Moartea violenta determinata de alti factori

Moartea violenta determinata de alti factori

Moartea violenta a unei persoane poate fi produsa, alaturi de factorii mentionati anterior si de alti factori fizici, biologici sau psihici (ex. moartea produsa in accidente auto, navale si aeriene, in accidentele de munca, moartea produsa de diverse energii fizice (frig, caldura, energie electrica etc.).

1. MOARTEA VIOLENTA PRODUSA PRIN FACTORI FIZICI SAU BIOLOGICI

Pentru savarsirea omorului se pot folosi efectele unor agenti fizici cum ar fi: frigul, caldura, electricitatea, radiatiile, ionizate, radioactive si altele.

a.- Frigul provocand scaderea temperaturii centrale a corpului, sub limita normala cauzeaza moartea. Incetarea vietii poate aparea atunci cand temperatura mediului ambiant este foarte scazuta, fiind favorizata de starea de ebrietate, anemie, varsta frageda sau inaintata, insuficienta imbracamintei etc.

De asemenea, frigul poate cauza moartea in cazul bolnavilor gravi, in prezenta leziunilor hemoragice, a intoxicatiilor cu medicamente, oxid de carbon, stupefiante etc.

b.- Caldura poate fi a mediului ambiant sau emanata de corpuri incinse, de vapori supraincalziti, lichide fierbinti sau substante solide ajunse la temperatura de topire (plumb, bitum, smoala etc.).

Efectele caldurii se manifesta asupra intregului organism (insolatie, soc termic) sau local (pe o suprafata limitata a corpului).

In ultimul caz se deosebesc arsurile clasificate in functie de profunzime, in patru grade:

Arsurile de gradul II si III, rareori si cele de gradul I pericliteaza viata persoanei atunci cand depasesc o suprafata corporala minima, fiind corelate cu starea de sanatate a victimei.

Arsurile de gradul IV produc carbonizarea integrala a tegumentelor de corp afectate, cadavrul avand pozitia "de boxer".

Distrugerea partilor moi si deshidratarea celor ramase produc o diminuare apreciabila a corpului.[1]

Diagnosticul juridic al mortii violente si aici este destul de dificil, indeosebi in cazul provocarii de incendii care au ca scop disimularea omorului. Fireste ca in ipoteza arderii cadavrului se  cere rezolvata si problema identificarii acestuia.

In cazul combustiei identificarea cadavrului se poate face prin examinarea sistemului osos, a dintilor si a altor parti din corp, daca acestea nu au fost distruse.

c.- Electricitatea se poate folosi pentru savarsirea unui omor, atat sub forma de curent continuu (peste 500 V) cat si alternativ (peste 200 V). Alaturi de voltajul curentului, pentru provocarea mortii mai au importanta amperajul si drumul parcurs de arcul electric prin corpul victimei, precum si starea de umiditate a pielii, gradul de izolare electrica a corpului, starea de sanatate, varsta etc.

d.- Radiatiile ionizante, X, alfa, beta si gamma, pot provoca moartea victimei, doza critica incepand de la 75 remi.[2]

Prin nerespectarea cu stiinta de catre faptuitor a prevederilor tehnice de exploatare a surselor de radiatii mentionate si a celor radioactive (Strontiu, radiu etc.) se poate provoca moartea unei persoane.

e.- Factorul biologic. Omorul poate fi savarsit si prin utilizarea culturilor microbiene foarte patogene sau a extractelor microbiene prin administrarea lor in alimente, bauturi, prin injectare sau pe alta cale.

f.- Factorul psihic. O mentiune speciala se cuvine facuta pentru moartea produsa prin asa numitii "agenti psihici", care intervine rapid dupa emotii puternice (frica deosebita, suparare, bucurie excesiva). Acest factor mai rara intalnit in practica judiciara, consta in producerea unui soc de natura psihica creat intentionat de faptuitor care duce la blocarea unui organ vital (creier, inima) producand o moarte reflexa  pe un fond de boala preexistent (de exemplu, amenintarea victimei cunoscuta de faptuitor ca fiind suferinda, cu o arma de foc, cu un cutit etc., in circumstante capabile sa-i creeze acesteia o stare de groaza, si ca urmare moartea prin infarct, congestie sau comotie cerebrala).

Stabilirea naturii acestei morti este deosebit de dificila intrucat, este necesara dovedirea capacitatii agentului psihic de a produce un astfel de soc public, ca si a predispozitiei subiectului pasiv la o moarte prin soc psihic datorita unor suferinte de genul aterosclerozei, insuficientei cardiace, astmului bronsic s.a.[3]

Tratarea unor aspecte mai importante de natura sa particularizeze cercetarea omorului in functie de mijloacele folosite de infractor, are rolul de a sublinia diversitatea problematicii la care trebuie sa se circumscrie cercetarea locului faptei in fiecare caz in parte.

Concluziile privind natura mortii se pot formula prin interpretarea conjugata a datelor obtinute din cercetarea locului faptei, cu datele rezultate din efectuarea necropsiei (constatarea leziunilor interne sau externe), altele decat cele constatate cu ocazia cercetarii la fata locului cat si a factorului care a provocat moartea victimei.