 |  |
|
Coasta de Est a Americi de Nord
(Oceanul
Curenti:
Viteza medie a curentului in directia ENE este de 9 mile/zi din mai pana in iulie si de 12 mile/zi intre august si octombrie.
Latimea acestuia nu poate fi determinata cu precizie neavand marginile exterioare bine definite. Latimea generala a curentului creste odata cu latitudinea; la Capul Hatteras este de aproximativ 130 - 150 mile.
Curentul Labradorului. Influenta acestuia se resimte de
la nord de stramtoarea
O alta ramificatie a curentului se resimte de-a lungul coastei peninsulei Avalon si dupa ce ocoleste Capul Race, se indreapta spre sud-vest.
Curentul Labradorului dupa ce trece de regiunea cuprinsa intre Capul Sable si Capul Cod, se indreapta spre sudul coastelor SUA intre coasta si Golf strem, pastrandu-si caracteristica de curent rece. Limita sudica in care curentul Labradorului i-si face resimtita prezenta variaza in functie de sezon. Se extinde pana la latitudinea de 36 N, aproape de nordul Capul Hatteras, intre noiembrie si ianuarie, si pana la latitudinea de 37 N, intre februarie si aprilie. Intre lunile mai si iulie poate ajunge pana la latitudinea de 38 N si pana la latitudinea de 40 N intre august si octombrie .
In zona aceasta unde se intalnesc cei doi curenti, din cauza ca unul este cald iar celalalt rece, linia de convergenta este cunoscuta sub denumirea de Zidul Rece (Cold Wall). In capatul estic al Zidului Rece se gasesc cele mai mari diferente hidrografice din lume. Schimbari rapide si uneori mari de temperatura, de pana la 20 C sau mai mari pe distante mici, sunt des observate de-a lungul intregi portiuni a Zidului Rece. Tot in zona estica a acestuia se regasesc doua zone de apa remarcabil distincte. Apa din zona arctica a Zidului Rece este de culoare oliv sau verde inchis, de partea cealalta apa este indigo. S-au inregistrat schimbari de temperatura de la 54 F la 32 F pe o distanta mai mica de o lungime de vas.
Linia de convergenta dintre cei doi curenti i-si pierde treptat particularitatea din cauza procesului de imbinare. Aceasta linie nu este una neintrerupta.
Iregularitatea curentilor si mareele din apropierea Insulei Sable este probabil principala cauza a numeroaselor naufragii care au avut loc pe insula. Curentii sunt foarte afectati atat in directie cat si in putere de catre vanturi locale si indepartate, dar tendinta lor generala se situeaza spre vest. Majoritatea navelor esuate pe insula se credeau la est de aceasta.
Mareele:
In larg, in Golful Maine, la vest si la nord de linia
ce uneste bancurile de nisip Lurcher si George, este aproape
simultan, si miscarea lui este in general una rotativa, in
sensul acelor de ceasornic fara maree medie. Nivelul maxim de
inundatie il atinge spre nord cu aproximativ 3¼ ore inaintea mareei inalte la
In regiunea cuprinsa intre curentul rece al Labradorului si curentul cald Golf stream raportul dintre diferentele de temperatura si distanta masurata intre cei doi curenti este foarte mare.
Probabil aceasta variatie mare de temperatura este un factor important din cauza caruia vremea in aceasta zona este foarte schimbatoare.
Una dintre cele mai frecvente culoare depresionare strabat regiunea paralela cu linia coastei. Uraganele tropicale se resimt si in aceasta regiune.
Intre relativ frecventele zone de depresiune atmosferica, deplasarile de fronturi cu presiuni inalte afecteaza regiunea si aduc schimbarea vremii frumoase si vanturi usoare cu vreme urata si vanturi puternice asociate depresiuni atmosferice. Combinatia dintre marea varietate de presiuni si vanturi cu un gradient al temperaturii ridicat implica temperaturi cu variatii mari. Similar vizibilitatea este predispusa la fluctuatii bruste de la o vizibilitate foarte buna la ceata densa.
Altfel spus, toate variabilele meteorologice sunt supuse unor variatii mari la intervale dese de timp, specifice unor zile putine.
