Etici profesionale

ETICI PROFESIONALE

In capitolul 2 am studiat cateva dintre regulile cu privire la auditor. Aici vom studia cerintele RSB , in mod particular codul de etica si conduita al ACCA , care se bazeaza pe codul eticii profesionale pentru contabili, al IFAC.

Chestiunile de etica profesionala acoperite de acest capitol sunt foarte importante. Ele pot aparea in aproape orice tip de intrebare de examen si trebuie sa fiti capabili sa aplicati liniile directoare din ACCA cu privire la etica profesionala, la orice situatie data , dar tineti minte, ca bunul simt este de regula cel mai bun ghid.

Auditorii fac obiectul unor cerinte de etica profesionala impuse de organismele lor profesionale. Principiul independentei - auditorii nu numai ca trebuie sa fie independenti dar trebuie sa fie si perceputi ca fiind independenti - este foarte important. Nu este intotdeauna clar intr-o situatie data daca exista vreo amenintare la adresa independentei.

Un domeniu in care nevoile clientilor pot veni in conflict cu exigentele auditorilor de a actiona conform deontologiei profesionale este acela daca auditorul trebuie sa pastreze secretul asupra afacerilor clientilor sau poate sa le devaluie altora fara sa fi obtinut consimtamantul clientului. Va trebui sa vedem daca liniile directoare ale eticii profesionale incearca sa afecteze echilibrul intre nevoia stringent de a pastra confidentialitatea afacerilor clientilor si specificatia ca in anumite circumstante auditorii pot sa ia in considerare si dezvaluirea unor detalii celei de-a treia parti.

Mai apoi, vom discuta chestiuni cu privire la acceptarea nominalizarilor de audit si importanta scrisorii de angajament de audit.

Ghid de studiu

GHID DE EXAMINARE

Intrebarile despre independenta auditorului si obiectivitate pot sa implice discutii de actualitate,aspecte controversate , intr-un scenariu pe baza de intrebari , cum ar fi furnizarea de servicii altele decat auditul, catre clientii auditati. Ar trebui sa fiti cu ochii pe articolele din "Student Accountant" (Studentul la contabilitate) si presa din domeniul financiar, pe aceste domenii.

Intrebarile de examen va vor cere in general sa luati in considerare ambele fatete ale unor aspecte controversate si sa sugerati cele mai potrivite masuri de protectie prntru a reduce potentialele amenintari. Alte intrebari pot sa includa intrebari pe baza cunostintelor pe o tema data, cum ar fi scrisoarea de angajament de audit.

Principiile fundamentale ale eticii profesionale.

REZUMAT:

Codul de etica si conduita al ACCA stabileste cele cinci principii fundamentale ale eticii profesionale si furnizeaza cadrul conceptual pentru aplicarea acestora.

Codul de etica si conduita al ACCA a fost revizuit in anul 2006 astfel ca a devenit mult mai aplicabil membrilor din toata lumea si a fost aliniat cu codul de etica profesionala al contabililor al IFAC. El stabileste 5 principii fundamentale de etica profesionala si furnizeaza cadrul conceptual pentru aplicarea acestor principii. Membrii trebuie sa aplice acest cadru conceptual pentru a identifica amenintarile la adresa conformitatii cu cele 5 principii fundamentale,pentru a evalua importanta lor si a aplica cele mai potrivite masuri de securitate pentru a le elimina sau reduce , astfel incat conformitatea cu principiile fundamentale sa nu fie compromisa.

Principiile fundamentale

REZUMAT:

Membrii ACCA trebuie sa se conformeze principiilor fundamentale stabilite prin codul de etica si conduita profesionala (integritate, obiectivitate, competenta profesionala si responsabilitate ). De asemenea ,auditorii au responsabilitatea confidentialitatii ; ei pot fi obligati prin lege sau daca se considera ca este in slujba interesului public sa dezvaluie detalii despre client unor terti.

Cele cinci principii fundamentale sunt sintetizate in tabelul de mai jos:

Vom studia putin mai in detaliu principiul confidentialitatii.

Confidentialitatea cere ca membrii sa se abtina de la a dezvalui informatiile obtinute in cursul muncii,exceptand urmatoarele situatii:

A fost obtinut consimtamantul clientului , angajatorului , sau a altcuiva care este indreptatit sa faca acest lucru, sau

Exista indatorirea publica pentru a face aceste dezvaluiri , sau

Exista dreptul profesional sau legal pentru a face publice aceste informatii.

Un membru care obtine informatii in timpul muncii sale , nu trebuie nici macar sa dea impresia ca ar putea folosi informatiile in avantajul sau personal sau in avantajul unei terte parti.

In general, acolo unde exista dreptul ( diferit de datoria) de a dezvalui informatii, membrul ar trebui sa faca aceste dezvaluiri urmarind numai datoria publica sau obligatia profesionala.

Un membru trebuie sa ii spuna cat mai clar clientului ca el poate munci pentru el numai daca, clientul este de acord sa ii puna la dispozitie toate informatiile relevante pentru angajament.

Acolo unde membrul este de acord sa-si puna la dispozitie capacitatea profesionala in folosul clientului, atat acesta, cat si clientul trebuie sa fie constienti ca o clauza implicita a intelegerii este aceea ca mebrul nu va dezvalui informatii despre afacerile clientului unie alte persoane decat cu consimtamantul clientului sau in conditiile recunoscute ca exceptii , care cad sub incidenta dezvaluirilor obligatorii sau voluntare.

Daca un membru stie sau suspecteaza ca, clientul sau a comis actiuni precum: spalare de bani, tradare,trafic de droguri sau actiuni teroriste, el este obligat sa dezvaluie toate informatiile de care dispune autoritatilor competente. Standardele de audit cer auditorilor sa ia in considerare daca neconformitatea cu legile si regulamentele afecteaza rapoartele.

Dezvaluirea voluntara poate fi aplicabila in urmatoarele situatii:

Dezvaluirea este in mod rezonabil necesara pentru a proteja interesele auditorului .

Dezvaluirea este ceruta in cadrul unui proces legal , de exemplu acolo unde in actiunea instantei un membru este solicitat sa lamureasca, sa evidentieze descoperirea unor documente..

Exista datoria publica pentru a face dezvaluirea, de exemplu daca a fost comisa o ofensa contra interesului public.

Dezvaluirea este facuta unui organism neguvernamental care este imputernicit sa solicite si sa prelucreze astfel de informatii.

Daca un membru al ACCA este solicitat sa ajute politia, finantele sau alte autoritati prin furnizarea de informatii despre afacerile unui client care au legatura cu chestionarele care au fost completate,trebuie mai inai sa ceara sa Ie se aduca la cunostinta care sunt reglementarile autoritatii publice in temeiul carora ii sunt cerute aceste informatii.

Numai in cazul in care este sigur ca aceste reglementari exista el ar trebui sa ofere informatiile cerute inainte de a cere acordul clientului. Daca acordul clientului nu se poate obtine repede si cerea de informatii este urgenta, auditorul nu trebuie sa actioneze inainte de a cere opinia sfatuitorului sau legal.

Daca un membru al ACCA stie sau suspecteaza ca un client al sau a comis actiuni ilegale , el trebuie sa fie precaut vis-à-vis de propria sa persoana. Trebuie sa se asigure ca nu este prejudiciat el insusi pe baza informatiilor care subsecvential s-au dovedit a fi incorecte.

In orice caz, ar putea fi o fapta penala pentru un membru al ACCA a actiona in mod pozitiv , dar fara o autoritate legala sau un motiv rezonabil , cu intentia de a impiedica arestarea sau urmarirea unui client despre care sie sau banuieste ca a comis fapte penale.

1.2. Integritate,obiectivitate si independenta.

Principiile fundamentale cer ca membrii ACCA sa se comporte cu integritate in toate relatiile profesionale si de afaceri si sa se straduiasca sa fie obiectivi in toate evaluarile si judecatile lor profesionale si de afaceri. Obiectivitatea este o stare de spirit dar cu siguranta mentinerea obiectivivitatii trebuie aratata prin mentinerea independentei fata de acele influente care pot sa afecteze aceasta obiectivitate.

Este foarte important ca auditorul sa fie impartial si independent fata de conducere , pentru a da o viziune obiectiva asupra situatiilor financiare ale unei entitati. Acuzatia poate sa planeze oricand asupra unui auditor, de aceea el trebuie nu numai sa fie etic ci si sa fie perceput ca fiind etic.

Probleme (chestiuni) care pot afecta independenta si obiectivitatea:

a) Asteptarile celor direct implicati, in mod particular ale membrilor companiei. Auditul trebuie sa fie capabil sa furnizeze o imagine obiectiva, cinstita si deschisa a situatiilor financiare ale companiei, pe care directorii nu ar putea niciodata sa o furnizeze.

b) Interesul public. Companiile sunt entitati publice , guvernate de reguli care necesita transparenta informatiilor.

