Dreptatea

DREPTATEA

1.1 Conceptul de dreptate->sfera conceptului: Termenii de «drept» si «dreptate»:

(mai) au un continut propriu?

exprima acelasi concept ori concepte distincte ? (Ibidem, Tema1 : Dreptatea, p. 13)

Platon, in Republica, face distinctie intre dreptatea «sociala» si cea «psihologica», pentru a putea distinge intre atributele de dreptate aplicate unei cetati (societati) si unui om. Pentru a putea vorbi despre acelasi concept de dreptate, Platon spune ca dreptatea in sens « social » este fundamentala iar cea in sens « psihologic » este derivata. (ibidem, pp. 14-16)

Pentru a putea vorbi despre dreptate :

1. - trebuie ca in starea de lucruri/situatia respectiva sa fie implicate fiinte umane (Ibidem, p. 18)
2. - in starile de lucruri respective, fiintelor umane trebuie sa « li se impuna restrictii, sarcini, constrangeri, ori acestea sa beneficieze de diverse avantaje. » (Ibidem, p. 19)
3. - « acele stari de lucruri trebuie sa vizeze un bun deficitar, care nu e disponibil in cantitati nelimitate. » (conditie necesara, dar nu si suficienta pentru a aprecia ca in cauza este impicata dreptatea) ; «Intr-adevar, la modul general evaluam ca drepte sau nu acele stari de lucruri care sunt rezultate ale actiunii umane, sau care ar fi putut fi schimbate prin astfel de actiuni. » .  « Dar la modul propriu nu apreciem acea distributie ca dreapta sau nedreapta: cand o stare de lucruri e considerata ca produs al unor cauze naturale, dreptatea nu isi afla nici un loc in aprecierea ei. » (ibidem, pp. 19-20)
4. - « e nevoie sa examinam caracteristicile fiintelor umane implicate, precum si raporturile, relatiile dintre acestea. » (ibidem, p. 20)  

«Dreptatea priveste, asadar, modalitatile in care sunt distribuite intre fiintele umane - tinand seama de raporturile dintre acestea, de caracteristicile lor individuale - avantajele si restrictiile care decurg din necesitatea utilizarii in comun a unui bun deficitar." (Ibidem, p. 21)

1.2.Principiile dreptatii

1. Principiul distributiv: Dreptatea « vizeaza partile dintr-un bun care sunt detinute de fiecare din membrii unui grup de oameni si nu suma totala a bunurilor de acel fel." (Ibidem, p. 22) Se are in vedere atat dreptatea sociala cat si cea juridica; dreptatea in sens juridic are in vedere faptul ca « pedeapasa pentru cel vinovat nu face decat sa indrepte  balanta intre avantajele de care acesta a beneficiat prin incalcarea legii (pe care insa ceilalti au respectat-o) si restrictiile impuse tuturor de lege.

Dreptatea sociala priveste si ea distributia avantajelor si a restrictiilor: insa acum e vorba de acele avantaje si restrictii care decurg din functionarea institutiilor fundamentale ale societatii - sistemele de proprietate, organizatiile publice etc. Dreptatea sociala are a face cu chestiuni ca reglementarea veniturilor, protejarea pesoanelor prin intermediul sistemului juridic, alocarea unor bunuri precum asistenta medicala, locuintele, educatia, a altor beneficii ce revin prin sistemele de asistenta sociala. (ibidem, pp. 21-22)

- Precizari:

1. - distribuirea priveste un anumit bun, dar nu in mod necesar distribuirea tuturor resurselor disponibile;
2. - nu e nevoie neaparat de o instanta care sa faca distribuirea (« Un principiu distributiv e consistent cu posibilitatea ca realizarea sa sa fie urmarea actiunii (nu neaparat intentionate) a unui numar mare de persoane sau de institutii »)
3. "un principiu distributiv poate sa priveasca procedura prin care diferitelor persoane li se aloca parti din bunul respectiv, sau sa priveasca rezultatele acelei alocari." (Ibidem, p. 23)

- 2. Principiul formal "E drept sa i se dea fiecaruia ceea ce i se cuvine" ; "principiul formal al egalitatii nu respinge tratamentul inegal, ci mai curand tratamentul inegal arbitrar."(ibidem, p. 25) Trebuie acordata atentie in fiecare caz caracteristicilor relevante; e nevoie de : impartialitte si acordarea aceleiasi consideratii acestor caracteristici. (Ibidem, p. 26) Acest principiu nu da si mujloacele, nu spune decat ce inseamna ca unei persoane i se cuvine ceva, nu si CE i se cuvine (pentru acasta se foloseste principiul materail al dreptatii) (Ibidem, p. 27)

3. Principiul material Nu exista standarde/criterii absolute ale acestui principiu: pot fi meritul, nevoia, egalitate, capacitate, efortul,  utlitllatea publica, cererea, oferta, sa. (ibidem, pp. 27-29)

2. Teorii ale dreptatii

Teoriile moderne asupra dreptatii: (ibidem, p. 31)

1. - Dreptatea ca avantaj reciproc ("Potrivit teoriei dreptatii ca avantaj, nu este nedrept un acord care reflecta puterea de negociere a fiecaruia." (Ibidem, p. 34))

2. - Dreptatea ca impartialitate: "Teoriile dreptatii ca impartialitate pornesc de la o intuitie diferita: potrivit lor, pentru a fi drept, nu e nevoie ca un rezultat sa exprime avantajul fiecaruia; dreptatea nu cere ca puterea de negociere sa fie tradusa in avantaj." (Ibidem, 34);

"Potrivit acestei teorii, 'o stare de lucruri dreapta este una pe care oamenii o pot accepta nu doar in sensul ca nu se pot astepta in mod rezonabil sa obtina mai mult, ci si in sensul mai tare ca ei nu pot pretinde in mod rezonabil mai mult' (41 . B. Barry, A Treatise on Social Justice, vol. 1, p. 8.)" (Ibidem, p. 35)

Dreeeptatea la Rawls se bazeaza pe "doua principii: mai intai, fiecare persoana participanta la o practica, sau afectata de ea, are un drept egal la cea mai larga libertate compatibila cu o libertate similara a celorlalti; in al doilea rand, inegalitatile sunt arbitrare, in afara cazului in care ne putem astepta in mod rezonabil ca ele sa conduca la avantajul tuturor, iar pozitiile sociale si functiile carora le sunt atasate, sau in urma carora pot fi dobandite, sunt deschise tuturor. Aceste principii exprima dreptatea ca un complex de trei idei: libertate, egalitate si recompensa pentru serviciile ce contribuie la binele public." (Ibidem, p. 37) Se bazeaza pe principiul originii si pe valul ignorantei

Critica lui Rawls (vezi pag. 38-45 + bibliografia)