cu problema

Similar un numar de cercetatori prezinta scheme clasificate care se impart in focalizari sau tinte scopuri ale strategiilor de coping. Cea mai comuna distinctie facuta in aceste scheme indica doua focalizari (Lazarus si Folkman):

Coping centrat pe problema care implica incercarile de a stapani sau de a reduce stresul, intervenind asupra situatiei sau asupra evaluarii individuale a situatiei

Copingul centrat pe emotie cu incercari de a regla raspunsurile emotionale la o situatie stresante

59.Nivelul si cauzele stresului (Omer,I,2004 )

C.1.``Cat sunteti de stresat ?``

C.2 ``Cauzele stresului``

Chestionarul C.1. `` Cat sunteti de stresat ?``contine 23 de enunturi cu 4 variante de raspuns (anexa 1;Omer,I, 2004):

1.niciodata

2.uneori

3. adesea

4.intotdeauna

Anexa 1

Am acordat cate un punct daca subiectul a incercuit raspunsul 1,doua puncte daca a incercuit raspunsul 2,trei puncte daca subiectul a incercuit raspunsul 3 si patru puncte daca a incercuit raspunsul 4.Pentru fiecare subiect am totalizat raspunsurile si am obtinut un numar de puncte.

Nivelul de stres al subiectilor l-am verificat pe baza evaluarii alaturate:

intre 23 si 46 puncte : nivel de stres scazut.

Intre 47 si 67 puncte : nivel de stres moderat

Intre 68 si 92 puncte : nivel de stres ridicat.

60.Chestionarul C.2. ``Cauzele stresului`

cuprinde 21 de intrebari ,inchise de tip dihotomic ,cu 2 variante de raspuns, in termenii DA/NU.(anexa 3).

Acest chestionar contine urmatoarele cauze de stres:

1. activitatea cu publicul( pentru personalul din magazin)

2 lucrul in mediul toxic (lacuri de mobila)

3. zgomotul

4. pericolul fizic( utilaje mari cu angrenaje in miscare , materie prima si finita volumi)

5.Suprasolicitarea

6.ore suplimentare

7.inadecvarea persoanei la locul de munca

8.recompensarea inechitabila a muncii

9.conflictul de rol(sarcinile la locul de munca sunt dificil de satisfacut)

10.activitate repetitiva ,rutiniera

11.capacitate de control redusa a propriei activitatea (posibilitati scazute de exercitare a autoritati)

12. ambiguitatea de rol(informatii insuficiente legate de rolul lor la locul de munca)

13. supraincarcarea rolului (numar mare de actiuni pe care pe care trebuie sa le intreprinda in rezolvarea sarcinilor de munca)

14. lipsa de apreciere pozitiva a rezultatelor muncii de catre superiorii lor

15.dezechilibrul intre efortul facut si rasplata primita

16. probleme de sanatate provocate de conditiile de lucru

17. nesiguranta locului de munca provocata de schimbari tehnologice

18. sanse scazute de avansare

19. subutilizarea competentei(sentimentul ca nu este folosit la capacitate maxima in postul pe care il detine)

20.acces scazut la luarea deciziilor in grupul de munca

21.sanse scazute de avansare pe criterii profesionale.

Raspunsurile simptomatice sunt:

varianta de raspuns DA la itemii: 1,2,3,4,5,6,8,9,13,15,16,17,19,21.

varianta de raspuns NU la itemii:7, 10,11,12,14,18,20.