In contrast cu marile variatii de la o zi la alta, variatiile periodice dintre luni inregistreaza valori reduse. O examinare a tabelelor climatice nu arata o vreme turbulenta.
Presiunea:
In aceasta zona se situeaza importante zone depresionale din lume. Una dintre cele mai mari concentratii de depresiuni atmosferice din lume se regasesc de-a lungul liniei paralele cu litoralul SUA la circa 150-250 de mile. Depresiunile atmosferice sunt mult mai putin frecvente in apele situate in extremitatea sudica si sud-estica a regiunii.
Datorita deselor traversari a depresiunilor, variatia presiunilor de la o zi la alta, in special in regiunile de nord si de vest sunt considerabile. In ciuda acestor variatii zilnice, in decursul anului acestea inregistreaza valori foarte scazute. Distributia presiunii medii in timpul unui an arata presiuni relativ scazute la nord si presiuni ridicate la sud. Iarna, in medie, presiunea este scazuta in nord-est si ridicata in sud-vest, in timp ce vara presiunea inregistreaza cele mai mici valori in zona de nord-vest si cele mai ridicate in regiunea de sud-est.
In ianuarie, pozitia unde se intalneste cel mai des centrul de joasa presiune este zona cuprinsa intre Islanda si sudul Groenlandei si se extinde usor spre sud-vest. De-a lungul coastei presiunea medie variaza intre 1016 mb. In nord pana la 1019mb. In sud. In largul marii in extremitatea sudica se inregistreaza o presiune medie de 1020 mb., iar in extremitatea estica, aproximativ 1019 mb.
In februarie media presiunii este aceeasi, in nord de 1014 mb. Iar in sud de 1018 mb. In luna martie incep sa se observe mici modificari, frontul de joasa presiune avansand din extremitatea sa sud-vestica de-a lungul coastei. In luna aprilie valoarea presiunii este aproximativ aceeasi in toata regiunea, 1014 mb. In zona de nord si 1017 mb. In cea de sud. Deasupra marii in extremitatea sa sudica si estica se inregistreaza valori ale presiunii de 1018 mb.
Luna mai nu aduce modificari considerabile, presiunea in zona nordica fiind de 1014 mb. si 1017 mb. In cea sudica. In iunie nu se inregistreaza modificari. Iulie aduce presiuni de 1018 - 1019 mb. In largul marii in zona de sud si de est. Presiunea prezinta schimbari nesemnificative in luna august. In septembrie si octombrie zona de depresiune atmosferica se extinde pe toate directiile sale. In noiembrie tendinta de extindere continua iar presiunea ajunge in partea de nord la 1017 mb. Iar in cea sudica de 1020 mb. Presiunea pentru luna decembrie variaza intre 1015 mb. si 1019 mb.
In timp ce variatia sezoniera este in jur de 3 pana la 4 mb. In orice zona, variatiile de la o zi la alta sunt mult mai mari si mai frecvente. Variatii de 20 mb. In 24 de ore sunt destul de intalnite. Aceste oscilatii se pot explica prin faptul ca se traverseaza zone cu presiuni mari si zone cu presiuni mici pe portiuni reduse de spatiu.
Amandoua, cele de joasa si de inalta presiune, tind sa fie mai intense si sa se deplaseze mai rapid iarna decat vara. Viteza lor medie iarna este de 10 noduri pana la 30 de noduri.
Mult mai mari, dar mai rare sunt modificarile datorate uraganelor si tornadelor.
Aparte de fluctuatiile mari de presiune datorate miscari sistemelor de presiune, acolo unde variatia zilnica de presiune este de aproximativ 2 mb. Atunci cand presiunea masurata in fiecare ora este aceeasi pe o perioada lunga de timp. Atunci se observa ca presiunea cea mai ridicata se inregistreaza la orele 10 si 20 iar cea mai joasa presiune la orele 04 si 16.
Fronturile depresionale:
Cea mai intalnita directie a fronturilor de depresiune este dinspre sud-vest spre nort-est, paralel cu linia coastei la o distanta de 150 - 200 de mile. O alta directie destul de intalnita este din vest-sud-vest spre est-nord-est traversand Golful St. Laurentiu.