Ce poate auditorul sa faca pentru a pastra obiectivitatea? Un raspuns simplu este sa se retraga din orice angajament unde exista o cat de mica amenintare la adresa obiectivitatii. In orice caz, exista un dezavantaj al unei abordari atat de stricte:

Clientii pot sa piarda un auditor care le cunoaste afacerile.

Este negata libertatea clientilor de a fi sfatuiti de un contabil la alegerea lor.

O mai buna abordare ar trebui sa ia in considerare propria obiectivate a auditorilor si masurile de securitate generale care opereaza in mediul profesional si sunt sufieciente sa indeparteze orice amenintare si sa evalueze daca sunt necesare masuri suplimentare de securitate in afara celor generale , de exemplu ca anumiti parteneri sau membri ai personalului sa nu lucreze in cadrul angajamentului.

In orice caz , retragerea unui angajament sau refuzul de a actiona trebuie sa fie ultima optiune.

1.3. Amenintari la adresa independentei si obiectivitatii

REZUMAT:

Amenintarile la adresa independentei si obiectivitatii pot surveni sub forma amenintarilor   ca: auto-revizuire, interes propriu, chestiuni legale, familiaritate si intimidare. Trebuie adoptate masuri de protectie adecvate pentru a elimina sau reduce acest fel de amenintari la niveluri acceptabile.

Concordanta cu principiile fundamentale ale eticii profesionale poate fi potential amenintata de un larg sir de circumstante diferite. Acestea in general se impart in 5 categorii:

Interes propriu (discutat in sectiunea 1.3.1)

Auto-revizuire (discutat in sectiunea 1.3.2)

Propaganda (discutat in sectiunea 1.3.3)

Familiaritate (discutat in sectiunea 1.3.4)

Intimidare (discutat in sectiunea 1.3.5)

1.3.1. Interesul propriu

Codul de etica si conduita al ACCA evidentiaza un numar de domenii in care interesul propriu ar putea interveni. Acesta poate aparea ca rezultat al intereselor financiare sau de alta natura ale membrilor sau ale familiei acestora si sunt schematizate in diagrama de mai jos:

Interese Relatii stranse Angajamente fata Parteneriat in

financiare de afaceri de client comit.director al clientului

Relatii de familie

Recrutare si personale

Cadouri si

ospitalitate

Lowballing Procent ridicat Procentul sau taxele Taxe de intarziere Imprumuturi

al taxelor contingentare si garantii

Vom studia fiecare dintre aceste domenii in continuare:

(i)   Interesele financiare

Termen cheie

ACCA nu permite ca urmatorii sa detina un interes financiar direct sau un interes material indirect la un client:

Firma care asigura auditul.

Un membru al echipei de asigurare a auditului

Un membru de familie al unui membru al echipei de asigurare a auditului.

De aceea urmatoarele masuri de precautie vor fi relevante:

Desfacerea legaturii de interese

Indepartarea din echipa a individului daca este necesar.

Informarea comitetului clientului auditat asupra situatiei

Utilizarea unui partener independent pentru a supraveghea activitatea, daca este necesar.

Firmele de audit trebuie sa aiba proceduri de control al calitatii in ceea ce priveste personalul, pentru a descoperi orice interese financiare relevante pentru acestia sau pentru membrii familiilor acestora. Ei ar trebui de asemenea sa promoveze o cultura a dezvaluirilor voluntare pe baza activitatilor in curs de desfasurare , astfel incat orice potentiala problema sa fie identificata la momentul oportun.

(ii) Relatiile apropiate de afaceri

Exemple de situatii in care o firma de audit si un client auditat au o relatie de afaceri inadecvat de apropiata , sunt urmatoarele:

Exista un interes material intr-un joint-venture cu clientul de asigurare.

Exista aranjamente care combina unul sau mai multe produse sau servicii ale firmei cu unul sau mai multe servicii sau produse ale clientului caruia i se asigra auditul si se comarcializeaza pachetul cu referinta la ambele parti implicate.

Aranjamente de distributie sau marketing sub care firma actioneaza ca distribuitor sau comerciant ale produselor sau clientului de asigurare a auditului, sau viceversa.

Va fi necesar ca partenerii sa evalueze ( sa judece) "palpabilitatea" (gradul de materializare) interesului si semnificatia acestuia. In orice caz, in afara de cazul in care interesul este net nesemnificativ , un furnizor care asigura un audit nu trebuie sa participe in nici un fel de asociere cu un client caruia ii asigura auditul. Trebuie luate masuri de siguranta adecvate pentru a se finaliza asigurarea auditului sau pentru a finaliza orice alt gen de relatii de afaceri.

Daca un membru al unei echipe de asigurare a auditului are un interes,trebuie retras din aceasta echipa.

In orice caz, daca firma sau un membru (sau un membru de familie al unui membru) al echipei de asigurare a auditului are un interes intr-o entitate unde clientul sau mambrii din conducerea clientului au un interes, aminintarea nu este atat de mare.

La modul general,achizitionand bunuri sau servicii de la un client de asigurare a auditului aflat la o lungime de brat, nu constituie o amenintare la idependenta. Daca exista un numar substantial de asemenea tranzactii, poate exista o amenintare la adresa independentei si vor fi necesare masuri de precautie.

(iii)   Angajamente cu clientul caruia I se asigura auditul.

Este posibil ca personalul sa fie transferat intre o firma de asigurare a auditului si un client, sau sa existe negocieri sau interviuri pentru a avea loc astfel de miscari. Ambele situatii reprezinta a amenintare la independenta:

Un membru al echipei de audit poate fi motivat de dorinta de a-l impresiona pe posibilul viitor angajator (obiectivitatea fiind de asemenea afectata).

Un fost partener, devenit Director de Finante are mult prea multe cunostinte despre procedurile si sistemele firmei de audit.

Amploarea amenintarii la independenta depinde de diversi factori , cum ar fi: rolul pe care un individ il are fata de client, amploarea influentei pe care a avut-o anterior in audit , perioada de timp care a trecut de la participarea audit si noua ipostaza (aceea de a face parte din echipa clientului).

Sunt necesare diverse masuri de precautie:

Se poate lua in considerare modificarea planului de asigurare a auditului.

Asigurarea auditului este repartizata unei persoane cu suficienta experienta.

Implicarea unor membri suplimentari in echipa de audit, neimplicati, care sa supervizeze munca facuta.

Efectuarea unui control de calitate pentru supravegherea angajamentului.

Din respect fata de clientii auditatati,un partener nu ar trebui sa accepte o pozitie cheie in managementul unui client auditat, cel putin nu inainte de a fi trecut 2 ani de la finalizarea auditului in care el a fost implicat.

Un individ care s-a mutat de la o firma la un client , nu ar trebui sa beneficieze de nici un beneficiu sau plata din partea firmei, in afara de situatia in care aceste plati sunt facute in baza un angajamente pre-existente. Daca se datoreaza bani unui membru, acestia nu trebuie sa fie atat de multi incat sa poata compromite independenta angajamentului de asigurare a auditului.

O firma trebuie sa aiba stabilite proceduri de calitate pentru situatia in care un membru al echipei, implicat in negocieri serioase cu un client auditat ar trebui sa notifice firma cu privire la aceasta situatie si de asemenea proceduri prin care o asemenea persoana trebuie retrasa din cadrul angajamentului.

(iv)    Partener in consiliul director

Un partener sau angajt al unei firme de asigurare a auditului nu trebuie sa faca parte din consiliul de administratie al unui client caruia ii asigura auditul.

Poate fi acceptabil pentru un partener sau angajat al unei companii care asigura un audit sa detina rolul de secretar pentru un client de audit ,daca rolul este esentialmente adminsitrativ.

(v)  Familia si relatiile personale

Familia sau relatiile personale foarte apropiate intre firma care asigura auditul si staff-ul clientului poate serios ameninta independenta. Fiecare situatie trebuie analizata individual . Factorii care trebuie luati in considerare sunt:

Raspunderea individuala in angajamentul de asigurare a auditului.

Gradul de apropiere al relatiilor.

Rolul celelilalte parti la clientul asigurat.

Cand un membru de familie al unui membru al echipei de asigurare a auditului este un director, un oficial sau un an angajat al clientului de asigurare, intr-o pozitie in care poate exercita o influenta direct si semnificativa asupra informatiilor ce fac obiectul angajamentului de asigurare, individul trebuie retras din echipa.

Firma de audit trebuie de asemenea sa evalueze daca exista vreo amenintare la independenta daca un angajat care nu este membru al echipei de sigurari , are o relatie apropiata (de rudenie sau de alta natura) cu un director,oficial sau angajat al clientului caruia ii asigura auditul.

O firma trebuie sa aiba politici de control al calitatii prin care personalul trebuie sa aduca la cunostinta firmei daca un membru al familiei sale angajat al clientului este promovat de catre client.

Daca o firma incalca flagrant regulile privind relatiile personale si familiale , trebuie sa aplice masuri suplimentare de protectie , ca intreprinderea unui control de calitate de supervizare a auditului si discutarea problemei care a aparut cu comitetul de audit al clientului, daca exista.

(vi)    Daruri si ospitalitate

In afara de cazul in care darul (gestul de ospitalitate) este clar nesemnificativ , un membru al unei firme sau o echipa de asigurare a auditului, nu trebuie sub nici o forma sa accepte asa ceva. Amenintarile la adresa independentei in asemenea circumstante nu pot fi reduse la un nivel acceptabil prin aplicarea nici unei masuri de siguranta.

(vii)  Imprumuturi si garantii

Avertizarile cu privire la imprumuturi si garantii se impart in doua categorii:

Clientul este o banca sau o institutie similara unei banci.

Alte situatii.

Daca o institutie de credit client imprumuta o suma nesemnificativa unui membru al echipei de audit sau firmei de audit , in termini comerciali obisnuiti, nu exista nici o amenintare la adresa independentei. Daca imprumutul este semnificativ este necesar sa fie luate masuri de siguranta pentru a aduce riscul la un nivel acceptabil. O masura potrivita ar fi supravegherea independenta a auditului (de catre un partener sau un alt oficial din firma).

Imprumuturile membrilor echipei de asigurari de la o banca sau alta institutie de credit se poate sa fie semnificativa pentru indivizi , dar daca sunt facute in termenii comerciali obisnuiti, acestea nu constituie o amenintare la adresa independentei.

O firma de asigurari sau un membru a echipei nu trebuie sa se angajeze in nici un imprumut sau aranjament de garantii cu un client care nu este banca sau o institutie similara. Amenintarea interesului propriu creeata pin aparitia unui astfel de aranjament poate fi semnificativa si nici o masura de siguranta nu poate fi capabila sa reduca amenintarea la un nivel acceptabil.

(viii)  Taxele de intarziere

In situatia in care exista taxe de intarziere, auditorul isi asuma riscul acestora, de aceea, ca efect, a face un imprumut de la un client , conform celor enumerate mai sus, devine relevant.

Firmele de audit ar trebui sa se apere impotriva cresterii semnificative a taxelor prin discutii cu privire la aceste chestiuni cu cei insarcinati cu guvernarea si, daca este posibil, posibilitatea renuntarii daca nu sunt platite taxe de intarziere.

(iX) Taxe contingentare

O firma nu ar trebui sa intre in nici un aranjament de taxe pentru un angajament de asigurarea auditului sub care suma taxelor este calculate in corelatie cu rezultatul muncii de asigurare a auditului sau cu chestiuni care fac obiectul angajamenetului de asigurare a auditului.

Este de asemenea de obicei inadecvat a se accept o taxa contingentara pentru o activitate de ne-asigurare a auditului din partea unui client caruia ii asigura auditul. Factori ce trebuie luati in considerare in a decide daca o taxa contingentara este acceptabila sau nu:

Sirul posibilelor taxe pe venit

Gradul de variabilitate al taxelor

Bazele pe care sunt determinate taxele.

Daca tranzactia va fi supravegheata de o terta parte,independenta.

Efectul tranzactiei asupra angajamentului de asigurare a auditului.

In alte circumstante, poate fi potrivit sa fie acceptata o taxa contingentara pentru o activitate ne-legata de asigurarea auditului daca sunt luate masuri de siguranta potrivite, ca de exemplu:

Aducerea la cunostinta comitetului de audit a acestor taxe.

Supravegherea (verificarea) sau determinarea taxei de o terta parte, neimplicata.

Politici si proceduri de control al calitatii.

(ix)    Inalt procentaj al taxelor

O firma trebuie sa fie atenta la situatia care poate surveni in cazul in care taxele totale generate de un client caruia ii asigura auditul reprezinta un procent foarte mare in totalul taxelor firmei. Factori precum structura firmei si perioada de timp , pot fi relevanti in a determina existenta unei asemenea amenintari la adresa independentei. Este de asemenea necesar sa fie atenti la situatiile in care taxele generate de un client caruia ii asigura auditul reprezinta o mare parte din venitul unui partener individual.

Masurile de protectie in asemenea situatii pot include:

Discutarea acestor chestiuni cu comitetul de audit

Luarea unor masuri pentru a reduce dependenta de client

Realizarea unor supravegheri interne si /sau externe de control al calitatii

Consultarea unei a treia parti, precum ACCA

Publicul poate percepe ca obiectivitatea unui membru poate fi in pericol acolo unde taxele pentru audit si munca recurenta depasesc 15% din totalul taxelor firmei. Acolo unde o entitate este tranzactionata la bursa sau este o companie de interes public, aceasta cifra nu ar trebui sa depaseasca 10%.

Va fi foarte dificil pentru noile firme sa stabileasca ele insele cum sa se situeze in afara acestor limite , si firmele in aceasta situatie ar trebui sa utilizeze masurile de siguranta pe care le-am subliniat.

(xi)    Lowballing

Cand o firma cere taxe la un nivel semnificativ mai scazut pentru un serviciu de asigurare a auditului decat cele percepute de catre precedenta firma de asigurari, exista o amenintare semnificativa la adresa interesului propriu.

Daca oferta firmei are success, firma trebuie sa aplice masuri de siguranta cum ar fi:

Mentinerea inregistrarilor prin care firma sa fie capabila sa demonstreze ca in angajament sunt cheltuite cele mai potrivite resurse de personal si se aloca timpul necesar indeplinirii angajamentului.

Concordanta cu toate standardele de asigurari, linii directoare si proceduri de control al calitatii.

(xii)  Recrutarea

Recrutarea personalului pentru managementul de varf (senior management) al unui client caruia ii asigura auditul, in mod particular a acelora care pot sa influenteze obiectul unui angajament de asigurare a auditului, creeaza o amenintare de interes propriu pentru firma care efectueaza auditul.

Furnizorii de serviciii de audit nu trebuie sa ia decizii in ceea ce priveste managementul clientului. Implicarea acestora se poate limita la verificarea (supervizarea) unuei liste scurte de candidati, tinandu-se cont de faptul ca, clientul a elaborat criteriile pe baza carora acestia trebuie selectati.

1.3.2. Amenintarea (pericolul) auto-verificarii

Aceasta amenintare poate sa apara atunci cand niste judecati anterioare au nevoie sa fie reevaluate de catre mebrii responsabili pentru acele judecati. Circumstantele care pot da nastere la astfel de amenintari includ urmatoarele:

Servicii recente cu clientul de asigurare   Alte servicii Pregatirea inregistrarilor

a auditului    in general contabile si a situatiilor financiare

Alte servicii Finantele corpratiei Servicii de audit intern Servicii de taxe

Domeniile cheie in care este mai probabil sa apara amenintarea autosupervizarii sunt acolo unde firma furnizeaza servicii altele decat asigurarea auditului unui client (furnizarea de multiple servicii).

Exista o multime de linii directoare in regulamentele ACCA si IFAC in legatura cu diferitele alte servicii de contabilitate pe care firmele pot sa le furnizeze clientilor lor si acestea sunt discutate mai jos:

(i)   Servicii recente cu clientul caruia ii asigura auditul.

Indivizii care au fost directori sau aoficiali ai clientului sau au fost angajati intr-o pozitie din care au putut exercita o influenta semnificativa asupra subiectului care a facut obiectul informarii din angajamentul de asigurare a auditului in perioada care se revizuieste sau in precedentii doi ani , nu ar trebui sa faca parte din echipa de asigurare a auditului.

Daca un individ a fost foarte apropiat clientului inainte de perioada ale carei limite   le-am stabilit mai sus, firma care asigura auditul ar trebui sa considere ca apare o posibila amenintare si sa aplice masuri de siguranta potrivite,cum ar fi:

Obtinerea unui control de calitate care sa supervizeze munca din cadrul angajamentului.

Discutarea acestei chestiuni cu comitetul de audit.

(ii) In general, alte servicii

Pentru clientii carora le asigura auditul, contabilii nu au voie :

Sa autorizeze, sa execute sau sa desavarseasca o tranzactie.

Sa determine care recomandare a companiei ar trebui implementata.

Sa se interfereze in capacitatea de gestionare a celor insarcinati cu conducerea auditului.

Avand custodia activelor unui client de asigurare, supervizarea angajatilor clientului in efectuarea datoriilor lor normale si pregatirea documentelor sursa in numele clientului de asemenea reprezinta amenintari semnificative la la adresa auto-revizuirii care pot fi evitate (corectate) prin masuri cum ar fi:

Asigurarea ca este folosita pentru aceste activitati o echipa de personal neimplicata in avctivitatea de audit.

Implicarea unui contabil profesionist independent pentru avizare.

Politici de control al calitatii pentru ceea ce personalul nu are voie sa faca pentru client.

Sa aduca la cunostinta celor insarcinati cu conducerea acestei activitati a informatiilor (dezvaluirior) potrivite.

Refuzarea angajamentului de asigurare a auditului.

(iii)   Pregatirea inregistrarilor contabile si a situatiilor financiare.

Exista in mod clar un risc semnificativ in auto-revizuire daca o firma pregateste inregistrarile contabile ale si si situatiile financiare ale unei firme si apoi o auditeaza. In orice caz, in practica,auditorii acorda asistenta de rutina managementului in prepararea situatiilor financiare si ii sfatuiesc cu privire la inregistrarile contabile si jurnalele de intrari.

Firmele de asigurare a auditului trebuie de aceea sa analizeze riscurile care pot surveni si sa ia masuri de siguranta care pot aduce aceste riscuri la un nivel acceptabil. Aceste masuri includ:

Utilizarea unor membri ai personalului , altii decat mebrii echipei de audit, care sa efectueze aceasta munca.

Obtinerea aprobarii clientului pentru munca desfasurata.

Regulile sunt mult mai stricte daca firma este listata la bursa sau este o firma de interes public. Firmele nu ar trebui sa intocmeasca inregistrari contabile sau situatii financiare pentru firme listate la bursa sau firme de interes public care le sunt clienti, in afara cazurilor de necesitate urgenta.

Pentru orice fel de client, firmele nu au voie de asemenea:

Sa influenteze sau sa schimbe jurnalul de intrari fara aprobarea clientului.

Sa autorizeze sau sa aprobe tranzactii.

Sa pregateasca documentele sursa.

(iv)    Servicii de evaluare

Termeni cheie

Daca o firma de audit efectueaza o evaluare , prin care va fi inclusa in situatiile financiare auditate de catre firma, o amenintare la adresa auto-supraveghere poate sa apara.

Firmele de audit nu ar trebui sa efectueze evaluari pe chestiuni care vor fi semnificative pentru situatiile financiare. Daca evaluarea se refera la chestiuni nesemnificative , firma ar treui sa aplice masuri de siguranta care sa reduca riscurile la un nivel acceptabil.

Chestiuni care trebuiesc luate in considerare cand se aplica masuri de siguranta sunt masura in care clientul are cunostinta despre problemele relevante in efectuarea evaluarii si gradul de judecata implicat, cat de mult uz se face de metodologiile stabilite si gradul de incertitudine al evaluarii. Masurile de siguranta includ:

O a doua revizuire din partea unui partener.

Confirmarea faptului ca, clientul intelege evaluarea si ipotezele utilizate.

Asigurarea ca , clientul cunoaste responsabilitatile cu privire la evaluare.

Utilizarea de personal separate pentru evauluare si audit.

(v)  Servicii de impozitare

In multe jurisdictii, firmei de asigurari i se poate cere sa furnizeze clientuluisau servicii de impozitare. Acestea cuprind un sir larg de servicii , inclusiv conformitate,planificare, furnizarea de impozite formale, sfaturi si asistenta in rezolvarea disputelor cu privire la taxe si impozite. Furnizarea de astfel de servcii nu este de obicei vazuta ca o amenintare la adresa independentei.

(vi)    Servicii de audit intern

O firma poate furniza servicii de audit intern unui client de audit. In orice caz, aceasta ar trebui sa se asigure ca, clientul isi cunoaste responsabilitatile cu privire la stabilirea, mentinerea si monitorizarea sistemului de control intern. Ar putea fi potrivita utilizarea de masuri de siguranta care sa asigure ca un angajat al clientului este desemnat ca responsabil pentru activitatile de audit intern si ca in acest fel clientul aproba toate activitatile ce tin de activitatea de audit.

(vii)  Finatele corporative

Anumite aspecte ale finantelor corporative vor creea amenintari la adresa auto-revizuirii , care nu pot fi reduse la un nivel acceptabil de niste masuri de siguranta. De aceea, firmelor de asigurari nu le este permis sa promoveze, sa valorifice sau sa subscribe la actiunile unui client de asigurare. De asemenea nu le este permis sa determine un client de asigurare sa efectueze o tranzactie sau sa savarseasca o tranzactie o tranzactie in contul clientului.

Alte servicii de finante corporative , cum ar fi asistarea clientului in definirea strategiei corporatiei, asistarea in identificarea diferitelor surse de capital si furnizarea de constultanta de structurare pot fi acceptabile, atata timp cat se iau masuri de siguranta , cum ar fi utilizarea de echipe diferite de personal , si asigurarea ca nu se iau decizii de management in numele clientului.

(viii)  Alte servicii

Firmele de audit ar putea vinde o larga varietate de alte servicii clientilor de audit, cum ar fi:

Servicii IT

Acoperirea temporara cu personal calificat

Support in cadrul litigiilor

Servicii legale.

Firmele care asigura auditul ar trebui sa evalueze daca exista vreo amenintare la adresa independentei , cum ar fi daca firmei i s-a cerut sa proiecteze sistemele de control IT, pe care ar trebui sa le revizuiasca ca parte a activitatii de audit , sau daca firmei I s-a cerut sa furnizeze un contabil pentru a acoperi postul de contabil sef in cazul unui concediu de maternitate. Firma ar trebui sa evalueze daca amenintarile la adresa independentei pot fi reduse la un nivel acceptabil prin adoptarea unor masuri potrivite de siguranta.

1.3.3. Amenintarea propagandei

Acest fel de amenintari survin in acele situatii in care firma de asigurare a auditului promoveaza o pozitie sau o opinie pana la un punct in care ulterior, subiectivitatea este compromisa. Exemplele includ comentarii publice cu privire la evenimente viitoare in circumstante particulare, facand afirmatii fara a detalia ipotezele, sau actionand ca un avocet in numele clientului de asiguarare, in litigii sau dispute cu o terta parte. Amenintari de propaganda pot de asemenea surveni daca firma promoveaza actiunile unui client listat la bursa.

Masuri relevante de siguranta pot include utilizarea unor departamente diferite care sa desfasoare munca si dezvaluirea diverselor probleme care pot surveni, comitetului de audit. Țineti minte, ultima optiune este intotdeauna aceea de a renunta la angajament daca riscul la adresa independentei este prea mare.

1.3.4. Amenintarea familiaritatii

O astfel de amenintare survine atunci cand, din cauza unor relatii apropiate, membrii devin mult prea simpatetici cu interesele altora. In asemenea circumstante , exista un risc substantial de pierdere a scepticismului profesional.

Déjà am discutat cateva exemple de cazuri in care acest risc survine, din cauza ca, foarte adesea amenintarea familiaritatii apare in stransa legatura cu amenintarea interesului propriu. Acestea includ situatiile in care exista legaturi de familie si relatii personale intre client si firma, asocieri de lunga durata cu un client, angajamente cu un client si servicii recente cu un client.

Independenta poate fi semnificativ afectata daca membrii din conducerea superioara al unei firme de audit au o asociere de lunga durata cu un client. De aceea,toate firmele ar trebui sa monitorizeze relatiile dintre membrii personalului si clientii stabili si sa ia masuri de siguranta, precum rotirea staff-ului de conducere al echipei de asigurari, apelarea la serviciile de revizuire (supraveghere) al unui parener independent (dar intern) si verificari de control al calitatii.

In plus, Codul de etica si conduia stabileste reguli specifice pentru firmele listate la bursa sau pentru firmele de interes public, in urmatoarele situatii:

Partenerul de angajament ar trebui rotit dupa o perioada pre-definita, de obicei nu mai mult de cinci ani, si nu ar trebui sa revina in angajament inainte de a fi trecut alti cinci ani.

Alti parteneri cheie din cadrul auditului ar trebui rotiti dupa o perioada pre-definita, de obicei nu mai mult de sapte ani, si ar trebui sa nu se intoarca in angajament pana nu au trecut alti doi ani (sau cinci ani daca se intoarce ca partener principal in angajament).

Personalul responsabil cu controlul de calitate al angajamentului ar trebui si el rotit de obicei nu mai mult de sapte ani, si ar trebui sa nu se intoarca in angajament pana nu au trecut alti doi ani.

Cand o entitate devine o entitate listata la bursa , perioada de timp in care personalul implicat in audit a fost implicat trebuie luata in considerare, dar partenerul de angajament, alti parteneri cheie si persoanele responsabile cu controlul calitatii ar trebui sa continue in aceste pozitii pentru inca doar doi ani.

1.3.5. Amenintarea intimidarii.

O astfel de amenintare survine atunci cand membrii unei echipe de asigurare a auditului pot fi descurajati de la actiona obiectiv de amenintari concrete sau doar percepute ca atare. Aceste amenintari pot veni din cauza familiei,relatiilor personale,litigiilor sau relatiilor de afaceri foarte apropiate. Acestea sunt de asemenea si exemple de amenintare a interesului propriu, in principal din cauza ca intimidarea poate deveni semnificativa doar atunci cand firma are ceva de pierdut.

Cel mai evident exemplu este atunci cand clientul ameninta ca da firma in judecata, sau chiar face acest lucru, pentru o activitate desfasurata anterior. Firma se confrunta atunci cu riscul de a pierde clientul , publicitatea negativa sau cu posibilitatea de a se dovedi ca a fost neglijenta in munca sa. Aceasta ar putea conduce la faptul ca firma, aflandu-se sub presiune, va produce un raport de audit necorespunzator, cand in trecut ar fi fost de buna calitate, de exemplu.

In general, firmele care asigura auditul ar trebi sa caute sa evite aparitia unor astfel de situatii. Daca acestea survin, factorii care trebuie luati in considerare sunt:

Semnificatia litigiului

Natura angajamentului de asigurare a auditului.

Daca litigiul se refera la un angajament de asigurare a unui audit anterior.

Urmatoarele masuri de siguranta ar trebui luate in considerare:

Dezvaluirea naturii si dimensiunilor litigiului catre comisia de audit

Retragerea persoanelor afectate de litigiu di achipa din cadrul angajamentului.

Implicarea unor contabili profesionitti suplimentari in achipa de audit, pentru a supraveghea activitatea.

In orice caz,daca litigiul este foarte serios, ar putea fi necesara ruperea angajamentului.

1.4. Domenii controversate

REZUMAT:

Domeniile controversate ale eticii profesionale includ situatiile in care firmele ofera multiple servicii, avize de cumparare, conflicte de interese.

1.4.1. Servicii multiple

Déjà am mentionat posibilitatea ca , aceeasi firma de contabilitate sa poata furniza unui client attat servicii de audit intern cat si servicii de audit extern.

Acest lucru nu este interzis. Portofoliul unei firme de audit poate de asemenea include:

Servicii de salarizare.

Gestionarea activelor.

Intocmirea situatiilor financiare.

Servicii de calcul al taxelor si impozitelor.

Servicii de evaluare.

Servicii de IT.

Asistenta in recrutarea de personal.

Planificarea taxelor.

Servicii de finante corporative.

Consultanta de management.

Furnizarea de alte servicii unui client reprezinta o chestiune foarte controversata. Liniile directoare ale ACCA recunosc ca , aceasta ar putea fi o cauza care sa influenteze obiectivitatea unui auditor , dar ACCA emite reguli simple si rapide cu privire la situatiile in care furnizarea de servicii aditionale este sau nu permisa.

Pot fi percepute urmatoarele probleme:

Perceptia ca o companie da auditorilor sai consultanta lucrativa in schimbul unui raport curat de audit.

Auditorii pot finaliza raportul de audit prin luarea unor decizii de management pentru companie, care ar putea afecta independenta acesteia.

Auditorul intreprinde o munca de auto-revizuire, ceea ce inseamna auditarea propriei munci.

In orice caz,furnizarea de alte servicii poate avea un avantaj pentru firmele de audit:

Auditorii ar avea mai multa incredere in munca desfasurata de firma lor.

Desfasurarea activitatilor legate de contabilitate si taxe imbunatateste expertiza echipei.

Serviciile de non-audit pot sa suplineasca (sa atenueze) munca de audit sezonier.

Clientii pot avea urmatoarele avantaje asociate cu folosirea unei firme de audit care le ofera si servicii legate de contabilitate:

Folosesc un singur sfatuitor, in care au incredere.

Costurile totoale ale tuturor serviciilor ar putea fi mai scazute.

Problema cu practicienii de talie mica sau unici care auditeaza companii foarte mici, carora le ofera si servicii de contabilitate, este practic insurmontabila. Pentru unele companii mici nu este necesar auditul , de aceea pentru acestea,problema este rezolvata. Acolo unde contabilii inca intreprind auditul , ei trebuie sa se asigure ca munca de audit ( spre deosebire de orice activitate legata de contabilitate sau taxe) este planificata, executata, si cel mai important, inregistrata. De asemenea, daca este posibil, ei ar putea utiliza personal diferit pentru activitatile de contabilitate si cea de audit.

Firmele mai mari de audit au rezolvat problema utilizand departamente diferite pentru fiecare serviciu oferit de firma (consultanta, audit, taxe, etc)

O alta importanta masura de siguranta este scrisoarea de angajament , prin care ar trebui identificate in mod distinct serviciile de non-audit furnizate , clarificand limitele de responsabilitate ale directorilor(responsabilitatea pentru inregistrarile contabile, asigurarea ca, contabilii ofera o viziune corecta si cinstita, chestiunile de impozitare sunt limpezi si transparente,etc.) .Scrisoarea de angajament va fi discutata mai tarziu in acest capitol.

Raspunsul profesionistilor la criticile cu privirea la furnizarea de alte servicii clientilor de audit a fot limitat. Chestiunea a fost scoasa la lumina din nou in secolul 21, prin prisma unor mari esecuri ale unor companii din US, precum Enron. US Stock Exchange a interzis companiilor tranzactionate la bursa sa achizitioneze alte servicii de la auditorul lor. Este putin probabil ca ACCA sau APB sa adopte o asemenea masura, preferand abordarea unor linii directoare.

Punct de focus

pentru examen

1.4.2. Avizarea cumparaturilor

Daca o companie nu este multumita cu opinia de audit pe care o primeste (sau ar putea-o primi) de la auditorii sai actuali, ar putea aborda o alta firma de audit pentru o a doua opinie. Probleme apar daca auditorii actuali sunt presati sa accepte a doua opinie (mai favorabila).

Exista 2 potentiale probleme inerente in aceste situatii:

Cealalta firma de audit si-ar putea forma o opinie neglijenta, deoarece ei nu sunt in mod necesar in posesia tuturor datelor.

Auditorul initial ar putea fi pus sub presiunea de a accepta cea de a doua opinie, fapt care ii compromite independenta.

Pentru a evita acest gen de situatii ar trebui sa existe o comunicare permanenta intre ambele echipe de auditori. Cea de a doua firma are datoria profesionala de a cere permisiunea unei abordari de la echipa curenta de auditori. Acceptiunea de indatoriri profesionale este discutata in urmatoarea sectiune.

1.4.3. Conflicte de interese

Intr-un fel, problemele conflictelor de interese sunt similare cu dificultatile pe care firmele le au in a-si mentine independenta. Aceste probleme pot sa apara intr-o larga varietate de circumstante si fiecare problema trebuie solutionata in corelatie cu propriile beneficii. Nu exista reguli pentru a face fata acestor situatii, in afara regulilor ACCA cu privire la independenta si integritate, si de obicei solutia este bazata pe bunul simt si comportamentul etic.

Am avut déjà de a face cu conflictul de ineterese, in termenii independentei auditorilor, in particular in situatiile in care exista un interes personal sau financiar in compania clientului.

Confilctele de interese pot aparea cand o firma are doi (sau mai multi) clienti de audit si ambii au motiv sa fie nemultumiti de faptul ca auditorii sai sunt deopotriva si auditorii celelilalte companii. Aceste situatii apar frecvent atunci cand companiile sunt in directa competitie, si in mod particular atunci cind auditorii au acces la informatii delicate.

In general, atunci cand survin conflicte de interese, acestea trebuie explicate cinstit si pe de-antregul acelora implicati de catre firma de audit si de asemenea trebuie intreprinsa orice actiune necesara pentru a se retrage din una dintre pozitii.

Conflictele de acest fel pot fi evitate prin neacceptarea nici unui angajament in care s-ar parea ca pot sa apara astfel de probleme.

Evitarea clientilor care pot cauza conflicte de interese este mult mai importanta pentru firmele mici de audit. Firmele mai mari pot rezolva problema construind un "Zid Chinezesc" intre cele doua firme. Aceasta inseamna ca respectivele audituri sunt intreprinse de grupuri diferite de auditori, partenerii de angajament sunt diferiti si membrii echipelor de audit sunt acreditati sa lucreze doar pentru cate un client.

Studiu de caz

British Telecom nu a fost fericita cand auditorii sai au fuzionat cu firma care audita Cable and Wireless. Noua firma a fost fortata sa renunte la unul dintre audituri. Cazuri legale precum Prince Jefri si KPMG, in legatura cu fuziunea Robson Rhodes si Parnell Kerr Forster, au pus de asemenea dubii asupra capacitatii auditorilor de a se baza pe "Ziduri Chinezesti"

Ori de cate ori contabilii actioneaza pentru doi clienti care sunt adversari directi ambii trebuie informati si trebuie sa li se ceara consimtamantul pentru a continua sa actioneze pentru amandoi.

Alte situatii, cum ar fi de exemplu cea in care clientii sunt in competitie, pot fi acoperite printr-un paragraf din scrisoarea de angajament.

Daca nu afost obtinut consimtamantul clientilor,un Zid Chinezesc poate fi eficient, prin desemnarea unor departamente fizic separate si prin existenta unor proceduri stricte de monitorizare. "Zidul Chinezesc" este necesar a fi parte din cultura organizationala a firmei.

Liniile directoare sugereaza ca firmele pot evita necesitatea Zidului Chinezesc in aceste circumstante printr-un paragraf din scrisoarea de angajament , prin care sa se stipuleze ca informatiile vor fi confidentiale cu exceptia acelora cerute de lege, regulamente sau liniile directoare ale codului de conduit si clientul acorda firmei permisiunea de a lua toate masurile pe care le crede necesare pentru pastrarea confidentialitatii.

Ar fi mai bine ca, companiile sa fie sfatuite sa obtina arbitrajul unui contabil independent. Auditoria nu ar trebui sa investigheze un client in numele altuia, sau sa transmita informatii despre unul dintre clienti, intr-o asemenea situatie. Acest lucru nu este intotdeauna usor, in special atunci cand auditorii pot vedea situatia in ansamblu ("tabloul intreg"), dar companiile nu. Auditorii trebuie sa dea dovada de diplomatie si fermitate.

1.5. Linii etice directoare specifice tarilor

Desi ACCA si IFAC au elaborate ghiduri de etica profesionala detaliate pentru contabilii profesionisti, tarile ar putea avea propriile linii directoare suplimentare.

De exemplu, in UK, Comitetul Director de Practici de Audit al Consiliului de Raportare Financiara a emis cinci standard cu privire la etica profesionala si un standard specific pentru entitatile mici, care furnizeaza linii directoare suplimentare. Pe acestea nu le vom studia aici , dar le-am mentionat doar ca exemplu.

Acceptarea intrevederilor de audit

REZUMAT:

Auditorii au linii directoare din partea ACCA pentru a-si face publicitate si pentru a obtine angajamente de lucru.

2.1 Licitarea si obtinerea angajamentelor de munca

Membrii sunt indreptatiti sa faca publicitate serviciilor si produselor pe care le furnizeaza. Mediul publicitar nu ar trebui sa prezinte defavorabil un membru, ACCA, sau profesia de contabil. Publicitatea nu trebuie sa:

Sa aduca discreditare ACCA sau vreunui membru al ACCA, unei firme sau profesiei de contabil.

Sa discrediteze serviciile altora.

Sa induca in eroare.

Sa incalce regulamente locale sau cerinte legislative.

2.1.1. Negocierea taxelor si "lawballing"

Taxele de audit reprezinta un subiect sensibil pentru cele mai multe companii. Ele reprezinta un cost pentru ceva ce companiile nu isi doresc cu adevarat si taxele pot fi percepute ca find prea mari, chiar din acest motiv. Auditorii trebuie sa se asigure ca furnizeaza servicii de audit calitative in raport cu pretul.

Multe companii mari organizeaza licitatii pentru auditarea firmelor lor. Atunci directorii au posibilitatea de a compara direct o gama de oferte.

In general, o licitatie va lua forma unei prezentari si a unei propuneri scrise. Factori inclusi a unei propuneri scrise. Factori care trebuiesc luati in considerare:

Nivelul de experienta pe care fiecare firma il are in domeniu.

Companii similar auditate de fiecare firma (bun pentru experienta, rau pentru confidentialitate?).

Prezenta pe piata nationala si internationala.

Taxele propuse (costul auditului).

Firmele de audit care merg la astfel de licitatii de obicei vor da macar un indiciu despre nivelul taxelor in urmatorii cinci ani, inclusiv posibilele rate de crestere. Aceste niveluri ale taxelor sunt foarte importante pentru majoritatea companiilor si ssunt adesea factorul determinant.

In toate situatiile, auditorii ar trebui sa numeasca o taxa de baza pe baza orelor de munca estimate pentru fiecare membru al echipei de audit, multiplicata cu rata orara plus orice alte cheltuieli de deplasare sau de alta natura care ar putea aparea in cursul auditului.

Trebuie de asemenea sa ia in considerare si primele pentru auditurile mult mai complexe.

Cateodata se vede ca firmele taxeaza mai putin decat nivelul pietei pentru un audit, in special cand liciteaza pentru clienti noi. Aceasta practica este cunoscuta ca "lowballing" si am discutat-o in sectiunea 1.3.1.

Nu este considerat gresit din punct de vedere al eticii sa se ceara un pret mic pentru un audit, cel putin nu faptul in sine. In orice caz,auditorii trebuie sa se asigure ca pot desfasura auditul la calitatea ceruta de standardele de audit si ca reducerea de pret nu le va pune independenta sub semnul intrebarii.

Acesta va fi intotdeauna un subiect de discutie , dar in termenii negocierii taxelor de audit , urmatorii factori trebuiesc luati in discutie:

(a)   Auditul este perceput ca avand un pret fluctuant in functie de piata, ca si orice alt serviciu sau utilitate.

(b)  Companiile pot reduce costurile auditului extern prin diverse masuri legitime:

Prin extinderea marimiii si functiei auditului intern.

Reducand numarul diferitelor firme de audit utilizate pe plan mondial.

Vanzarea companiilor subsidiare , lasand un grup redus sa se ocupe de audit.

Insasi licitatia ca proces, pur si simplu face auditorii mult mai competitivi.

Ratele de schimb fluctuante ale taxelor de audit.

c) Firmele de audit au crescut productivitatea , partial prin utilizarea unor tehnologii informationale si tehnici de audit mai sofisticate.

In orice caz, o firma de audit se expune acuzatiilor de pierdere a independentei daca isi coboara taxele sub un anumit nivel , in mod particular daca este greu de vazut cum vor putea acoperi taxele costurile muncii directe. Acest lucru este de asemenea adevarat pentru firmele care folosesc auditul ca "lider de pierderi" pentru a obtine consultanta profitabila de la un client de audit.

Cand astfel de servicii de non-audit sunt oferite unui client de catre auditori, aceasta ar putea fi desigur o aparenta pierdere a independentei. Afirmatia se poate face daca pretul unei opinii de audit acceptabile este impozitarea lucrativa sau munca de consultanta.

2.2. Etica nominalizarilor de audit.

REZUMAT:

Auditorii prezenti sau propusi trebuie sa comunice cu orice alt auditor precedent , pentru ca auditul sa fie acceptabil.

Aceasta sectiune se ocupa de procedurile pe care auditori trebuie sa le intreprinda pentru a se asigura ca numirea lor ca auditori este valida si pot sa actionexe.

2.2.1. Inainte de a accepta desemnarea

REZUMAT:

Clientul trebuie intrebat si trebuie sai fie ceruta permisiunea pentru a comunica cu auditorii precedenti. In cazul in care clientul refuza sa-si dea acordul , auditorii propusi trebuie sa decline nominalizarea lor.

Inainte de a accepta un nou client de audit, auditorii trebuie sa se asigure ca nu exista amenintari la adresa independentei sau alte probleme etice care ar putea cauza un conflict cu codul de etica profesionala. Mai mult decat atat, noii auditori trebuie sa fie siguri ca au fost nominalizati intr-o maniera legala si corecta.

Auditorii nominalizati trebuie sa urmeze urmatoarele proceduri:

O schema logica a deciziei de nominalizare este aratata mai jos:

Este acesta primul DA Nu este nevoie sa se urmeze regulile profesionale-

audit al clientului?  Auditorul poate lua decizia pe cont propriu

NU

Clientul da    NU

permisiunea

De a contacta

auditorul

DA

Potentialul auditor ar trebui sa

refuze nominalizarea

Clientul

da vechiului NU

auditor permisiunea

de a raspunde?

DA

Vechiul auditor  NU Se trimite vechiului auditor o

furnizeaza informatii    notificare si apoi se decide pe

relevante pt.  baza cunostintelor obtinute in alt mod

noul auditor?

DA

Acceptarea/respingerea

Deciziei de nominalizare 

2.2.2. Exemplu de scrisoare

Acesta este un exemplu de comunicare initiala

Catre:    Retiring & Co

Contabili acreditati

Stimati domni,

Referitor la: Noul Client Co Ltd

Ni s-a solicitat sa permitem ca numele nostru sa fie inaintat pentru nominalizarea ca auditori ai companiei mai sus mentionate si de aceea v-am fi recunoscatori daca ne-ati putea aduce la cunostinta daca exista vreun motiv de ordin profesional pentru care nu ar trebui sa acceptam nominalizarea . ..

Acquiring & Co

Contabili acreditati

Avand negociati acesti pasi , auditorii vor fi in pozitia de accepta nominalizarea sau nu, dupa caz. Aceste proceduri sunt demonstrate in schema logica decizionala de mai sus.

2.2.3. Proceduri dupa acceptarea nominalizarii

Dupa acceptarea nominalizarii ar trebui urmate urmatoarele proceduri:

(a)   Asigurarea ca inlaturarea vechilor auditori sau renuntarea la serviciile acestora a fost facuta in mod corect si in concordanta cu legislatia nationala. Noii auditoria ar trebui sa vada notificarea oficiala de renuntare la serviciile fostilor auditori, sau alte documente care sa confirme ca renuntarea la serviciile acestora a fost facuta corect.

(b)  Asigurarea ca numirea noilor auditori este valida. Noii auditoria ar trebui sa obtina o copie a rezolutiei transmise la adunarea generala prin care au fost numiti auditori ai companiei.

(c)   Trimiterea unei scrisori de angajament catre directorul companiei. Scrisorile de angajament sunt discutate in urmatoarea sectiune.

2.2.4 Alte chestiuni

Acolo unde fostii auditori au inca de primit taxe din partea clientului, nu e nevoie ca noii auditori sa decline angajamentul doar pentru acest motiv. Ei pot decide cat de departe pot sa mearga in a-I sprijini pe fostii auditori in a-si obtine taxele si de asemenea daca ar trebui sa accepte numirea.

Odata ce numirea a avut loc, noii auditori ar trebui sa obtina toate registrele si hartiile care au fost furnizate clientului de catre fostii auditori. Fostii auditori trebuie sa fie siguri ca au predat toate documentele , cu exceptia acelora asupra carora au drept de sechestru (au dreptul legal de a le pastra) , datorita taxelor neplatite. De asemenea, ar trebui sa transmita orice informatie folositoare noilor auditori, fara a cere o plata pentru aceasta, (in afara de cazul in care pentru obtinerea acestor informatii a fost necesara o mare cantitate de munca).

2.3. Investigarea clientului

Pe langa contactarea auditorilor precedenti, multe firme, in special firmele mari, desfasoara verificari stricte asupra unui potential client si asupra conducerii companiei care le-ar putea deveni client. Cativa factori de baza care ar trebui luati in considerare sunt prezentati mai jos.

2.3.1. Integritatea managementului

Integritatea celor care conduc o companie este o chestiune de maxima importanta in special daca acea companie este controlata de una sau cateva personalitati dominante.

2.3.2. Riscuri

Urmatorul tabel pune fata in fata clientii cu risc mare fata de cei cu risc scazut

Acolo unde nivelul de risc al companiei de audit este determinat ca fiind mai putin decat scazut, atunci riscurile specific trebuie identificate si documentate. Ar putea fi necesara desemnarea unor specialisti ca raspuns la aceste riscuri, specialisti specifici industriei respective, ca verificatori independenti. Unele firme de audit au procedure pentru a monitoriza indeaproape auditurile care au fost acceptate, dar care sunt considerate a fi cu risc inalt.

2.3.3. Angajamente economice

In general, taxele percepute unui nou client ar trebui sa reflecte nivelul de risc asteptat. Ele de asemenea trebuie sa ofere acelasi tip de raspuns asteptat de clientii de aceasta natura si sa reflecte strategia financiara global a firmei de audit. Ocazional, o firma de audit poate dori sa munceasca pentru a castiga intrarea printre clientii dintr-o anumita industrie sau pentru a stabili contacte mai bune in acea industrie. Acesti factori toti vor contribui la rezultatul economic asteptat.

2.3.4. Relatiile

In general, firmele de audit doresc ca relatiile lor cu un client sa fie pe termen lung. Aceasta nu numai pentru a profita de incasarea unor taxe an de an dar si pentru a permite ca munca de audit sa fie imbunatatita de o mai buna cunoastere a clientului si ca urmare serviciile oferite sa fie mai bune.

Problemele legate de conflictele de interese sunt semnificative aici.; firmele trebui sa stabileasca daca , clientii existenti ar putea cauza dificultati ca si competitor ai unui nou client. Alte servicii oferite altor clienti ar putea avea si ele un impact aici, nu numai serviciile de audit.

2.3.5. Capacitatea profesionala

O firma de audit trebuie sa aiba resursele necesare pentru a-si desfasura activitatea , la fel si specialistii si cunostintele potrivite. Impactul unor angajamente existente trebuie estimate, in termenii timpului pe care il are la dispozitie staff-ul si ai sincronizarii auditurilor.

2.4. Aprobarea

Odata ce au fost effectuate toate procedurile si au fost obtinute toate informatiile, compania poate fi inaintata spre aprobare. Parenerul de angajament va avea completat un formular de acceptare a clientului si acesta, impreuna cu orice alte documente relevante, vor fi inaintate partenerului care este insarcinat cu acceptarea clientilor.

De retinut pentru examen:

Scrisori de angajament de audit

REZUMAT:

O scrisoare de angajament trebuie trimisa tuturor clientilor. Aceasta stabileste in termini scrisi termenii angajamentului.

Scrisori de angajament de audit.

O scrisoare de angajament trebuie:

Sa definesca clar limitele de responsabilitate ale auditorilor si sa minimizeze posibilitatea oricarei neintelegeri intre clienti si auditori.

Sa furnizeze confirmarea scrisa a acceptarii angajamentului de catre auditor, scopul auditului, forma raportului auditorilor si orice servicii de non-audit.

Daca nu este trimisa o scrisoare de angajament clientilor (atat noi cat si existenti) , exista posibilitatea de survenii discutii cu privire la limita exacta a obligatiilor clientului, a directorilor acestuia si a auditorilor. Continutul unei scrisori de angajament trebuie discutat si agrreat cu conducerea inainte de a fi trimisa.

Liniile directoare sunt date de ISA 210 , Termenii angajamentelor de audit, care stabileste ca auditorul si clientul trebuie sa se puna de acord asupra termenulor unui angajament. Termenii punerii de acord trebuie redactati in forma scrisa si cea mai uzuala forma este scrisoarea de angajament. In orice caz, orice alta forma potrivita de contract poate fi folosita.

Auditoria ar trebui sa trimita o scrisoare de angajament tuturor noilor clienti imediat dupa numirea lor ca auditori si in orice caz, inaintea inceperii primului angajament de audit. Ei trebuie de asemenea sa ia in considerare trimiterea unei scrisori de angajament tuturor vechilor clienti carora nu le-au trimis anterior un asemneea document, ca o oportunitate potrivita de a se prezenta pe ei insisi.

Scrisorile de angajament ar trebui sa contina urmatoarele:

(a)   Obiectivul auditarii situatiilor financiare.

(b)  Responsabilitatea managementului pentru situatiile financiare.

(c)   Forma de raportare aplicabila (forma-cadru sub care se vor redacta raportarile

(d)  Scopul auditului, inclusive referintele la legislatia aplicabila, regulamente sau pronuntari ale organismelor profesioanele la acre au aderat auditoria.

(e)   Faptul ca datorita caraecturului de testare si altor inerente limitari ale unui audit, impreuna cu alte limitari inerente ale oricarui system de control al calitatii, exista un risc care nu poate fi evitat ca unele denaturari chiar semnificative sa ramana nedescoperite.

(f)   Accesul nerestrictionat la orice inregistrari, documente sau alte informatii necesare in legatura cu auditul.

(g)  Confidentialitatea oricarui raport emis si daca este relevant , termenii in care rapoartele pot fi puse la dispozitia unor terti.

Auditorul poate dori sa includa in scrisoarea de angajament si urmatoarele chestiuni:

Modalitatile de planificare a auditului.

Asteptarile de a primi din partea managementului confirmarea scrisa a reprezentarilor facute in legatura cu auditul.

Cerinta catre client de a confirma termenii angajamentului prin confirmarea de primire a scrisorii de angajament.

Descrierea oricaror alte scrisori sau rapoarte pe care auditorul se asteapta sa le emita catre client.

Baza pe care sunt calculate taxele si orrice alte aranjamente financiare.

Modalitatile de implicare a altor auditori si experti in diferite aspect ale auditului.

Modalitatile d eimplicare a auditorilor interni si a altor personae din staff-ul clientului.

Aranjamentele care trebuiesc facute cu precedentul auditor , daca exista,.

Orice restrangere a responsabilitatii auditorului, daca aceasta posibilitate exista.

O referinta la orice alte intelegeri viitoare intre auditor si client.

Audituri recurente

Odata ce a fost acceptata de catre client, o scrisoare de angajament va ramane valabila de la o nominalizare de audit la alta, pana cand este inlocuita. In orice caz,aceasta ar trebui anual revizuita pentru a fi siguri ca ea continua sa reflecte circumstantele clientului.

ISA 210 sugereaza ca urmatorii factori pot face necesara reannoirea scrisorii de angajament:

Orice indiciu ca, clientul intelege gresit obiectivul si scopul auditului.

Orice revizuire din punctual de vedere al ai angajamentului.

O recenta schimbare a managementului superior, consilului director sau actionariatului.

O schimbre semnificativa in natura sau marimea afacerii clientului.

Acceptarea unei schimbari in cadrul angajamentului.

O schimbare din puct de vedere al angajamentului inainte de finalizarea acestuia poate rezulta din:

(a)   O schimbare a circumstantelor care afecteaza nevoia de serviciu.

(b)  O intelegere gresita a naturii unui audit sau a serviciilor relationate cerute initial.

(c)   O restrictie privind domeniul de aplicare al angajamentului, indiferent daca este impusa de management sau cauzata de circumstante.

Auditorii trebuie sa evalueze necesitatea unei schimbari, motivele care impun schimbarea, foarte serios, in special din punctul de vedere al oricarei restrictii privind domeniul de aplicare al angajamentului.

In cazurile (a) si (b) de mai sus, acestea in mod normal constituie motive rezonabile pentru a cere schimbarea angajamentului. In orice caz,o schimbare nu va fi considerata rezonabila daca ea pare a fi facuta pe baza unei informatii incorecte, incomplete sau in orice fel nesatisfacatoare .

In completare la cele de mai sus, un auditor angajat sa efectueze un audit ,conform prevederilor ISA , trebuie sa evalueze toate implicatiile legale sau contractuale ale schimbarii.

Raportul de audit elaborat dupa efectuarea unei astfel de schimbari (si munca de auditare s-a terminat) ar putea fi necesar a fi revizuit din punctul de vedere al angajamentului. Un astfel de raport de audit nu ar trebui sa includa referiri la angajamentul initial, sau la orice alte proceduri efectuate sub angajamentul initial.

ISA 210 ofera un exemplu pentru cazul in care un auditor nu ar trebui sa fie de acord cu o schimbare a angajamentului - cand un auditor nu este capabil sa obtina elemente doveditoare suficient de potrivite privind creantele si clientul cere schimbarea angajamentului in scopul de a evita o opinie calificata din partea auditorului .

Pentru noii auditori

Intrebare

Sunteti partener in firma Messrs Borg Connors & Co, - Contabili Acreditati. Sunteti abordati de dl. Nastase, manager al Navratilova Enterprises Ltd, care va cere ca firma dumneavoastra sa devina auditorul companiei sale. In schimbul acestei nominalizari. Dl. Nastase se asteapta ca firma dumneavoastra sa renunte la 50% din taxa pentru primul an de audit. Auditorii existenti, Messrs Wade Austin & Co, inca nu au renuntat la angajament, dar dl. Nastase va spune ca nu vor fi re-nominalizati pe viitor.

Se cere:

(a)   Ce ar trebui sa raspunda Messrs Borg Connors & Co la cerinta d-lui Nastase de a renunta la 50% din taxa pentru primul an de audit?

(b)  Sunt Messrs Wade Austin & Co indreptatiti sa nu renunte chiar daca stiu ca dl. Nastase doreste sa-I inlocuiasca? Argumentati raspunsurile.

(c)   Raspuns

(a)   Cerinta ca firma dumneavoastra sa renunte la 50% din taxa pentru primul an de audit este destul de nepotrivita. Daca aceasta propunere ar fi acceptata , s-ar putea interpreta ca Messrs Borg Connors & Co a cautat sa obtina angajamentul prin pretul foarte scazut. Aceasta nu ar fi etic si ar avea consecinte in proceduri disciplinare care ar fi intreprinse la adresa firmei.

Dl. Nastase ar trebui informat ca taxele vor fi determinate in corelatie cu cantitatea de munca pe care o implica realizarea unui audit complet satisafcator, tinand cont de natura sarcinilor pe care le implica auditul si de resursele necesare pentru a realiza aceste sarcini de o maniera eficienta. Ar trebui de asemnea sa i se spuna ca daca nu este pregatit sa accepte taxa de audit si insista ca aceasta taxa sa fie redusa , atunci din pacate propunerea de nominalizare pentru audit va fi refuzata.

(b)  Wade Austin & Co au toate drepturile sa nu renunte chiar tinand cont de faptul ca au fost avertizati de intentia d-lui Nastase de a-I inlocui. Auditorii unei companii sunt numiti si raporteaza membrilor unei companii si directorii nu sunt imputerniciti sa indeparteze auditorii. Daca decizia pentru schimbarea propusa a survenit din cauza unei dispute intre management si auditori, atunci auditorii au dreptul sa-si spuna punctul de vedere asa cum am vazut mai sus si sa insiste ca orice decizie sa fie luata de catre membri dar numai dupa ce acestia au fost avertizati asupra pertinentei dorintei directorilor de a-I indeparta.

BREVIAR

Codul de etica si conduita al ACCA stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale si furnizeaza cadrul conceptual pentru aplicarea acestora.

Membrii ACCA trebuie sa se conformeze principiilor fundamentale stabilite in Codul de etica si conduita al ACCA(integritate,obiectivitate,competenta profesionala si indatoriri profesionale,confidentialitate si comportament profesionist). Desi auditorii au datoria profesionala a confidentialitatii, ei ar putea fi obligati de lege sau daca se considera a fi necesar pentru interesul public sa dezvaluie detalii despre afacerile clientilor unor terti.

Amenintarile la independenta si obiectivitate pot aparea sub forma de auto-revizuire, interes personal, propaganda,familiaritate si intimidare . Masuri potrivite de protectie pot sa elimine sau sa reduca aceste riscuri la un nivel acceptabil.

Domeniile controversate ale eticii includ situatiile in care firmele ofera multiple servicii , avizeaza cumpararile, apar conflicte de interese .

Auditorii beneficiaza de liniile directoare ale ACCA pentru a-si face publicitate si pentru a desfasura o munca profesionista.

Auditorii actuali si cei propusi trebuie sa comunice unii cu altii inainte ca auditul sa fie acceptat.

Trebuie ceruta permisiunea clientului pentru a avea loc comunicarea. In cazul in care clientul refuza sa-si dea acordul, auditorii propusi trebuie sa decline nominalizarea.

O scrisoare de angajament ar trebui trimisa tuturor clientilor. Aceasta stabileste in scris termenii angajamentului.

Test rapid

Potriviti fiecare dintre principiile eticii cu definitia corecta:

(a)   Integritate

(b)  Obiectivitate

(c)   Competenta si indatoriri profsionale

(d)  Confidentialitate

(e)   Comportament profesionist

(i)A nu permite conflicte de interese sau influente nedorite sa intervina in judecatile profesioanale sau de afaceri

(ii)A avea datoria continua de a mentine cunostintele profesionale si aptitudinile la nivelul cerut pentru a asigura clientului sau angajatorului servicii copetente pe baza noilor descoperiri din practica, noilor tehnici si legislatii. A actiona in concordanta cu tehnicile aplicabile si standardele profesionale cand furnizezi serviciiprofesionale.

(iii)A fi vertical s onest in toate relatiile profesionale si de afaceri.

(iv)A se conforma legilor si regulamentelor relevante si a evita orice actiune cre ar discredita profesiunea.

(v)A respecta confidentialitatea informatiilor obtinute ca rezultat al relatiilor profesionale si de afaceri si a nu dezvalui nici o informatie unei a treia parti , in afara de cazul in care acest lucru este cerut de catre autoritati competente sau exista dreptul sau datoria legala sau profesionala pentr a face dezvaluiri. Informatiile confidentiale obtinute ca rezultat al relatiilor profesionale si de afacerinu ar trebui utilizate pentru avantul personal sau pentru avantajul unor terti.

Codul de etica si conduita al ACCA se aplica doar auditurilor legale.

Adevarat

Fals

Completati spatiile goale:

In general, munca recurenta platita de catre client sau de catre un grup de clienti asociati nu trebuie sa depaseasca ______% din venitul brut al activitatii.

In cazul companiilor _________________sau __________ ______ ____ , aceasta cifra nu trebuie sa depaseasca __________% din venitul brut al activitatii.

(a)   Care din urmatoarele motive sunt motive legitime pentru a incalca confidentialitatea datorata clientului?

(i) Auditorul suspecteaza ca , clientul comite acte de tradare

(ii) Dezvaluirile sunt necesare pentru a proteja interesele proprii ale auditorului.

(iii) Informatia este ceruta de catre alt client al auditorului.

iv) Auditorul stie ca, clientul comite acte teroriste.

(v)Exista datoria publica de a face dezvaluiri.

(vi)Auditorul considera ca nu exista concordanta cu legea si regulamentele.

(vii)Auditorul suspecteaza ca, clientul comite fraude.

(b)  Dintre motivele de mai sus, care sunt dezvaluiri voluntare si care obligatorii?

O scrisoare de angajament trebuie trimisa clientului doar inainte de primul audit.

Adevarat

Fals

Raspunsurile la testul rapid

a - iii

b - i

c - ii

d - v

e - iv

Fals. Liniile directoare se aplica tuturor situatiilor de audit.

15, companii listate la bursa, companii de interes public,10

(a) - i,ii,iv,v,vi

(b) i - O

ii - V

iv - O

v - V

vi - O

Nota: In cazul (vii) auditorul nu ar trebui sa intreprinda nimic impotriva companiei pana nu este sigur. Atuci cand este sigur, el trebuie sa caute un sfatuitor legal.

Fals . Scrisoarea trebuie redactata din nou daca se schimba circumstantele.