Adunarea generala in cadrul societatilor pe actiuni

Adunarea generala in cadrul societatilor pe actiuni

E Aspecte generale

La fel ca in orice societate comerciala, conducerea societatii este asigurata prin intermediul adunarii generale a actionarilor, pornind de la faptul ca si la baza constituirii unei societati pe actiuni sta tot vointa persoanelor care se asociaza, reunind aporturile lor in vederea obtinerii unui profit.

Conform legii romane, adunarile generale la nivelul unei societati pe actiuni pot fi ordinare sau extraordinare si se desfasoara la sediul societatii, daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

In doctrina, au fost avute in vedere si alte clasificari ale adunarii generale ce au la baza alte criterii de clasificare. Astfel, in acest cadru s‑a facut referire la categoria adunarilor speciale, formata din titularii unei anumite categorii de actiuni (de exemplu, cazul adunarii generale a titularilor de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot)

E   Adunarea generala ordinara

Adunarea generala ordinara prezinta caracter obligatoriu, in sensul ca ea trebuie sa se intruneasca cel putin odata pe an, intr‑un termen de maximum 5 luni de la momentul in care s‑a incheiat exercitiul financiar pentru anul precedent.

Caracterul obligatoriu al adunarii generale ordinare se manifesta si cu privire la problemele ce urmeaza a se discuta in cadrul ei. Practic, adunarii generale ordinare ii revin in sarcina discutarea tuturor problemelor ce intereseaza si afecteaza existenta si functionarea societatii pe actiuni, mai putin cele referitoare la modificarea actului constitutiv, aspecte ce tin de atributiile specifice ale adunarii generale extraordinare. Desi, in aceste conditii adunarea generala se poate pronunta asupra unei game foarte largi de probleme, prin lege exista o serie de aspecte cu privire la care este obligata sa decida. In acest sens, s‑a considerat ca enumerarea atributiilor ce revin adunarii generale ordinare are caracter enuntiativ si de ordine publica

Astfel, conform art. 111 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata, adunarii generale ii revin urmatoarele atributii:

sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, dupa ascultarea raportului consiliului de administratie, respectiv de directorat, cenzorilor sau auditorilor financiari si sa fixeze dividendul;

sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere, cenzorii. In cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate, adunarea generala numeste sau demite auditorul financiar fixandu-i durata minima a contractului de credit financiar.

sa fixeze remuneratia  ce se cuvine membrilor consiliului de administratie, respectiv membrilor consiliului de supraveghere, cenzorilor pentru activitatea pe care o presteaza daca remunerarea lor nu a fost fixata prin chiar actul constitutiv;

sa se pronunte asupra gestiunii consiliului de administratie, respectiv directoratului;

sa stabileasca bugetul de venituri si cheltuieli si programul de activitate pentru urmatorul exercitiu financiar;

sa hotarasca cu privire la gajarea, inchirierea sau desfiintarea uneia sau mai multor unitati ale societatii.

Enumerare cuprinsa in art. 111 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, cu privire la atributiile adunarii generale ordinare nu are caracter limitativ. Nimic nu impiedica actionarii ca, fie prin actul constitutiv sa stabileasca si alte atributii specifice in sarcina adunarii generale ordinare, fie chiar in cadrul de desfasurare a adunarii generale sa se hotarasca prin vointa actionarilor si alte aspecte legate de "viata societatii". Esential este faptul ca cele cinci atributii distinct enumerate de art. 111 alin. 2 din lege au caracter obligatoriu, in sensul ca, si in situatia in care ele nu sunt prevazute ca atare in actul constitutiv al societatii, adunarea generala ordinara a societatii respective are obligatia sa decida cu privire la ele.

Desi nu exista o precizare concreta in acest sens, atata vreme cat art. 111 alin. 2 lit. d din Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste ca numai adunarea generala ordinara se poate pronunta cu privire la gestiunea consiliului de administratie, respectiv directoratului, rezulta ca numai acesteia ii revine in competenta revocarea unui membru al consiliului de administratie sau directorat sau a unui cenzor, cu atat mai mult cu cat adunarea generala ordinara este cea care ii alege.