Uraganele care provin in general din Indiile de vest sau Golful Mexic, cateodata afecteaza si aceasta regiune. Cum urca la latitudini mai inalte, acesti uragani tind sa piarda caracterul lor violent si sa se transforme in depresiuni normale din latitudinile mijloci. Totusi etapa in care se petrece aceasta transformare variaza in functie de fiecare in parte, astfel intalnindu-se uragane pana la marginea de nord-est a acestei zone inainte de asi pierde caracterul de uragan. Directia preponderenta pe care se intalnesc uraganele este din sud-vest spre nord-est.
Sezonul in care se intalnesc cel mai adesea uraganele este intre lunile iunie si noiembrie, inclusiv, cu lunile august, septembrie si octombrie, atunci cand se intalnesc cel mai frecvent, avand o medie de un uragan pe an in aceasta regiune. Totusi s-au intalnit uragane si in afara sezonului normal de aparitie al acestora.
Un fenomen cu o arie mult mai restransa este tornada. Ea este limitata la raza maxima de actiune de doar o mila si o durata de cateva ore. Tornada apare deasupra pamantului iar deasupra apei fenomenul acest fenomen meteorologic se numeste tromba marina. Aceste fenomene apar destul de rar, odata sau de doua ori pe an.
Vanturile:
Vanturile din aceasta regiune sunt foarte variabile atat ca forta dar si ca directie. Variatiile cele mai mari apar in zona de nord si de vest.
In concordanta cu variatia sezoniera a presiunii si vanturile predominante sunt in general in iarna pe directia nord-vest iar vara pe directia sud-vest.
Media anuala este mai ridicata in lunile februarie si martie, cand deasupra oceanului in partea de est a regiunii, mai mult de 60% din observati descriu vanturi de forta 5 sau mai mari. In timp ce in restul regiunii, aproape de coasta se inregistreaza in proportie de 60% din observati vanturi de forta 4 sau mai putin. In iulie, august si septembrie vanturile bat cu o forta mult mai mica. Astfel in larg se inregistreaza vinturi cu o forta de 5 sau mai mare in circa 20% din observati, in timp ce in apropierea coastei se inregistreaza vinturi cu o forta de 4 sau mai putin in proportie de 80%.
Vanturile pe coasta:
Raporturile provenite de la statiile de la coasta arata o preponderenta generala in toate sezoanele a vanturilor din nord si sud spre vest. In general vanturile care bat inspre sud si sud - vest predomina vara iar cele spre nord - vest iarna.
Vanturile pot lua nastere si trecerii fronturilor depresionale. Probabil cea mai frecventa forma de anomalie datorata acestui fenomen este scaderea si cresterea in intensitate a vantului dintr-o directie vestica spre una sudica si apoi o relativ brusca virare catre vest sau nord - vest, deabicei urmata de o descrestere a vitezei vantului.
Furtunile:
Acestea sunt cel mai frecvente in luna februarie si mai putin in august, in deosebi in partea nordica. Furtunile sunt mai des intalnite iarna decat vara. Frecventa acestora creste de-a lungul coastei spre nord si de asemenea spre sud - est odata cu departarea de coasta. Unele furtuni de vid uragane (forta 12 pe scara Beaufort).
Directia preponderenta a furtunilor este dinspre
vest si nord - vest. In schimb pe coasta directia acestora este
foarte variata. De exemplu in
Nori:
Sunt mai preponderenti in parte de nord a coastei si in est deasupra apei. In zona coastei sunt in general mai putini nori decat in zona coastei Angliei. In lunile ianuarie si februarie volumul de nori este aproximativ acelasi ca cel de deasupra apei din jurul coastei Angliei, dar in toate celelalte luni volumul acestora este mult mai mic decat cel din regiunea Angliei.
In decembrie si ianuarie gradul de acoperire al cerului este de aproximativ 6/8 in zonele nordice si 5/8 in cele sudice ale costei. Gradul mediu de acoperire al cerului cu nori deasupra apei este de 6/8. In luna septembrie, luna cu cei mai putini nori, media este de 4/8 deasupra coastei si intre 4/8 si 5/8 deasupra apei.
In aceasta zona cu schimbari rapide de presiune este destul de rar sa intalnim un cer senin sau total acoperit cu nori pentru mai multe zile la rand. Este mult mai obisnuit ca sa intalnim un nor sau doi pe cer sau zilele innourate sa alterneze cu zile cu cer aproape senin.
Precipitatiile:
Cantitatea de precipitati este considerabila, aproximativ de doua ori mai mult decat in sud - estul Angliei. De-a lungul coastei sunt raportate schimbari relativ mici, variind intre 1m si 1,17m.
In timp ce variata de la o luna la alta este destul de mica (2,5cm), variata de precipitatie de la un an la altul in aceeasi luna este mare (20 - 31cm).
In general cantitatea de precipitatie de deasupra apei este mai mare in nord si est, iar cea mai scazuta in sud - vest. Este o variatie sezoniera importanta cu cea mai mare frecventa in lunile ianuarie si februarie si cea mai mica in lunile iunie, iulie si august.
Precipitati sub forma de zapada se intalnesc incepand cu 1 noiembrie in nord si 16 noiembrie in sud.
Numarul de zile pe an cu o cantitate apreciabila de zapada (3cm) pe coasta depaseste 80, in interiorul Golfului Main si intre 40 si 80 de zile la sud de Boston si la nord de golful Main.
Averse sub forma de zapada de deasupra oceanului se intalnesc in perioada dintre octombrie si aprilie.
Unele dintre cele mai abundente ninsori sunt asociate cu vanturile de nord - est. Viscolurile sunt destul de rar intalnite.
Fenomenul de polei se intalneste in unele parti ale New England (New Jarsey si Maine in special) de aproximativ 12 ori pe an intre noiembrie si aprilie.
Ceata si vizibilitatea:
Ceata este mai putin frecventa in aceasta regiune. Iarna se poate intalni cel mai des in apropierea coastei, iar vara in larg.
Deasupra oceanului lunile cele mai cetoase sunt iunie, iulie si august si cele mai putin cetoase intre august si februarie. In cele mai multe sezoane este mai intalnita ceata in zonele nordice si mai putin in cele sudice.
Temperatura:
Temperatura iarna este mai ridicata in sud - est si mai scazuta in nord - vest, iar vara este mai cald la sud si mai frig la nord.
In ianuarie in zona nordica se inregistreze temperaturi in jurul valorii de 1 C, in aer si intre 2 C si 5 C in apa. La sud temperatura aerului este de aproximativ 13 - 16 C iar cea a apei intre 19 - 21 C. Aceste temperaturi sunt destul de scazute ca sa poata permite in anumite conditii a acumularii de gheata.
In aprilie temperatura aerului este la nord de aproximativ 4,5 C si la sud de 15,5 C, iar cea a apei la nord de 4,5 C - 8 C si la sud de 19 - 21 C.
In iulie temperatura aerului este la nord de aproximativ 15,5 C si la sud de 24 C, iar cea a apei la nord de 13 - 15,5 C si la sud de 24 - 27 C.
Cea mai scazuta temperatura s-a inregistrat
in
Acumularea de gheata pe vas:
Acumularea de gheata pe vas poate surveni in urma urmatoarelor conditii:
- Ceata in conditii de inghet
- Burnita inghetata sau ploaie inghetata
- Apa de mare care stropeste nava sau se revarsa pe punte atunci cand temperatura aerului este sub punctul de inghet al apei de mare, aproximativ -2 C.
Umiditatea relativa:
In general statiile metereolagice de la coasta inregistreaza valori mai ridicate toamna in zori si mai scazute primavara dupa amiaza devreme. Variatia sezoniera este relativ mica, mai putin de 10%.
Vantul influenteaza forte mult umiditatea, astfel daca vantul bate dinspre uscat umiditatea va fi scazuta, iar daca vantul va bate dinspre est si sud - vest spre sud, umiditatea va fi ridicata.
Acest document nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
Cauta document |