Explicati notiunea de "convergenta" in acceptiunea Tratatului de la Maastricht si a Pactului de crestere si stabilitate

Explicati notiunea de "convergenta" in acceptiunea Tratatului de la Maastricht si a Pactului de crestere si stabilitate

In literatura de specialitate, pe baza Tratatului de la Maastricht au fost teoretizate

trei tipuri de convergenta separate, dar complementare:●convergenta nominala, ●convergenta legala,●convergenta reala.

Prin convergenta legala se intelege armonizarea legislatiilor nationale si a regulamentelor bancilor centrale ale tarilor membre ale UE, astfel incat sa devina compatibile cu Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC). Intr-un sens general, aceasta convergenta include aspecte precum independenta bancilor centrale nationale si integrarea acestor banci in SEBC.

Convergenta reala se refera la omogenizarea nivelului de trai, egalizarea

standardelor de viata in tarile membre, realizarea asa-numitei "coeziuni economice si sociale' la nivelul Uniunii. Variabilele care masoara convergenta reala (venitul pe cap de locuitor, nivelul salariilor, rata somajului, cheltuielile guvernamentale etc.). Pentru realizarea unei egalizari in aceste domenii este nevoie de mai mult timp decat pentru variabilele minimale, dar indeplinire acestora din urma afecteaza benefic variabilele reale.Convergenta economica nu este un scop in sine, indeplinirea conditiilor pe care le presupune reprezentand un mijloc pentru a garanta cresterea economica durabila la nivelul Uniunii. Tratatul de la Maastricht introduce, de altfel, termenul "convergenta durabila' pentru a sublinia ca nu intereseaza un proces de integrare formal si rapid, ci un proces de integrare cu geometrie si ritmuri variabile, in acord cu rezultatele fiecarui stat membru.

Criteriile de convergenta nominala

Sunt prevazute de Tratatul de la Maastricht (art. 104c, 109j), respectiv Protocolul nr. 6 asupra criteriilor de convergenta, anexat la tratat, si se refera la: 1. stabilitatea preturilor, care va reiesi dintr-o rata a inflatiei observata de-a lungul unei perioade de un an inainte de examinarea pentru trecerea la etapa a treia, rata a inflatiei care sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% rata medie a celor trei state membre cu inflatia cea mai scazuta; 2. rate ale dobanzilor pe termen lung, care nu trebuie sa depaseasca cu mai mult de 2% rata medie a dobanzilor nominale pe termen lung a celor trei state membre cu cea mai scazuta inflatie; 3. capacitatea de sustinere a finantelor publice:● deficitul public nu trebuie sa depaseasca 3% din produsul intern brut(PIB) la preturi de piata;● datoria publica nu trebuie sa depaseasca 60% din PIB, "mai putin in cazul in care acest raport se reduce suficient si se apropie de valoarea de referinta intr-un ritm adecvat"; 4. stabilitatea ratelor de schimb, adica respectarea marjelor normale de fluctuatie prevazute prin mecanismul de schimb al Sistemului Monetar European pentru cel putin doi ani premergatori examinarii, fara devalorizare din proprie initiativa a ratei de schimb a monedei proprii in raport cu moneda unui alt stat membru.