Adunarea generala ordinara este legal constituita in masura in care in cadrul ei participa actionari care reprezinte cel putin o patrime din capitalul social. Daca nu se obtine o asemenea majoritate de la prima convocare, se va recurge la o a doua convocare, adunarea generala fiind valabil constituita indiferent de prezenta actionarilor.

E Adunarea generala extraordinara

Spre deosebire de adunarea generala ordinara, in cadrul adunarii generale extraordinare se hotaraste, in principiu, cu privire la aspecte ce tin de modificarea societatii. Astfel, art. 113 din Legea nr. 31/1990, republicata, enumera urmatoarele atributii care presupun interventia decizionala a adunarii generale extraordinare:

modificarea formei juridice a societatii;

modificarea sediului societatii;

schimbarea obiectului de activitate al societatii.

infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare, fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;

prelungirea duratei societatii;

dizolvarea anticipata a societatii;

Cu privire la situatia dizolvarii anticipate, legea stabileste dispozitii speciale. Astfel, conform art. 33 si 34 din Legea nr. 31/1990, republicata, si modificata, in cazul dizolvarii anticipate a societatii, fondatorii au dreptul la o actiune in daune impotriva societatii daca dizolvarea s‑a facut in frauda drepturilor lor, intr‑un termen de 6 luni de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii adunarii generale a actionarilor care a decis dizolvarea anticipata.

Fata de reglementarea specifica cu privire la dizolvarea anticipata, se poate considera ca o reducere a duratei societatii, nu este de principiu, posibila, deoarece ar putea frauda interesele tertilor. Adunarea generala extraordinara poate insa hotari, in conditiile legii, o dizolvare anticipata.

majorarea si reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiunea de noi actiuni;

fuziunea sau divizarea societatii, ca modalitati concrete de reorga­nizare a societatii comerciale respective;

emisiunea de obligatiuni;

transformarea actiunilor si obligatiunilor dintr‑o categorie in alta sau transformarea obligatiunilor in actiuni.

Nici aceasta enumerare nu are caracter limitativ, prin actul constitutiv al societatii sau chiar si ulterior, actionarii avand dreptul sa se pronunte in cadrul unei adunari generale extraordinare cu privire la alte aspecte decat cele enumerate de art. 113. In acest sens este redactat chiar si textul legii, care, la art. 113 lit. l stabileste ca adunarea generala extraordinara este in masura sa dispuna in baza unei hotarari si cu privire la oricare alta modificare a actului constitutiv, sau se poate intruni in vederea hotararii oricaror aspecte pentru care actionarii considera ca se impune aprobarea adunarii generale extraordinare.

Competentele astfel stabilite de lege pentru adunarea generala extraordinara pot fi transmise de catre aceasta catre consiliul de administratie sau directoratului, respectiv cele referitoare la: mutarea sediului societatii, schimbarea obiectului de activitate si  majorarea capitalului social (O.U.G. 82/2007).

Se poate observa ca adunarea generala extraordinara are competenta obligatorie pentru aspectele ce tin de modificarea actului constitutiv, dar si competenta exclusiva pentru acele atributii ce nu pot fi transmise administratorilor, in conditiile impuse de art. 114 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata.

Astfel, chiar si in situatia in care competentele adunarii generale extraordinare au fost delegate administratorilor in conditiile art. 114 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, modificata, numai adunarea generala extraordinara poate hotari cu privire la schimbarea formei juridice a societatii, infiintarea sau desfiintarea sediilor secundare (in masura in care aceasta prerogativa nu revine adunarii generale ordinare, in mod exclusiv), prelungirea duratei societatii, fuziunea si divizarea societatii, dizolvarea anticipata, transformarea unor categorii de obligatiuni in altele sau in actiuni si emisiunea de obligatii.

Hotararea astfel adoptata de catre Consiliul de administratie sau directorat in baza delegarii competentei, poate fi atacata in justitie, in aceleasi conditii ca si hotararea adoptata de adunarea generala, societatea urmand a fi reprezentata in justitie de o persoana desemnata de catre instanta dintre actionari, pana la momentul in care adunarea generala, legal intrunita, va desemna o persoana care sa‑i reprezinte interesele in instanta.

Avand in vedere insasi ratiunea existentei unei adunari generale extraordinare, se poate deduce ca toate atributiile date in sarcina adunarii generale ordinare pot fi realizate si de adunarea generala extraordinara, in doctrina considerandu‑se ca este aplicabila regula conform careia "cine poate mai mult poate si mai putin"

Daca in cazul adunarilor generale ordinare exista obligativitatea desfasurarii adunarii cel putin o data pe an sau ori de cate ori este nevoie, in cazul adunarii generale extraordinare legea nu mai impune obligativitatea unei periodicitati cu privire la desfasurarea acesteia, ci ea va fi convocata ori de cate ori este necesar.

Adunarea generala extraordinara se considera legal constituita daca la prima convocare sunt prezenti actionari reprezentand minimum o patrime din numarul total de drepturi de vot. Daca acest cvorum nu este intrunit, se recurge la o a doua convocare, adunarea generala extraordinara considerandu‑se legal constituita daca sunt prezenti actionarii reprezentand minimum o cincime din numarul total de drepturi de vot.

Dispozitia cu privire la prezenta in cadrul adunarilor generale extraordinare are totusi caracter supletiv, art. 115 din Legea nr. 31/1990, republicata, impunand aceste conditionari numai in masura in care actul constitutiv al societatii nu stabileste altfel.

E Adunarile generale speciale

Pot fi considerate ca fiind adunari generale speciale adunarile actionarilor care beneficiaza de actiuni preferentiale cu dividend prioritar. In conditiile in care titularii unor actiuni cu dividend prioritar, conform art. 95 din Legea nr. 31/1990, republicata, nu beneficiaza de drept la vot, rezulta ca, in legatura cu problemele care ii intereseaza in mod direct, legate de specificul actiunilor pe care le detin, trebuie totusi, sa se pronunte intr‑un cadru restrans, cadru ce se realizeaza tocmai prin intermediul adunarilor speciale.

De altfel, art. 96 din Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste in mod expres faptul ca titularii fiecarei categorii de actiuni (actiuni ordinare sau preferentiale) se reunesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv. Pornind insa de la faptul ca actiunile preferentiale nu dau in mod direct dreptul la vot, este normal ca hotararile pronuntate de adunarile speciale sa fie supuse aprobarii adunarii generale extraordinare, conform art. 116 alin. 3 din Legea nr. 31/1990, republicata.

Se poate considera astfel ca, adunarile speciale nu reprezinta decat organe cu caracter deliberativ

E Convocarea adunarii generale

Cine realizeaza convocarea?

Obligatia convocarii adunarii generale revine Consiliului de administratie, respectiv directoratului, acestia urmand a realiza convocarea, conform art. 117 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata, ori de cate ori, in baza actului constitutiv al societatii comerciale respective, se impune interventia adunarii generale.

Conform art. 119 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, consiliul de administratie, respectiv directoratul, convoaca de indata adunarea generala la solicitarea actionarilor care reprezinta individual sau colectiv minimum 5% din capitalul social, daca prin actul constitutiv al societatii nu se prevede o cota mai mica. Pentru ca solicitarea actionarilor sa conduca la convocarea adunarii generale, in cererea adresata administratorilor acestia trebuie sa indice aspecte ce urmeaza a fi puse in discutia adunarii in masura in care sunt de competenta acesteia.

In situatia in care desi actionarii solicita in conditiile legii intrunirea adunarii generale, iar administratorii societatii nu realizeaza convocarea, potrivit art. 119 alin. 3 din Legea nr. 31/1990 modificata si republicata, instanta de la sediul societatii este in drept sa intervina, la sesizarea actionarilor nemultumiti, autorizand prin intermediul unei hotarari judecatoresti (printr‑o incheiere de incuviintare a cererii actionarilor) convocarea adunarii, in cadrul unei proceduri necontecioase. Judecarea cauzei in procedura necontecioasa se realizeaza cu citarea administratorilor.

Prin intermediul hotararii judecatoresti instanta va stabili:

admiterea cererii actionarilor, caz in care va autoriza convocarea adunarii generale;

respingerea cererii actiuonarilor, (pentru ca, de exemplu, acestia nu indeplinesc conditiile pentru a putea solicita convocarea adunarii generale, sau aspectele pe care doresc sa le supuna discutiei nu sunt de competenta adunarii generale).

Daca instanta admite cererea actionarilor, ea va hotari:

q autorizarea convocarii adunarii generale;

q data de referinta, respectiv data la care actionarii ce detin actiuni la purtator vor fi instiintati pentru a‑si putea exercita dreptul la vot;

q data tinerii adunarii generale;

q persoana care va prezida adunarea generala, numita din randurile actionarilor.

Convocarea unei adunari generale nu poate fi determinata exclusiv de solicitarea actionarilor. Astfel, avand in vedere faptul ca art. 111 alin. 1 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, stabileste ca adunare generala ordinara se desfasoara anual, cel mai tarziu in termen de 5 luni de la momentul incheierii exercitiului financiar pe anul precedent, rezulta ca si administratorii, se pot autosesiza in vederea convocarii adunarii generale, cu atat mai mult cu cat legea chiar impune termene limita inauntrul carora adunarea generala ordinara anuala trebuie desfasurata.

Cum se realizeaza convocarea?

Convocarea este supusa unei proceduri speciale de publicitate. In continutul oricarei convocari se impune a fi cuprinse:

data si locul desfasurarii adunarii generale;

specificarea ordinii de zi.

In ordinea de zi vor fi cuprinse toate aspectele ce urmeaza a fi supuse discutiei in cadrul adunarii generale. De altfel, indiferent de forma de societate, orice convocare trebuie sa cuprinda aceste elemente. Daca pe ordinea de zi a adunarii generale figureaza si modificarea unor elemente ale actului constitutiv, legea impune ca in convocare sa se cuprinda textul integral al unor asemenea propuneri.

Cu toate acestea, conform art. 117¹ alin. 9 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata, dispozitie nou introdusa prin Legea nr. 161/2003, exista posibilitatea completarii ordinii de zi ulterior transmiterii convocarii. Aceasta solutie de exceptie functioneaza numai in cazul societatilor inchise. Propunerile de completare a ordinii de zi se adreseaza de catre actionari Consiliului de administratie sau directoratului, completarea ordinii de zi fiind supusa aprobarii adunarii generale.

Avand in vedere faptul ca ceea ce intereseaza este ca actionarii sa fie informati de momentul si locul desfasurarii adunarii generale, art. 117 din Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste trei modalitati concrete de efectuare a convocarii, respectiv:

convocare prin presa (intr‑un ziar de larga raspandire din locali­tatea in care isi are sediul societatea, sau in cea mai apropiata localitate) si prin Monitorul Oficial (partea a IV‑a);

Convocarea se considera legal indeplinita numai in situatia in care publicitatea se asigura in mod cumulativ, atat prin intermediul Monitorului Oficial, cat si prin intermediul unui ziar de raspandire locala

Publicitatea astfel realizata, trebuie sa preceada intrunirea adunarii generale cu cel putin 30 de zile;

convocare prin scrisoare expediata actionarului;

Publicitatea prin scrisoare recomandata, intervine, conform art. 117 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, republicata, numai in cazul in care toti actionarii societatii detin actiuni nominative. Daca s-a prevazut in actul constitutiv, scrisoarea se poate transmite si pe cale electronica, avand incorporata, atasata sau logic asociata semnatura lectronica extinsa, cu cel putin 30 de zile inainte de data adunarii.

convocare prin afisaj la sediul societatii.

Este de observat ca numai publicitatea prin intermediul Monitorului Oficial si al unui ziar de circulatie locala are caracter general, deoarece art. 117 alin. 5 din Legea nr. 31/1990, republicata, stabileste ca o convocare prin modalitatile prevazute la alin. 4 este posibila numai in masura in care actul constitutiv sau o lege speciala nu stabileste altfel.

In situatia in care, in urma convocarii facute in conditiile impuse de lege, adunarea generala nu se poate intruni in mod valabil, datorita neindeplinirii conditiilor de prezenta a actionarilor, se va recurge la o a doua convocare. Este posibil (si, de regula, este chiar indicat) ca in chiar cuprinsul primei convocarii sa se precizeze momentul in care urmeaza a se desfasura o a doua intrunire, daca in urma primei convocarii nu a fost posibila desfasurarea adunarii generale. Cea de‑a doua convocare insa, nu poate stabili ca data a desfasurarii adunarii generale, aceiasi data cu cea cuprinsa in prima convocare.

In mod exceptional, daca actionarii detinatori ai intregului capital hotarasc astfel in unanimitate, pot desfasura adunarea generala fara nici un fel de formalitate de convocare prealabila, hotararile adoptate in cadrul unei asemenea adunari generale fiind perfect valabile.

Mai mult decat atat, art. 122 din Legea nr. 31/1990, republicata permite desfasurarea adunarilor generale si, pe cale de consecinta, adoptarea in mod valabil a unor hotarari, prin corespondenta. O asemenea solutie cu caracter exceptional poate functiona numai in cazul societatilor inchise, in cadrul carora toti actionari detin actiuni nominative.

E Exercitarea dreptului la vot

Titularii dreptului

Ca regula generala, fiecare actiune da dreptul la un vot. In aceste conditii, actionarii isi vor exercita dreptul la vot, drept care se concretizeaza, in posibilitatea de interventie directa in decizia adoptata de societatea comerciala, proportional cu actiunile pe care le detin.

Prin exceptie, nu au dreptul sa participe la vot ce‑i care detin actiuni preferentiale cu dividend prioritar, deoarece acestea, conform art. 95 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata  nu dau dreptul la vot.

Ca regula, orice actiune platita da dreptul la un singur vot, daca prin actul constitutiv nu s‑a prevazut altfel. In cazul in care un actionar nu este la curent cu varsamintele pe care trebuie sa le efectueze iar acestea au ajuns la scadenta, dreptul sau de vot va fi suspendat.

Mai mult decat atat, conform art. 101 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata prin actul constitutiv se poate limita dreptul la vot al actionarilor, in masura in care acestia detin mai mult de o actiune.

Au dreptul la vot in adunarea generala atat actionarii care detin actiuni nominative, cat si cei cu actiuni la purtator. Cu toate acestea, daca in cazul titularilor de actiuni nominative participarea la vot, si, respectiv, participarea la adunarea generala se poate realiza in urma convocarii, fara nici un fel de alta conditionare, in schimb, in cazul titularilor de actiuni la purtator, singura posibilitate de a asigura un control asupra participarii la sedintele adunarii generale a acestora, presupune depunerea prealabila a actiunilor pe care le detin, astfel incat, in functie de numarul lor, sa se poata stabili si dreptul lor la vot.

Astfel, conform art. 123 din Legea nr. 31/1990, republicata si modificata actionarii care detin actiuni la purtator, au dreptul la vot numai daca si‑au depus actiunile cu minimum 5 zile inainte de data sedintei, la locul stabilit in convocare sau conform actului constitutiv. Constatarea respectarii procedurii impuse de lege pentru exercitarea dreptului la vot de catre titularii de actiuni la purtator este de competenta secretarului tehnic, desemnat conform art.129 alin.5, care va incheia un proces verbal prin care sa constate momentul, numarul si modul de depunere al acestor actiuni.

Actiunile la purtator vor ramane la dispozitia adunarii generale si dupa desfasurarea sedintei, dar nu mai mult de 5 zile de la data desfasurarii acesteia.

Dupa depunerea actiunilor, administratorul unic sau consiliul de administratie va stabili un moment denumit "data de referinta", data la care actionarii a caror drepturi rezulta din detinerea actiunilor la purtator isi pot exercita dreptul la vot. Aceasta data se considera a fi valabila si in situatia in care, pentru prima adunare nu s‑a intrunit cvorumul necesar. Legea impune, ca o conditie de baza, stabilirea datei de referinta cu cel putin 60 de zile inainte de data la care adunarea generala se va intruni pentru prima data.

Pot participa la vot si pot sa exercite orice drepturi rezultate din calitatea de actionari, inclusiv dreptul la dividende, numai aceia care sunt inscrisi in evidentele societatii sau in registrul independent privat al actionarilor, corespunzator "datei de referinta".

In cazul in care o actiune este grevata cu un uzufruct, dreptul de vot este diferit dupa cum se pune problema exercitarii lui in cadrul adunarilor generale sau extraordinare. Astfel, in cadrul adunarilor generale, dreptul de vot este exercitat de catre uzufructuar, in timp ce in cadrul adunarilor generale extraordinare, dreptul de vot este exercitat de catre nudul proprietar.

In cazul uzufructului, uzufructuarului i se transmite "jus fruendi" si "jus utendi", ramanand la nudul proprietar "jus abutendi". Avand in vedere faptul ca la nivelul adunarilor generale ordinare se discuta aspecte legate de bilantul societatii, rezultate financiare etc., aspecte care au legatura directa cu modul de culegere a fructelor civile speciale ce rezulta din actiuni, este normal ca interventia in decizie, la nivelul adunarii generale sa apartina uzufructuarului. In schimb, atunci cand se pune problema dizolvarii anticipate a societatii, sau a schimbarii formei juridice a societatii, aspecte ce nu pot fi discutate decat la nivelul adunarii generale extraordinare, dreptul de a participa in forul de decizie nu poate apartine decat nudului proprietar, cel care detine dispozitia asupra actiunilor respective.

In cazul in care asupra actiunilor sunt constituite garantii reale mobiliare, dreptul la vot apartine numai proprietarului lor, deoarece creditorul, chiar si in cazul unui gaj cu deposedare, nu dobandeste vreun drept de dispozitie special asupra actiunilor respective, ele continuand sa ramana in proprietatea debitorului gajist.

Participarea la vot

Actionarii pot participa la vot in mod direct sau prin reprezentanti.

Conform art. 125 alin. 1 din Legea nr. 31/1990,   reprezentarea nu poate fi realizata decat prin intermediul altor persoane.

In situatia in care participa prin reprezentanti, reprezentarea se va face numai in baza unei procuri speciale.

In cazul persoanelor fizice care nu au capacitatea legala, partici­parea lor la vot se realizeaza prin intermediul reprezentantilor legali.

De asemenea, in cazul actionarilor persoane juridice, acestea isi exercita dreptul la vot in cadrul adunarilor generale, prin intermediul reprezentantilor lor, (respectiv persoanele care reprezinta interesele acelei persoane juridice in relatiile cu tertii).

La randul lor, atat reprezentantii persoanelor fizice incapabile cat si a persoanelor juridice, sunt in drept sa transmita dreptul lor la o alta persoana, imputernicita expres in acest scop.

Desi, ca regula de principiu, se admite reprezentarea in cadrul adunarii generale, legea stabileste o serie de limitari cu privire la persoana celui care reprezinta, respectiv:

un actionar poate fi reprezentat numai de catre un alt actionar in baza procurii speciale, cu exceptia acelor actionari ce nu au capacitate legala, situatie in care acestia urmeaza a fi reprezentati de reprezentatul legal, indiferent daca acesta este sau nu actionar;

membrii consiliului de administratie, consiliului de supraveghere sau directorat pot reprezenta alti actionari numai in situatia in care votul lor nu este determinant la adoptarea hotararii, in caz contrar sanctiunea aplicabila fiind nulitatea.

