Moartea violenta provocata prin agenti chimici (substante vulnerante)

Moartea violenta provocata prin agenti chimici (substante vulnerante)

Uciderea prin otravire sau intoxicare acuta, cunoscuta si sub denumirea de "moarte violenta prin agenti chimici", este relativ rar intalnita in practica judiciara de specialitate sub forma de omucidere, fiind frecvent consecinta unor accidente sau sinucideri.

Prin toxic sau otrava se intelege orice substanta care introdusa in organism in cantitati reduse provoaca alterari functionale sau leziuni, determinand o stare patologica numita intoxicatie.[1]

Substantele toxice pot fi clasificate din punct de vedere al:

compozitiei lor chimice in: organice si anorganice;

dupa origine in: sintetice (realizate in laborator) si naturale (vegetale, minerale sau animale);

dupa actiunea lor asupra organismului in: caustice (nitratul de argint, acidul sulfuric (sau vitrol), acidul azotic, acidul clorhidric, acidul acetic, hidroxidul de sodiu si potasiu, amoniacul, fenolul, soda caustica etc.(;

dupa actiunea nefavorabila asupra componentilor sangelui in: hematice (hidrogenul arseniat, cloratul de potasiu, oxidul de carbon etc.(;

dupa actiunea lor asupra creierului, ficatului, rinichilor si inimii in parenchimatoase (mercurul si derivatii sai, plumbul si derivatii sai, sarurile de cupru, zincul, taliul, bariul, anestezicile, arsenul, fosforul etc.);

cu alte actiuni toxice (acidul cianhidric, alcoolul metilic si etilic, eterul, cloroformul, morfina, opiul, derivatii acidului barbituric, strienina, nicotina, cocaina, heroina, atropina etc.);

actiune toxica alimentara (solanina din cartofii incoltiti, toxicele din ciupercile otravitoare etc.);

cele utilizate in agricultura pentru combaterea daunatorilor, ca ingrasaminte artificiale, ierbicide, fungicide, insecticide, pesticide etc.

De asemenea, pentru cauzarea mortii unei persoane pot fi folosite animale, reptile sau insecte, care prin muscatura sau intepaturi ii inoculeaza victimei o substanta veninoasa.

Uneori substantele medicamentoase, prin depasirea dozelor terapeutice au un efect toxic sau letal, care este urmarit de catre faptuitor (acelasi lucru si in cazul unor supradoze de stupefiante).[2]

Doza letala a toxicului depinde, in principal, de structura si proprietatile chimice ale acestuia, de concentratia si calea de patrundere in organism, de rezistenta organismului, de varsta victimei, de starea ei de sanatate si tratamentele administrate anterior.

Investigarea mortii prin otravire va avea drept obiect stabilirea faptului daca decesul s-a datorat sau nu intoxicarii acute, a tipului de substanta toxica si a cantitatii care a patruns in organism. De asemenea, trebuie stabilita data intoxicarii, forma de procurare si persoanele care au favorizat obtinerea acesteia.

Fata de aceste probleme, este necesar ca in cercetarea la fata locului si examinarea cadavrului, sa se procedeze la cautarea atenta si la ridicarea urmelor biologice, indeosebi a celor de vomismente, a continutului unor vase si recipiente in care s-ar fi putut afla toxicul. Dupa cum se mentioneaza in literatura de specialitate, o clasificare riguroasa a substantelor toxice si de aici, a simptomelor clinice, este dificil de facut, ele apartinand domeniului toxicologiei medico-legale.[3]

Spre exemplu, intoxicatiile acute pot fi provocate de substante caustice (acidul azotic produce arsuri chimice de culoare galbena; vitriolul produce cicatrici cheloide dupa arsuri chimice facute in scop de desfigurare; arsenicul produce fenomene digestive, cardiace, foringiene, iar dupa 10 zile se depune in firele de par, unghii sub forma dungilor Nees care, in raport de cresterea lor cu 0,12 mm/zi permit aprecierea datei intoxicatiei.

Substantele toxice produc reactii si leziuni specifice naturii lor, ca si dozei in care au fost introduse in organism, decesul intervenind la un interval mai mare sau mai mic de timp, uneori acesta putand sa se intinda pe o perioada lunga de timp cum este cazul intoxicatiilor profesionale.

Interpretarea rezultatelor analizei toxicologice trebuie efectuata in coroborare cu celelalte date ale anchetei. Referitor la moartea prin otravire, se remarca faptul ca savarsirea unor astfel de crime se intalneste, de regula, in cercurile in care autorul are acces in mod firesc la victima (rude, prieteni, familie).