Potentialul turistic

Potentialul turistic

1 Continutul si structura potentialului turistic

Definitie: ansamblul elementelor ce se constituie ca atractii turistice si care se presteaza unei amenajari pentru vizitare si primirea calatorilor.

Continutul potentialului turistic (patrimoniu turistic, fond turistic):

resurse turistice naturale;

resurse turistice antropice.

Clasificarea resurselor turistice:

a) din punct de vedere al gradului de polarizare a resurselor turistice:

resurse turistice concentrate intr-o anumita arie geografica;

resurse turistice dispersate.;

b) din punct de vedere al valorii exprimata prin originalitate si unicitate:

resurse unice, sau originale la scara intregii planete;

resurse de creatie - originale intalnite in diverse zone ale lumii;

resurse atractive, comune celor mai mute zone turistice.

2 Principalele atractii turistice ale Romaniei

Resurse turistice naturale:

Relief

a) Carpatii Romanesti

ocupa 1/3 din suprafata Romaniei;

potential turistic complet, bogat si original;

se caracterizeaza prin alternarea unitatilor montane submontane si depresionale, a culoarelor de ape si lacuri, o mare bogatie de ape minerale si termo-minerale, fond cinegetic si piscicol deosebit de reprezentativ;

sunt accesibili pretutindeni;

ofera conditii favorabile pentru o valorificare complexa prin turism pentru practicarea numeroase a forme de turism.

b) Potential speologic

are o recunoscuta valoare stiintifica si estetica;

cuprinde peste 14.000 de pesteri si situeaza Romania pe locul 3 in Europa dupa Franta si Croatia;

intalnim pesteri de dimensiuni mari, complexe carstice subterane, cu rauri si cascade sau cu sisteme dezvoltate pe mai multe etaje, unele bogat si frumos concretionate si altele cu mineralizatii rare sau picturi murale;

sunt unicate pe plan national si international fiind declarate monumente naturale, rezervatii sau intrate in circuitul turistic.

c) Domeniul schiabil

se desfasoara de la 800 la 2200 de metri altitudine, cele mai importante partii sunt intre 1500 si 1800 m;

este lipsit in general de avalanse si ferit de viscole;

prezinta numerosi factori favorizanti practicarii sporturilor de iarna precum fizionomia si expunerea reliefului, dispunerea altitudinala a acestora conditiilor meteorologice;

Se poate schia pana primavara tarziu in circuitele glaciare dar si in unele straturi montane mai inalte;

Crestele si piscurile alpine, verticalitatea peretilor stancosi are conturat si un important domeniu pentru alpinism. 

d) Oglinzile de apa

sunt deosebi de numeroase fiind naturale si artificiale;

lacurile de munte sunt glaciare (Bucura), vulcanice (Sf. Ana), sau de baraj natural (Lacul Rosu);

in ansamblul dealurilor si podisurilor predomina lacurile cu apa sarata utilizate in scop balnear (Sovata, Ocna Sibiului);

iazurile din Campia Transilvaniei sau a Moldovei sunt importante domenii pentru pescuitul sportiv;

lacurile de campie amenajate in mare parte de om au valente balneare (Amara), agrement si pescuit sportiv (Snagov);

mai exista si lacurile pentru recreare si odihna de pe Colentina din partea de NE a capitalei: Herastrau, Tei, Floreasca, etc.

e) Litoralul romanesc

se intinde pe 245 km;

detine o importanta salba de lacuri cu apa dulce sau sarata;

prezinta o mare varietate de atractii oferind conditii pentru practicarea unei game largi de forme de turism;

elementele care definesc litoralul romanesc sunt plaja, apa de mare, bioclimatul marin, resursele balneare, vegetatia;

caracteristicile plajei romanesti:

o  orientare E si SE care permite o indelungata expunere la soare, circa 10 ore pe zi;

o  coborarea in mare cu o panta lina;

o  latimea relativ mare (400-500 m);

o  calitatea nisipului (tip, puritate, granulatie, grad de uscare);

o  asigura conditii excelente pentru cura heliomarina si talasoterapie (tratament terapeutic care consta in bai de mare asociate cu aer marin).

caracteristicile apei de mare:

o  salinitate relativ redusa;

o  contrastul termic cu aerul;

o  actiunea benefica a valurilor;

o  lipsa fluxului si refluxului;

o  cadru propice practicarii sporturilor nautice sau plonjarilor subacvatice.

f)  Delta Dunarii

ocupa o suprafata de 4375 kmp fiind declarata de UNESCO, in anul 1990 Rezervatia Biosferei dar si zona umeda de importanta internationala de RAMSAR in anul 1991;

este un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (100 de specii din care heringul de Dunare si sturionii din care se obtine caviar);

plaje intinse din zona litorala si dune de nisip.

Clima

reprezinta un factor important de cura;

stratul de zapada, numarul de zile insorite, temperatura aerului permit practicarea sporturilor de iarna respectiv a celor de vara.

Vegetatia

este complexa si diversa;

are o multipla functie turistica prin bogatia si varietatea speciilor prin existenta unor specii deosebite, rare, endemisme, monumente ale naturii;

reprezinta o componenta esentiala pentru cercetarea stiintifica si pentru organizarea de parcuri naturale ca destinatii de vacante;

prezinta un interes deosebit in cazul turismului de odina, recreare si agrement

prin calitatile estetice si rolul in influentarea climatului completeaza celelalte valori ale potentialului turistic;

plantele medicinale reprezinta un important factor natural de cura (fitoterapie) raspandit si apreciat.

Fauna

are importanta cinegetica (vanatoare), estetica si stiintifica;

bogatia si varietatea speciilor, densitatea; valoarea trofeelor etc., reprezinta principala atractia pentru turismul de vanatoare si pescuitul sportiv;

Romania detine 3600 de specii.

Fondul natural de factori cu potential terapeutic

Romania detine 1/3 din potentialul balnear al Europei;

cuprinde mofete, namoluri sapropelice si de turba, ape termale, sulfuroase saline, etc.;

exista peste 160 de statiuni balneare si localitati cu ape minerale, termominerale si mofete;

se practica toate cele trei tipuri de asistenta balneomedicala profilactica, curativa, de recuperare medicala;

structura geologica complexa a teritoriului face ca tara noastra sa dispuna de o inepuizabila rezerva de ape minerale si termominerale

Resurse turistice antropice:

unicatele mondiale aflate pe lista Patrimoniului UNESCO: cetatile dacice din M. Orastie, biserica Densus din Hunedoara, Sighisoara, bisericile din lemn din Maramures, etc.;

vestigiile arheologice, cetati grecesti si dacice, romane, medievale;

monumente istorice de arta si arhitectura extrem de variate: manastirile din Bucovina, biserici si cetati fortificate din Transilvania, castele si palate, edificii religioase, monumente, statui;

institutii si evenimente cultural-artistice: edificiile unor institutii culturale, reteaua de muzee si case memoriale, evenimente culturale (festivaluri, targuri, expozitii, serbari, etc.);

arta si traditia populara: arhitectura si tehnica populara, creatia artistica (mestesuguri, muzica, dans, port, etc.), manifestari traditionale;

constructii contemporane: baraje, viaducte, ecluze, drumuri, poduri, diverse unitati economice.