Confruntati cu o lume necunoscuta, in care au descoperit ostilitatea, americanii incearca sa gaseasca raspunsuri la intrebarile majore, nelinistitoare pe care si le pun, in presa, in carti, pe Internet sau la scoala. Talibani, Afghanistan, Pakistan, bin Laden - reprezinta tari si nume de care pana acum nu auzisera, dar care au devenit in prezent subiecte principale in conversatii. Presedintele George W. Bush a fost primul care a trebuit sa se puna la punct cu aceste notiuni, stiut fiind ca, in timpul campaniei electorale, el credea ca talibanii sunt un grup rock, iar numele presedintelui Pakistanului ii era complet necunoscut. In prezent insa, vanzarile de carti despre Afghanistan si harti ale acestei tari au crescut notabil. Profesorii sunt pusi si ei, uneori, in dificultate de intrebarile copiilor, vazandu-se obligati sa se documenteze asupra acestui subiect pentru a le putea raspunde. "Aceste evenimente i-au trezit pe oameni", a declarat Robert Goldman, profesor de drept international la American University din Washington. "Este clar ca acest lucru a schimbat perceptia americanilor despre o parte a lumii pe care pana acum au ignorat-o, schimbandu-le maniera de a judeca unele probleme internationale", a adaugat el.
Atentatul de 11 septembrie a insemnat debutul unei noi etape in evolutia relatiilor internationale, etapa cunoscuta sub denumirea de "Razboiul impotriva terorismului" sau "Cruciada impotriva terorismului".
Inca din momentul impactului primei aeronave cu cladirea nordica a World Trade Center presa americana si cea internationala a relatat cu lux de amanunte desfasurarea evenimentelor.
Ambii protagonisti ai inclestarii (SUA si fortele talibane) au incercat sa sensibilizeze opinia publica prin prezentarea adversarului ca fiind principalul vinovat de violenta excesiva ce caracterizeaza conflictul. Ambii pozeaza in victime, ambii cheama la formarea de aliante pentru lupta impotriva dusmanului si nu in ultimul rand ambii doresc sa le fie recunoscuta si acceptata justetea si legitimitatea propriilor actiuni.
Cum se produc aceste informari ale maselor, cum se pun in practica aceste strategii de lupta? Bineinteles, prin intermediul mijloacelor de informare, prin presa scrisa (cotidiene, publicatii de specialitate ), prin intermediul audio-vizualului (reportaje televizate, interviuri acordate de cei direct implicati precum si opinii culese din randul cetatenilor de rand) etc.
In vederea evidentierii pericolului pe care regimul taliban il reprezinta atat pentru SUA cat si pentru intreaga lume occidentala s-a purtat o puternica campanie de defaimare a regimului taliban si a retelei de terorism condusa de Oussama bin Laden prin infatisarea de imagini pline de cruzime (executii publice, torturi,), precum si prin evidentierea caracterului terorist al gruparilor ce isi desfasoara activitatea sub indrumarea si finantarea regimului de la Kabul. De asemenea, reluarea in mod repetat a imaginii impactului celor doua avioane cu turnurile World Trade Center a intarit in constiinta opiniei publice necesitatea luarii unor masuri urgente pentru pedepsirea vinovatilor.
Difuzarea pe principalele canale de stiri a informatiilor cu privire la malitiozitatea personajului negativ central, Oussama bin Laden, ca de exemplu satisfactia sugerata de caseta video in care isi exprima multumirea si totodata uimirea fata de urmarile atentatului care au depasit si cele mai optimiste asteptari ale teroristului, se doreste a fi un motiv in plus de coagulare a opiniei publice internationale in jurul ideii de justificare a raspunsului militar american si totodata o invitatie adresata comunitatii internationale de a se alatura efortului de stopare a fenomenului terorist.
SUA poarta acest razboi al informatiei pe mai multe nivele incercand mobilizarea mai multor categorii de consumatori de informatie. Prin reliefarea atrocitatilor de care se fac vinovati reprezentantii regimului de la Kabul se are in vedere sensibilizarea militantilor pentru drepturile omului, iar prin acordarea unui larg spatiu distrugerii statuilor budiste se urmareste compromiterea talibanilor in ochii iubitorilor de frumos prin evidentierea dispretului pe care acestia il manifesta fata de arta si de spiritualitate.
Interventia in Afghanistan se doreste a fi o actiune desfasurata in numele democratiei si libertatii. Cum motiveaza protagonistii ei aceasta? Prin acuzarea talibanilor de aplicarea unor tratamente inumane propriilor cetateni, prin reliefarea terorii in care traiesc afghanii (militiile care patruleaza in orase, oameni batuti in plina strada, repetarea obsedanta a femeilor cu val), prin blamarea interzicerii accesului publicului afghan la informatie etc.
