Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Principiile generale de drept
Alaturi de izvoarele primare, izvoarele derivate si acordurile internationale, sunt considerate izvoare ale dreptului international (izvoare nescrise), si principiile generale de drept, la care se recurge in scopul interpretarii si completarii regulilor decurgand din izvoarele scrise.
In locul acestor principii in ierarhia normelor juridice comunitare este de unul de superioritate fata de actele comunitare si acordurile internationale, dar de subordonare fata de tratatele comunitare.
In literatura de specialitate[1], principiile generale ale dreptului au fost clasificate in trei categorii:
a. Principii juridice obligatorii care sunt o mostenire comuna a Europei Occidentale ca o forma a dreptului natural;
b. Principii comune legislatiei statelor membre;
c. Principii decurgand din regulile generale inerente ordinii juridice comunitare (principii deduse din insasi natura Comunitatilor si a Uniunii).
Utilizare acestor principii permite sa se acopere lacunele care inca exista in sistemul dreptului scris, avand in vedere caracterul de noutate al dreptului comunitar.
Impunerea unora dintre principiile generale de drept ca izvoare ale dreptului comunitar este rezultatul jurisprudentei Curtii de Justitie.
Recursul la principiile generale de drept da posibilitatea judecatorului comunitar sa aleaga regulile ce ofera solutia cea mai buna, in functie de imperativele ordinii juridice comunitare si sa le incorporeze acesteia.
Identificand principiile generale acceptate in ordinea juridica nationala a statelor membre si retinandu-le pe acelea care corespund specificului comunitar, Curtea Europeana de Justitie a consacrat prin jurisprudenta sa o serie de principii generale ce constituie izvoare nescrise ale dreptului comunitar[2]:
- principiul respectarii drepturilor fundamentale ale omului, principiu prevazut pentru prima data in legislatia comunitara prin Tratatul de la Maastricht, dezvoltat prin Tratatul de Amsterdam si intarit prin adoptarea, in cadrul Conferintei interguvernamentale de la Nisa din 7-11 decembrie 2000, a Cartei drepturilor fundamentale din Uniunea Europeana, document la care se va raporta in viitor Curtea de Justitie , atunci cand va aprecia compatibilitatea unor acte comunitare sau statale cu drepturile fundamentale.
Fac parte din categoria drepturilor omului astfel enuntate dreptul la inviolabilitatea domiciliului, dreptul de a forma sindicate, dreptul de a alege si de a fi ales, dreptul la respectarea vietii private etc., toate acestea reprezentand principii deja necunoscute de Curtea de Justitie .
- o serie de principii procesuale si procedurale, precum principiul dreptului fiecarei persoane la un proces corect, principiul respectarii dreptului la aparare; principiul autoritatii de lucrul judecat etc.;
- principiul certitudinii juridice (al previzibilitatii aplicarii legii la o situatie specifica)
- principiul protejarii intereselor legitime;
- principiul legalitatii in administratie;
- principiul legalitatii de tratament si al nediscriminarii;
- principiul proportionalitatii (al echilibrului intre actiunea desfasurata si scopul propus).
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |