Principiile alimentatiei corecte

PRINCIPIILE ALIMENTATIEI CORECTE

Avem la dispozitie patru principii usor de inteles si de urmat, ce pot deveni unelte valoroase in scopul reducerii greutatii si reenergizarii corpului dumneavoastra:

Principiul unei alimentatii cu inalt continut de apa.

Principiul combinarii corecte a alimentelor.

Principiul consumului corect de fructe.

Principiul gestionarii depozitelor de grasime.

1.Principiul unei alimentatii cu inalt continut de apa

Corpul nostru este format in proportie de 70% din apa, insa din clipa in care ne nastem, el devine avid de mancare, aer si apa pentru supravietuire.

Pentru supravietuire si pentru a mentine corpul in cea mai buna conditie, trebuie sa consumam o dieta care sa fie constituita din cel putin 70% apa. Aici nu este vorba de baut apa, ci de alimentele care sa contina, in stare normala, apa.

Fructele si vegetalele crude sunt alimente care satisfac acest deziderat. Orice altceva este mancare concentrata, care si-a pierdut apa prin gatire sau prelucrare. Nu trebuie mancat exclusiv fructe si vegetale, ele reprezinta doar 70% din mesele noastre zilnice; restul de 30% va contine alimente concentrate, cum ar fi: paine, carne, produse lactate, legume etc.

Sunt doua motive pentru care avem nevoie de apa din vegetale: hranire si curatare. Trebuie retinut faptul ca acestea sunt si motivele pentru care apa bauta nu va fi de nici un ajutor.

Apa este transportata de nutrientii din mancare la toate celulele corpului si apoi, la intoarcere, inlatura reziduurile toxice.

Toti nutrientii de care are nevoie corpul uman (vitamine, proteine, minerale, aminoacizi, enzime, acizi grasi) se gasesc in fructe si vegetale. Aceste elemente sunt transportate de apa din vegetale si fructe in intestine, unde sunt absorbite.

Vitaminele si mineralele din farmacii - se pare - nu sunt asimilabile. In livezi si gradini sunt vitaminele, nu in farmacii.

La randul lor, toxinele (reziduurile) sunt curatate de apa din corpul nostru si eliminate.

Ca orice lucru pe care il folosim, care se curata si se spala, si corpul nostru are nevoie de acestea. Faptul ca o larga patura a populatiei este grasa arata ca noi nu curatam corpul in interior, deci mancam defectuos. Sunt oameni care, o viata intreaga, nu isi pun problema curateniei interioare a propriului corp.

Repet, aceasta curatare a corpului (interioara) se face prin intermediul unei hrane cu un continut mare de apa, care va favoriza spectaculos desfasurarea celor trei cicluri ale corpului.

Cand mancam trebuie sa ne punem intrebarea:

"Oare mancarea pe care o consum acum va contribui la curatarea corpului meu sau la imbacsirea lui cu toxine ?".

Sau, cu alte cuvinte: Este dominata de fructe si salate ?

Actualmente, noi suntem prizonierii papilelor noastre gustative. Nu mancam alimente de care are cu adevarat nevoie corpul nostru, ci pe cele cerute de gusturi. De aceea, mancam acum mancaruri foarte gustoase care - de fapt - ne naclaiesc corpul adaugandu-i greutate.

Daca vreti sa fiti viu, viguros, vibrant si intr-o forma din cele mai bune trebuie sa mancati mancare vie (fructe si legume crude). Comparandu-ne cu animalele care traiesc in mijlocul naturii, ati vazut animale obeze, stirbe, surde, cu ochelari, cu stimulatoare cardiace sau animale care sa moara de atac de cord, cancer, diabet sau congestie cerebrala ?

Carnivorele nu mananca niciodata alte carnivore, iar de la ierbivore mananca prima data intestinele pline cu vegetale, bogate in apa; apoi le beau sangele, dupa care mananca organele bogate in apa si la sfarsit, daca nu sunt satule, carnea si muschii.

Fara discutie, exista momente cand mancarurile concentrate vor domina; nu trebuie sa va simtiti vinovati. Dupa zeci de ani de concentrate, este greu sa treci la o alimentatie naturala. Vechile pofte rabufnesc. Dupa o zi cu concentrate, a doua zi treceti pe vegetale. Trebuie sa aveti in minte importanta acestei alimentatii bogate in apa.

In atomii moleculelor din plante se afla enzimele, care nu sunt lucruri sau substante, ci principii ale vietii fiecarei celule vii. Enzimele din celulele corpului uman sunt identice cu cele vegetale. In consecinta, cand anumiti atomi sunt necesari pentru refacerea sau inlocuirea celulelor corpului, va aparea o atractie "magnetica" intre celulele de acelasi tip din alimentele vegetale si cele din corpul nostru. Deci fiecare celula din structura corpului nostru este impregnata cu si animata de viata cunoscuta ca enzima. Aceasta atractie magnetica este valabila numai in moleculele vii. Enzimele se distrug la 54 grade C si orice mancare gatita la o temperatura mai mare decat aceasta este condamnata la moarte prin disparitia enzimelor. Mancarea gatita la peste 54 grade C si-a pierdut viata si deci valoarea nutritiva. Aceasta mancare poate sa sustina viata sistemului uman, dar o face in contul energiei, vitalitatii si al unei sanatati degenerate progresiv.

Bautul apei este specific oamenilor care mananca mancaruri concentrate. Cei care mananca fructe si vegetale crude nu mai au nevoie sa bea apa. Daca totusi doriti sa beti apa, ar trebui sa beti apa distilata sau "apa minune" (de tarate), daca aveti aceasta posibilitate.

Apa de izvor nu este recomandata, deoarece contine minerale anorganice, pe care corpul uman nu le poate folosi sau precipita si care se agata de colesterolul din corp si se depune sub forma unei placi groase pe artere. Apa distilata (si in vegetale este tot distilata) nu are acest efect.

2.Principiul combinarii corecte a alimentelor

Clasificarea alimentelor

Alimentele sunt substante comestibile care contin un anumit numar de elemente organice, precum: proteine, lipide, glucide, saruri minerale si vitamine, apa si materii nedigerabile (ca fibrele).

Proteinele

Acestea sunt celule organice ale muschilor, organelor, creierului, oaselor etc. Sunt formate din cele mai simple elemente, numite "aminoacizi". Problema care se pune in cazul unei alimentatii "traditionale" nu este sa duci lipsa de proteine, ci cum sa nu mananci prea multe. Prea multe proteine sunt periculoase pentru corpul uman in aceeasi masura cu a avea prea putine.

Proteinele sunt cele mai complexe alimente, iar asimilarea si utilizarea lor, cele mai complicate. Daca alimentul cel mai usor de descompus este fructul, cel mai greu de separat in elemente pe care corpul nostru le poate folosi este proteina.

Cand consumam proteine, corpul cheltuie pentru digestie o energie mai mare decat pentru orice alt aliment. Cu cat mancam mai multe proteine, cu atat mai mult ne este consumata energia pentru descompunerea lor.

Noi nu avem nevoie atat de mult de proteine, deoarece corpul uman recicleaza doar 70% din reziduurile proteice; si apoi, noi ne pierdem numai 23 de grame de proteine pe zi, prin fecale, urina, par, piele moarta si transpiratie. Pentru a completa aceasta cantitate pierduta ar trebui sa mancam 750 grame proteine, ori unii mananca mai mult.

Consumand mai mult decat avem nevoie, corpul este suprasolicitat in incercarea lui de a elimina surplusul. Proteinele in exces nu numai ca va fura energie, dar trebuie sa fie depozitate in corp ca reziduu toxic, determinand si o crestere in greutate, deoarece nu exista energia necesara pentru a-l elimina. A doua zi, un alt surplus de proteine apare si situatia se agraveaza. Proteina nu apare in corpul omului prin consumul de proteine, ci prin aminoacizii din mancare. Proteina animalelor consumate difera de proteina umana. Corpul nu poate folosi sau asimila proteine in forma lor originara. Ele trebuie descompuse in aminoacizii care o formeaza. Apoi, corpul recompune aminoacizii (ii sintetizeaza) in proteine proprii corpului uman. Valoarea unui aliment este data de aminoacizii care il compun. Animalele insa nu au puterea sa sintetizeze cei 8 aminoacizi esentiali si de aceea trebuie sa-I ia din plante. Plantele ii pot sintetiza din aer, apa, pamant, dar animalele, inclusiv omul, sunt dependente de proteinele din plante - fie direct, mancand plantele, fie indirect, mancand animalele care au mancat plante (carnivorele mananca numai ierbvivore).

Exista 23 de aminoacizi diferiti. Toti sunt esentiali, altfel nu ar mai exista. 15 dintre ei pot fi sintetizati de corpul uman, dar 8 trebuie luati direct din mancarea consumata. Consumarea regulata a fructelor, vegetalelor, nucilor, semintelor, mugurilor va asigura toti aminoacizii necesari, exact ca si la alte mamifere, care nu consuma carne si care totusi nu sufera de vreo deficienta proteica.

Din alimentele digerate si din reciclarea reziduurilor proteice, corpul are in permanenta aminoacizi, care circula prin sange si prin sistemul limfatic. Cand corpul are nevoie de aminoacizi, ii ia de aici.

Circulatia aminoacizilor este ca o banca deschisa toata ziua. Ficatul si celulele depun si scot permanent aminoacizii necesari din sange si limfa. Cand in sange sunt prea multi, ficatul ii scoate si ii depune (stocheaza) pana este din nou nevoie de ei. Daca scade nivelul lor din sange datorita consumarii acestora de catre celule, ficatul ii repune inapoi in circulatie. Si celulele ii pot depozita si repune in circulatie. Deoarece majoritatea celulelor din corp sintetizeaza mai multe proteine decat este necesar pentru sustinerea vietiilor, celelalte celule retransforma proteinele repartizate lor in aminoacizi, depozitandu-i in sange. Acest circuit al aminoacizilor este esential in intelegerea faptului ca proteinele complete (animale) nu sunt necesare in dieta

Cei 8 aminoacizi pe care corpul nostru nu ii poate sintetiza trebuie luati din alimente. Fructele si vegetalele contin majoritatea celor 8 aminoacizi, iar morcovii, bananele, varza, conopida, porumbul, castravetii, vinetele, mazarea, cartofii, dovlecii, rosiile, nucile, semintele de floarea-soarelui, susanul, alunele si fasolea ii contin pe toti opt.

Aminoacizii continuti in plante sunt intr-o cantitate mai mare decat cei continuti in carnuri.

Trebuie urmarite urmatoarele aspecte:

Carnurile nu ne furnizeaza combustibil; energia se gaseste in carbohidrati (vezi "Glucidele"). Carnea nu contine carbohidrati, deci nu furnizeaza energie.

Grasimile pot furniza energie, dar descompunerea lor este mai greoaie si mai putin eficienta. Ele sunt descompuse in combustibil numai cand rezervele de carbohidrati sunt epuizate. Grasimea din corp nu provine numai de la consumul lor direct. Cand se consuma in exces carbohidrati, acestia sunt transformati de organism in grasime si sunt depusi ca atare. Astfel, corpul poate inmagazina si folosi grasime fara a consuma mancaruri grase. Depozitele de grasime pot fi privite ca o banca de carbohidrati, unde se fac restituiri sau depuneri, cand este necesar.

Sanatatea noastra depinde foarte mult de fibrele celulozice pe care le consumam. Printre multe alte lucruri, ele previn constipatia si hemoroizii. Carnea nu contine fibre celulozice.

Un lant de aminoacizi contine de la 51 pana la 200.000 de aminoacizi. Cand mancam carne, acest lant trebuie descompus (rupt) complet si reasamblat in proteina umana. Aminoacizii sunt foarte delicati. Caldura gatitului ii coaguleaza sau ii distruge, facandu-i inutilizabili pentru organism. Astfel, devin toxici depunandu-se, marind consumul de energie.

Carnea este foarte bogata in grasimi saturate, diferite de cele folosite pentru energie; provoaca atacul de cord (datorat colesterolului).

Sinteza vitaminei B12 este ingreunata mult, provocand starile anemice.

Toxinele continute de carnea animalelor au o extraordinar de mare influenta in perturbarea metabolismului hidratilor de carbon, de aici pana la diabet nemaifiind decat doi pasi.

Mare parte a tumorilor, adesea maligne, au la origine substante create in timpul digestiei carnii, care nu au putut fi asimilate de organism.

Foarte putina lume stie ca, pentru a inlocui culoarea gri-verzuie a carnii, dupa taierea animalului, cu acea culoare rosiatica, placuta, a produsului din galantar, majoritatea fabricilor de prelucrat folosesc nitrati si conservanti foarte daunatori organismului uman, predispunandu-l in timp la cancer.

In urma procesarii termice calitatile carnii se modifica:

Valoarea nutritiva a carnii scade cu 2/3.

Fierul devine anorganic, deci nefolositor corpului uman.

Vitaminele dispar aproape complet din carnea fripta sau fiarta.

Noul aliment incarca si aciduleaza organismul uman favorizand aparitia bolilor.

Se pune intrebarea daca organismul UMAN este alcatuit si proiectat pentru a consuma carne.

Care sunt deosebirile fiziologice dintre carnivore si oameni:

Potrivit afirmatiilor domnului Williams Collius, din Medical Counter Point, "omul este inzestrat in mod evident cu dantura care se aseamana mai mult cu cea a ierbivorelor; acestea au incisivii ascutiti pentru a taia iarba, molarii cu suprafata plata pentru a zdrobi legumele si fructele, iar caninii scurti si rotunjiti, inapti sa sfasie si sa striveasca carnea".

Maxilarul unui carnivor se misca numai in sus si in jos pentru a sfasia si musca. Al omului se misca si lateral, pentru a mesteca.

Saliva omului este alcalina si contine ptialina. Salina carnivorelor este acida, potrivita pentru descompunerea proteinei animale. Ii lipseste ptialina - o enzima care transforma amidonul in maltoza si glucoza.

Stomacul carnivorelor este un sac rotund si simplu, care secreta de 10 ori mai mult acid clorhidric decat un exemplar necarnivor.

Stomacul omului are forma alungita, complicat ca structura si terminat cu duodenul.

Intestinele carnivorelor masoara de 3 ori mai mult decat lungimea trunchiului lor, fiind destinate unei expulzari rapide a mancarii, care se altereaza usor. Intestinele omului sunt de 10-12 ori mai lungi decat trunchiul, fiind destinate pastrarii alimentelor in ele pana cand sunt extrasi toti nutrientii.

Pisicile, de exemplu, suplimentandu-li-se ratia de carne cu 20 g de unt, vor continua sa traiasca fara sa aiba nici un fel de schimbare la nivelul arterelor. Imaginati-va ca aceasta cantitate de colesterol este de 80 de ori mai mare decat ceea ce regimul nostru alimentar considera normal. Pe de alta parte, daca unei nutrii i se administreaza numai 4 g de colesterol pe zi, modificarea peretilor arteriali se va produce intr-un mod extraordinar de rapid.

Ficatul carnivorelor poate sa elimine de 10-15 ori mai mult acid uric decat al omului, care elimina foarte putin.

Acidul uric este o substanta extrem de toxica, ce se elibereaza in organism ori de cate ori se consuma carne (vezi URINA, medicament pentru viata de D. Menrath). Spre deosebire de carnivore, omul nu are enzime specializate in descompunerea acidului uric.

Carnivorele nu transpira prin piele - acestea neavand pori, ca pielea umana.

Urina carnivorelor este acida, a omului este alcalina.

Limba carnivorelor este aspra, a omului este moale.

Mainile omului sunt destinate perfect culesului fructelor, si nu pentru sfasiat, asa cum fac animalele cu ghearele lor.

Cu toate ca nu a fost creat sa manance carne, de ce omul o consuma totusi ? Din doua motive:

Din obicei sau traditie.

Pentru ca ii place carnea.

Deci pentru digestia carnii este necesara o cantitate enorma de energie, ceea ce

face si mai dificila sarcina scaderii greutatii celor care nu si-o doresc si o au.

As dori sa va intrebati: unde ati dori sa serviti masa ?

Intr-o gradina cultivata cu legume si cu pomi fructiferi sau intr-un abator, in ambele cazuri asteptand la fata locului sa vi se aduca masa proaspata ? 

Daca veti continua sa mancati carne, pentru a minimaliza efectele negative cautati sa:

Sa gasiti o sursa de carne nechimizata.

Nu mancati carne decat o data pe zi, pentru a economisi energia interna. (Daca practicati urinoterapia, renuntati complet la consumul ei !).

Combinati corect carnea cu alte alimente.

In cazul unor activitati fizice grele, ganditi-va ca:

Q  proteinele nu va cresc forta, ci, prin descompunerea lor, v-o cheltuiesc.

Q  proteinele sunt dezastruoase, intrucat ele nu produc energie, ci o consuma.

Exemple:

Un leu care mananca carne doarme 20 ore/zi.

Un urangutan, care mananca numai vegatale doarme 6 ore/zi.

Populatiile care traiesc in zona arctica si au ca aliment preponderent carnea au o medie de viata de numai 27 de ani.

Rolul vitaminei B12

Aceasta se gaseste in plante in cantitate foarte mica (exceptie facand patrunjelul si tarata de grau), dar ea este asigurata de corpul nostru.

Stomacul secreta o substanta denumita "factor intrinsec", care transporta vitamina B12 creata de flora bacteriana din intestine.

La combinatii incorecte de alimente, cand apare putrefactia, factorul intrinsec nu mai este secretat, intarziindu-se astfel producerea noii vitamine B12.

Consumul de oua nu este nici el prea indicat, deoarece:

ar trebui consumate crude, dar contin arsenic;

prin fierbere, aminoacizii din oua se coaguleaza, deci se pierd;

ouale contin multa sulfura, care este periculoasa pentru ficat si pentru rinichi.

Glucidele (hidratii de carbon)

Sunt molecule in a caror compozitie gasim carbon, oxigen si hidrogen.

Glicemia

Glicemia reprezinta procentul de glucoza in sange. Se constituie ca principal element energetic al organismului. Este stocata, ca rezerva, in muschi si ficat, sub forma de glicogen. In asa-zisa stare de nemancare, glicemia are de obicei valoarea de 1g/1 litru de sange. In aceasta stare, cand se absoarbe o glucida, se constata o variatie a procentului de glucoza din sange, in trei timpi:

I.   Glicemia creste (in functie de natura glucidei).

II.     Glicemia scade (dupa producerea insulinei de catre pancreas), glucoza patrunzand astfel in celule.

III.   Glicemia revine la normal.

Consider ca renumita clasificare a glucidelor in doua categorii, zaharuri rapide si zaharuri lente, considerand drept criteriu de diferentiere capacitatea lor de a fi asimilate de catre organism, a fost complet gresita.

Studii recente constata indubitabil ca rapiditatea cu care glucoza este eliberata si asimilata de catre organism nu este conditionata de complexitatea moleculei de hidrat de carbon.

Astfel ca, in loc sa ne intereseze viteza de asimilare, este mai indicat sa ne interesam de glucide in raport cu cresterea glicemiei pe care o provoaca, cu alte cuvinte, de cantitatea de glucoza produsa.

Majoritatea oamenilor de stiinta clasifica glucidele dupa puterea lor glicemica, definita prin notiunea de "indice glicemic".

Fara sa intru in amanunte plictisitoare si considerand in mod arbitrar indicele glucozei ca fiind 100, va voi prezenta spre exemplificare un tabel in care principalele alimente din viata dumneavoastra cotidiana sunt ierarhizate in functie de "indicele glicemic".

Nu trebuie uitat ca:

Acest indice este cu atat mai ridicat cu cat nivelul glicemiei induse de respectiva glucida este mai mare.

Prelucrarea industriala a glucidelor mareste indicele glicemic al acestora (porumb = 70, fulgi de cartofi = 95, cartofi fierti = 70, zahar = 75).

Nu numai cantitatea, ci si calitatea partii fibroase a glucidei influenteaza marimea indicelui (paine foarte alba = 95, paine graham = 35).

Vom numi de aici incolo glucidele cu indice glicemic scazut cu termenul de "glucide benefice", iar glucidele cu indice glicemic ridicat cu termenul de "glucide malefice".

Clasificarea alimentelor dupa indicele glicemic

De retinut:

Glucidele "malefice" provoaca cresterea glucozei din sange, numita si hiperglicemie.

Glucidele "benefice" sunt glucide pe care organismul le asimileaza greu, provocand astfel o crestere redusa a glucozei din sange.

Lipidele (grasimile)

Se mai numesc si corpi grasi, fiind in principiu molecule complexe.

Se impart in doua categorii, avand drept criteriu originea lor:

Q  Lipide de origine animala (de exemplu, cele continute de: carne, unt, peste, smantana, branza, etc.).

Q  Lipide de origine vegetala (de exemplu, cele continute de uleiul de masline).

Lipidele contin numeroase vitamine, printre care: A, D, E, K, cat si acizi grasi esentiali (obtinuti numai prin presarea la rece a grasimilor), elemente ce servesc la elaborarea unor hormoni.

Fibrele alimentare

Sunt substante care se afla mai ales in legume, fructe si cereale in stare bruta.

Datorita celulozei, mucilagiilor, pectinei si ligninei, fibrele alimentare, chiar daca nu au o valoare energetica pregnanta, joaca un rol foarte mare in digestie, asigurand un tranzit intestinal bun (in lipsa acestuia aparand cazurile de constipatie). Sunt foarte bogate in oligoelemente (cu rol de catalizator in organism), vitamine si saruri minerale. Previn arterioscleroza, datorita puterii de a impiedica absorbtia pe cale digestiva a lipidelor.

Consumul fibrelor alimentare (celuloza) are ca efect atat scaderea secretiei de insulina (insulinemia), cat si a glicemiei.

O cantitate de 40 g de fibre pe zi ar fi necesarul optim pentru hrana unui adult. Dupa afirmatiile lui Michel Montignac, in anul 1925 consumul de legume uscate (foarte bogate in fibre) era de 7,3 kg anual, pe cand astazi este de numai 1,3 kg.

Sursele de fibre (celuloza) si concentratia lor la 100 g de alimente

(dupa Michel Montignac)

Pentru clarificare

Cunoscand acum cele patru mari categorii de substante alimentare, este de retinut ca proteinele sunt realmente necesare organismului datorita continutului lor de aminoacizi si aceasta este cu atat mai pregnant, cu cat este stiut ca organismul uman nu poate sa-I produca. In acelasi fel stau lucrurile si cu anumite grasimi cu continut vitaminic, dar si acidul linoleic si linolenic (doi acizi grasi esentiali organismului uman), pe care celula umana este incapabila sa-I sintetizeze. Glucidele sunt mai putin importante, intrucat organismul uman poate produce glucoza, folosind grasimile de rezerva.

Lipidele si proteinele pot fi gasite impreuna in aceleasi alimente (de ex, in carne).

Clasificarea lipidelor, glucidelor, glucido-lipidelor si a fibrelor alimentare

Clasificarea glucidelor din principalele alimente

3.Principiul consumului corect de fructe

Fructele sunt alcatuite din celuloza, fiind considerate in acelasi timp glucide, deoarece contin "zahar" sub forma fructozei; aceasta din urma se transforma in glicogen (energie disponibila rapid).

Din fericire, cantitatea de zahar din fructe nu este mare si, in plus, este eliberata intr-o mica masura datorita fibrelor pe care le contin acestea.

Important de retinut si respectat este regula de a nu combina fructele cu nimic altceva, nici cu lipide, nici cu proteine.

Obiceiul de a manca fructe la sfarsitul mesei este nesanatos; cand sunt combinate cu alte alimente, fructele perturba digestia si isi pierd astfel majoritatea vitaminelor.

Combinate cu alte alimente, fructele vor ramane prizoniere in stomac, unde vor fermenta, producand chiar si alcool, deci toata digestia va fi perturbata.

Fructele se mananca doar pe stomacul gol; puteti sa le mancati dimineata sau seara la 2-3 ore dupa cina.

Celor care sufere de insomnie le recomand sa nu consume portocale la culcare, vitamina C avand un efect de stimulare.

Se recomanda consumarea fructului impreuna cu coaja lui, in care se afla cea mai mare cantitate de celuloza, care ajuta tranzitul intestinal.

Coaja fructelor limiteaza puterea lor glicemica

LAMAIA este, paradoxal, alcalinizanta si antiacida gastric, neprovocand arsuri stomacale. Mai mult, cunosc cazuri de vindecari ale ulcerelor gastrice dupa consumul acesteia. Gustul acid nu trebuie sa ne aduca neaparat cu gandul la aciditatea lamaii. Acesta este dat de acizii organici, care nu raman ca atare in celule. Uimitor este faptul ca lamaia este inclusa printre cele mai bazice alimente. In exteriorul organismului nostru ea se comporta sub influenta unei reactii acide, pe cand in interiorul corpului nostru ea genereaza alcalinitate, deoarece in timpul digestiei acidul citric continut de lamaie este oxidat, ramanand sarurile care pastreaza alcalinitatea sangelui. Deci la o analiza profunda, lamaia inseamna energie, deci viata.

Oamenii nu stiu cand si cum se mananca fructele, iar corpul tipa disperat dupa ele. Fructul este cea mai binefacatoare mancare, datatoare de viata si energie, din cate exista. Fructele sunt cel mai important aliment pe care il putem consuma. Stramosii nostri au mancat numai fructe milioane de ani.

Mancarurile lasa urme pe dintii nostri. Din studierea dintilor fosilizati, rezulta ca primii oameni nu mancau nici carne, nici seminte, nici tulpini, nici radacini sau frunze, ci fructe. Ei erau fructivori si, fara exceptie, timp de milioane de ani au mancat numai fructe.

Deoarece fructul este alimentul la care omul este adaptat biologic pentru a putea sa il manance, este mai important sa ne punem problema: Cate fructe am mancat astazi ? decat: Cate proteine am mancat astazi ?

Se cumosc numeroase cazuri de otravire cu proteine. Supraconsumul lor este legat de cancerul ficatului, al vezicii urinare, mamar, stomacal si de leucemie - care reprezinta 1/3 din toate formele de cancer uman cunoscute.

Otravurile din proteine nu se gasesc in fructe si pentru ca scopul nostru este acela de a ne curata organismul de toxine, calea cea mai eficienta este de a consuma cat mai multe fructe.

Fructele constituie mancarea cu continutul cel mai mare de apa: 80-90%. In plus, ele sunt pline de vitamine, minerale, carbohidrati, aminoacizi, acizi grasi. Prin natura lui, fructul da corpului posibilitatea sa se curete de toxine, daca este corect consumat.

Studiile arata ca "ceea ce mananci la o masa afecteaza ceea ce vei manca la masa urmatoare". La doua grupuri studiate, dintre care unuia i s-au dat fructe iar celuilalt alimente dulci pe baza de zahar, s-a constatat ca: grupul care mancase fructe a dorit sa manance in medie cu 479 calorii mai putin decat grupul care mancase zahar.

Fructele curata, nu naclaiesc corpul.

Fructele cer mai putina energie pentru a fi digerate decat orice alt aliment . In practica, nici o energie nu este cheltuita la digestia lor; mai mult, fructele dau energie corpului.

Tot ceea ce intra in stomacul omului trebuie sa fie descompus, transformat in glucoza, fructoza, glicerina, aminoacizi si acizi grasi. Acestia sunt nutrientii din alimente folositi de organism.

Creierul functioneaza numai cu glucoza Fructul inseamna mai ales glucoza in organismul dumneavoastra. Digestia, absorbtia si asimilarea lui necesita o infima energie din cea cheltuita pentru descompunerea altor alimente.

Alte mancaruri (corect combinate) se digera in timp de ½ - 4 ore, cu o mare cheltuiala de energie. Fructele nu sunt digerate in stomac, ci sunt doar predigerate Ele trec prin stomac timp de 20-30 min. (bananele, curmalele si fructele uscate la soare stau cam o ora).

Energia economisita prin "nedigerarea" fructelor este enorma si folosita imediat de organism pentru curatarea tesuturilor de toxine. Conditia este ca fructele sa fie corect consumate.

Deoarece stau in stomac atat de putin timp, inseamna ca ele nu trebuie mancate cu/dupa ceva, ci pe stomacul gol, dimineata. Imediat cum fructul vine in contact cu mancarea din stomac si cu sucurile digestive, intreaga masa de alimente incepe sa se "strice". Orice proteina din stomac va putrezi, orice carbohidrat va fermenta. Totul devine acid. S-ar putea sa nu va fie rau, dar aceasta nu inseamna ca nu ati incalcat o regula de baza in alimentatie, ci arata enorma adaptabilitate a corpului nostru.

Exemplu: Pepenele nu trebuie mancat niciodata dupa masa, deoarece produce fermentatie. Daca il mancati pe stomacul gol, iar dupa 20 de minute mancati altceva, veti vedea ce efecte pozitive va avea.

Fructele clasificate botanic drept "acide" (portocale, ananas si grape fruit), ca - de altfel - toate fructele odata ajunse in stomac devin alcaline (daca se consuma pe stomacul gol). Ele neutralizeaza, ca si vegetalele crude, acizii care se formeaza in corp.

Un corp toxic acid se poate recunoaste dupa: balonare, greutate excesiva, par incaruntit, chelire, izbucnire nervoasa, cercuri negre sub ochi, riduri premature pe fata, ulcerari. Consumul corect de fructe duce la o incredibila intinerire, longevitate, sanatate si energie.

In afara faptului ca ele aduc in corp apa de curatare, se stie ca fructele nu lasa reziduuri in sistem, nu cheltuie energie pentru digestie, importanta lor enorma constand in continutul valoros de "combustibil". Fara combustibil organismul nu poate functiona.

Valoarea de combustibil reprezinta ceea ce trebuie cautat in orice mancare.

Procentele ideale ale celor 5 nutrienti esentiali de care are nevoie organismul nostru sunt urmatoarele:

Glucoza  90%

Aminoacizi 4-5%

Minerale 3-4%

Acizi grasi  1%

Vitamine sub 1%

Fructele sunt singura mancare cu aceasta compozitie perfecta de nutrienti.

Trebuie insa facute doua remarci importante referitoare la consumul fructelor:

Fructele sau sucul lor se pot consuma numai proaspete.

Fructele fierte sau coapte nu mai furnizeaza nici substante nutritive, nici apa necesara curatarii, ele sunt acide si forteaza corpul sa le anuleze aciditatea cu cheltuiala de energie.

Gatitul distruge valoarea potentiala a fructelor.

Trebuie sa ne amintim mereu sa mestecam bine fructele, sa le imbibam bine cu saliva, si sa nu le infulecam cu lacomie.

Cat timp trebuie sa treaca de la consumarea altor alimente pana la mancarea fructelor

Atat timp cat stomacul este gol, puteti consuma cand si cate fructe doriti, lasand sa se scurga 20-30 de minute inainte de a manca alte feluri de mancare

Dupa ce ati mancat orice altceva in afara de fructe, trebuie sa aveti in vedere timpul de digestie, astfel:

Daca ne intreaba cineva:

Care credeti ca este cea mai periculoasa masa din zi ?

Veti putea raspunde precis: Inainte de culcare !

Dar a doua masa ca pericol ?

Va raspund eu: Micul dejun copios ! De ce ?

Amintiti-va:

Energia este baza vietii. Cand va sculati dimineata sunteti odihnit si in cea mai buna forma energetica pe care v-o pot furniza sistemul si somnul.

Pe ce veti cheltui (risipi) aceasta energie? Pe un mic dejun copios ? Digerarea (mare consumatoare de energie) acestui "mic dejun" va va uza energia si nu va va aduce un surplus energetic.