Dar ce face SUA pentru protejarea imaginii sale atat in relatia cu proprii cetateni cat si in relatia cu comunitatea internationala, in special cu lumea musulmana?
Bastion al democratiei si al libertatii individuale America si-a creat imaginea unui spatiu in care valorile umane stau la loc de cinste si unde fiecare cetatean are datoria de a apara aceste valori. Atentatele de la 11 septembrie au reprezentat un afront adus valorilor susmentionate atragand dupa sine inevitabilitatea unui raspuns pe masura din partea autoritatilor americane. Totusi, avand experienta unor interventii militare anterioare, costisitoare si esuate din anumite puncte de vedere, oficialii americani au dorit obtinerea sprijinului popular in vederea declansarii unui conflict armat in Afghanistan. Astfel, prin declaratii motivatoare, menite a sustine hotararea administratiei americane de a-i pedepsi pe vinovatii atentatului, presedintele Bush a recurs la amenintari nu numai in ceea ce-i priveste pe talibani, ci si alte retele teroriste care ameninta securitatea SUA. Razboiul din Afghanistan reprezinta inceputul razboiului impotriva terorismului, a declarat, pe 27 ianuarie, presedintele american, George W. Bush, citat de Mediafax. "Exista si alti teroristi care ameninta America si pe prietenii nostri si exista si alte natiuni care ii sustin ", a avertizat Bush, prezent la Fort Campbell pentru a-i saluta pe militarii fortelor speciale aeropurtate americane. "Natiunea noastra nu va fi niciodata in siguranta atat timp cat amenintarile nu vor fi eliminate din intreaga lume, chiar daca aceasta va dura ani. Vom lupta contra acestui rau si vom invinge ", a precizat Bush.
Roadele acestor luari de pozitie nu au intarziat sa apara. Astfel, majoritatea zdrobitoare a americanilor sustine loviturile aeriene americano-britanice in Afghanistan, chiar daca multi dintre ei considera ca acesta ar putea fi inceputul unui razboi de lunga durata, atesta rezultatele unui sondaj de opinie. Potrivit acestui sondaj comandat de cotidianul "Washington Post" si "ABC News", 94% din persoanele interogate sustin atacurile si maniera in care presedintele George W. Bush trateaza criza. Opt americani din zece sustin trimiterea de trupe in Afghanistan pentru a-l ucide sau captura pe Oussama bin Laden. Peste 80% din cetatenii SUA se asteapta ca aceste atacuri sa fie doar inceputul unui lung razboi, jumatate din acestia considerand ca aceasta operatiune a facut sa creasca riscurile unor noi actiuni teroriste in SUA.
Constienti ca spiritul izolationalist ce a caracterizat politica SUA in anii ce au urmat primului razboi mondial nu s-a stins inca definitiv, administratia de la Casa Alba incearca o cosmetizare a conflictului evitand oglindirea inclestarii dintre cei doi actori ca pe una avand caracteristicile unui razboi impotriva unei alte natiuni, in speta Afghanistanul. Pentru aceasta, in paralel cu bombardamentele asupra taberelor de antrenament ale teroristilor al-Quaeda atat organismele internationale cat si trupele dislocate in zona ofera asistenta umanitara populatiei civile. Astfel, se parasuteaza alimente, se pun bazele a ceea ce se vrea a fi un viitor regim democratic iar sub egida ONU sunt infiintate si sustinute financiar tabere de refugiati.
In vederea desfasurarii operatiunilor din Afghanistan SUA, avand alaturi pe deja traditionalul aliat britanic, a informat, a cerut si a obtinut sprijinul unei mari parti a comunitatii internationale. Astfel, presedintele american George W. Bush a avertizat Uniunea Europeana despre atacul american in Afghanistan prin intermediul lui Javier Solana, reprezentantul UE pentru politica externa. Acesta a transmis mesajul guvernului belgian, tara care asigura presedintia rotativa a UE ; Italia se afla "de partea SUA", ca si de partea tuturor celor care lupta impotriva terorismului, a reafirmat premierul italian Silvio Berlusconi, adaugand ca tara sa se afla in stare de alerta si a fost constituita o celula de criza, formata din inalti functionari ai Ministerului Apararii, de Interne si de Externe ; Germania "sustine fara retineri atacul american impotriva obiectivelor teroristilor din Afghanistan", a declarat cancelarul Gerhard Schroeder, precizand, totodata, ca "presedintele american George W. Bush l-a informat prin telefon, duminica, despre iminenta unui atac" ; Presedintele rus Vladimir Putin a fost prevenit de omologul sau american, George W. Bush, despre lansarea operatiunii militare antiteroriste in Afghanistan, cu 30 de minute inainte de declansarea acesteia. Liderul de la Kremlin i-a convocat pe ministrul apararii, Serghei Ivanov, pe seful Statului Major, Anatoli Kvasnin, si seful serviciilor de securitate, Nikolai Patruscev, ca urmare a interventiei miliare a SUA in Afghanistan ; Presedintele francez Jacques Chirac a anuntat duminica seara, intr-un discurs televizat, ca "fortele franceze vor participa la operatiunile militare declansate de SUA impotriva regimului taliban de la Kabul care sustine teroristii" ; Israelul a fost informat de iminenta unui atac american asupra Afghanistanului duminica seara cu o ora inainte, ministrul de externe al acestei tari, Shimon Peres, declarand la scurt timp dupa declansarea actiunii ca tara sa sustine "curajoasa decizie a presedintelui George W. Bush".