Mai ales "micile dejunuri traditionale": oua, branza, sunca, paine, rosii, ceai, lapte, dulceata, conserve, prost combinate, consuma o mare cantitate de energie. Energia nu poate fi furnizata decat dupa ce mancarea este absorbita de intestine.

Daca vom inlocui acest amalgam de alimente cu fructe, energia ne va ajunge in corp instantaneu - in loc sa asteptam ore, iar starea de somnolenta ce urmeaza micului dejun bogat traditional dispare.

Deci, ca regula: Mancati la micul dejun numai fructe; mancati fructe dimineata, ori de cate ori va este foame.

Mancatul fructelor pe stomacul gol accelereaza pierderea greutatii inutile. Caloriile de inalta calitate care se gasesc in fructe nu vor crea probleme de greutate corpului dumneavoastra.

Ratiunea pentru care va recomand consumul fructelor dimineata este legata de cele trei cicluri ale organismului nostru:

I.   Eliminarea (intre orele 4 - 12). Mancand fructe si capatand energie se favorizeaza eliminarea toxinelor. Consumarea altor alimente franeaza eliminarea. (Daca veti continua sa beti cafea, beti-o dupa ora 12).

II.     Consumul alimentelor (intre orele 12 - 20). Mancati, dar atentie: digestia consuma energie. Incepeti cu salate si, pe masura ce va apropiati de ora 20, puteti consuma proteine, dar corect combinate.

III.   Asimilarea (intre orele 20 - 4). Acum corpul dumneavoastra isi extrage substantele nutritive si le utilizeaza. Daca ati combinat corect mancarurile, in 3 - 4 ore ele ajung in intestin, unde incepe absorbtia lor de catre corp.

4. Principiul gestionarii depozitelor de grasime

Asociatia lipide - glucide, in cadrul unei functionari pancreatice defectuoase, poate determina kilogramele excedentare si starea sanatatii.

Principiul de baza al noului mod de alimentatie se bazeaza, in parte, pe faptul ca, in majoritatea cazurilor, se evita amestecarea lipidelor cu glucidele "malefice", avand grija sa preferam lipidele "benefice", in scopul prevenirii bolilor cardiovasculare.

Lipidele vor fi insotite de diferite legume, in special de fibre alimentare.

Exemple de meniuri in care glucidele "malefice" nu figureaza

Sardelele (lipide "benefice" + proteine)

Omleta cu ciuperci (lipide + fibre)

Salata verde (fibre)

Branza (lipide + proteine)

Cruditati (fibre)

Pulpa de vitel cu fasole verde (lipide + proteine)

Salata verde (fibre)

Zmeura (glucide "benefice" + fibre)

Salata de rosii (fibre)

Cod cu vinete (lipide "benefice" + proteine + fibre)

Salata verde (fibre)

Branza (lipide + proteine)

La cele trei meniuri enuntate cel mai important lucru este acela ca toate se vor consuma FARA PAINE.

Branzeturile de vaca contin 5 g de glucide la 100 g.

Daca alimentatia ar fi lipsita de glucide, pancreasul nu ar secreta insulina si deci nu s-ar constitui grasimi de rezerva.

Organismul are nevoie de energie pentru mentinerea echilibrului vital, astfel incat el va recurge la grasimile de rezerva pentru a obtine energia care ii este necesara.

Alimentandu-se normal (vitamine, saruri minerale etc.), organismul isi va reduce de la sine grasimile de rezerva, care constituie excesul de greutate, va arde cu prioritate stocurile de grasime acumulate in prealabil.

Totusi, glucidele "malefice" (cartofi prajiti, dulciuri, prajituri) vor putea face parte din alimentatie, cu conditia de a nu le ingera decat in mod exceptional si intotdeauna separat de lipide.

Suntem victimele deplorabilelor obisnuinte alimentare proprii civilizatiei noastre:

In copilarie, piureuri, prajituri, bomboane, acadele - apoi paste fainoase si orez, felii groase de paine cu unt, cornuri, dulceata si turta dulce.

Mai tarziu, cartofi, macaroane, multa paine, orez si zahar.

In studentie "glojdeala" de la cantine sau gustarile rapide si sandviciurile uriase.

Fiind matur deja, obisnuintele capatate pana in acest moment sunt greu de inlaturat si, binenteles, adaosurile cu care mai vine si partenerul de viata (eventual un sos alb cu faina).

Aceste faimoase obisnuinte alimentare daunatoare, care vi s-au imprimat sau pe care le-ati adoptat din comoditate, au drept consecinta: cresterea greutatii peste cea normala si, chiar daca aceasta nu se instaleaza, in mod sigur va avea ca efect dezechilibrarea metabolismului si un mare numar de afectiuni.