Cu unele dificultati SUA se bucura si de sprijinul unor tari de orientare islamica. Astfel, presedintele pakistanez Pervez Musharraf a reafirmat sprijinul sau pentru campania militara americana in Afghanistan "oricat va dura aceasta", declarand totodata ca tara sa va coopera cu Statele Unite pentru prinderea si judecarea autorilor si instigatorilor atentatelor petrecute in America.
Sprijinul acordat poporului afghan in vederea sublinierii caracterului pur antiterorist al operatiunii este sugerat, cum am mentionat anterior, si de implicarea ONU in acordarea de ajutor refugiatilor. Inaltul Comisariat pentru Refugiati (HCR) a lansat la Geneva un apel pentru colectarea unui fond de 252 milioane de dolari pentru a se putea face fata "situatiei de urgenta din Afghanistan si din tarile vecine". Planul de urgenta prezentat donatorilor prevede construirea si intretinerea taberelor de refugiati, livrarea a peste 80.000 de corturi si a mai multor tone de materiale, intre care sute de mii de truse de igiena personala. Acesta este cel mai important plan de urgenta prezentat de la criza din Kosovo din 1999, cand sute de mii de locuitori ai acestei provincii au parasit zona de conflict. Actuala criza se anunta insa cu mult mai grava decat cea precedenta HCR estimand ca numarul refugiatilor ar putea ajunge la 1,5 milioane. Natiunile Unite au avut in vedere, in elaborarea planului, faptul ca in Pakistan se vor refugia aproximativ un milion de afghani, 400.000 in Iran, 50.000 in Tadjikistan si alte 50.000 in Turkmenistan. De asemenea, Programul Alimentar Mondial (PAM) a anuntat ieri initierea unui pod aerian intre Italia si Pakistan, doua avioane plecand de la Brindisi cu o incarcatura de 50 de tone de biscuiti energizanti, destinati refugiatilor de la Quetta. Alte avioane cu alimente vor fi trimise catre Iran si Turkmenistan, tari unde se afla un mare numar de refugiati. ONU s-a implicat direct si in campania impotriva terorismului prin crearea unei Comisii antiteroriste si pregatirea unui plan de tranzitie dupa inlaturarea talibanilor de la putere in Afghanistan. Sarcina Comisiei este de a se asigura ca nici unul dintre cele 189 de state membre nu finanteaza, sustine si adaposteste teroristi, dar co-opereaza in lupta impotriva terorismului.
Exista si un puternic sprijin in plan politic pentru redresarea Afghanistanului. Astfel, comunitatea internationala sustine instaurarea, dupa inlaturarea de la putere a talibanilor (fapt petrecut deja), unui guvern provizoriu in vederea organizarii de alegeri libere. De un larg sprijin mediatic se bucura si personalitati ale vietii politice afghane din perioada pretalibana precum fostul rege Zaher.
In vederea sublinierii justetii si legitimitatii interventiei militare sunt redate imagini privind reluarea cursului normal al vietii in Afghanistan: filme la TV, meciuri de fotbal pe stadioanele care alta data serveau executiilor publice etc. In aceasta directie trebuie mentionata si initiativa SUA de a finanta emisia unui post de radio, Radio Free Afghanistan, care va difuza 12 ore pe zi programe in limbile locale. "Va fi vorba de un serviciu foarte important in timp ce Afghanistanul incepe reconstructia sa ", a declarat Ed Royce, un reprezentant republican, care de cinci ani a facut demersuri pentru infiintarea Radio Free Afghanistan. Fondurile deblocate de presedintele Bush, care se ridica la 19,2 milioane de dolari, vor permite Radio Free Europe/Radio Liberty sa emita in Afghanistan si sa finanteze instalarea unor noi transmitatoare in regiune. Pe de alta parte este de mentionat atentia cu care SUA filtreaza informatiile facute publice privind desfasurarea conflictului armat: putine imagini cu morti, prizonieri, lipsa stirilor privind civilii morti (in jur de 3000 din surse neoficiale).