In aceste conditii se poate considera ca, de fapt, administratorii si functionarii societatii pot reprezenta alti actionari, in mod exceptional, avand in vedere conditionarea impusa de lege.

nu pot vota nici direct, nici prin reprezentant, descarcarea de gestiune sau aspecte ce implica persoana lor sau activitatea pe care o desfasoara.

Deci, in situatia in care exista un interes direct al administratorului, interdictia de reprezentare este absoluta, interzicandu‑se chiar si participarea directa la vot a administratorului implicat.

Prin exceptie, se admite posibilitatea ca administratorii sa participe la vot atunci cand se supune votului situatia financiara anuala, iar administratorii sunt posesori a cel putin jumatate din capitalul social, astfel incat fara votul lor nu se obtine majoritatea ceruta de lege in vederea adoptarii unei hotarari valabile. 

se interzice si participarea directa sau ca mandatar a actionarului cu interese contrare intereselor societatii in operatiunea supusa votului

In cazul in care actionarul, cu incalcarea restrictiei impuse de lege, participa la vot, el raspunde pentru daunele produse astfel societatii, dar numai in situatia in care hotararea contrara intereselor societatii a fost adoptata in urma interventiei votului actionarului in cauza

Cu valoare de principiu, art. 128 stabileste ca dreptul la vot nu poate fi cedat, conventiile contrare fiind lovite de nulitate absoluta.

E Hotararile adunarii generale

o Adoptarea hotararilor

O hotarare a adunarii generale poate fi adoptata:

cu votul actionarilor ce detin majoritatea absoluta din capitalul social reprezentat in adunare, in cazul adunarilor generale ordinare;

cu votul actionarilor care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social, in cadrul adunarilor generale extraordinare care se desfasoara la prima convocare;

cu votul unui numar de actionari care sa reprezinte cel putin 1/3 din capitalul social, in cadrul adunarilor generale extraordinare ce se desfasoara la a doua convocare.

Normele referitoare la cvorumul necesar in vederea adoptarii unei hotarari a adunarii generale au caracter supletiv, in sensul ca prin actul constitutiv se pot stabili alte reguli pentru adoptarea valabila a unei hotarari, dar numai peste limita stabilita de lege

Adunarile generale hotarasc, de regula, prin vot deschis.

Prin exceptie, votul secret este obligatoriu pentru numirea sau revocarea consiliului de administratie respectiv a membrilor consiliului de supraveghere, pentru numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari si pentru hotararile privind raspunderea acestora.

Efectele si opozabilitatea hotararilor adunarii generale

Hotararile adunarii generale au caracter obligatoriu atat pentru actionarii care au participat la vot, cat si pentru cei absenti sau cei care au votat contra.

Prin publicitatea hotararilor se asigura si opozabilitatea acestora fata de terti, art. 131 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, republicata, stabilind ca hotararile adunarilor generale se depun in termen de 15 zile la Oficiul registrului comertului, pentru a se realiza mentiunile corespunzatoare in registru si, ulterior, se transmit spre publicare in Monitorul Oficial. Legea stabileste si o situatie in care nu este necesara publicarea efectiva a hotararii, respectiv cazul in care hotararea implica modificarea actului constitutiv, cand se poate publica numai actul aditional ce cuprinde textul integral al clauzelor modificate.

Punerea in executare a hotararii se realizeaza numai dupa indeplinirea formalitatilor legate de publicitatea hotararii. Avand in vedere faptul ca in ordine cronologica, publicitatea prin Monitorul Oficial se realizeaza ulterior inregistrarilor mentiunilor la registrul comertului, rezulta ca, practic, o hotarare a adunarii generale devine executorie si se considera a fi opozabila tertilor numai in masura in care este publicata in Monitorul Oficial.

Consideram totusi ca aceasta dispozitie nu are in vedere si situatia in care tertii aveau deja cunostinta despre continutul efectiv al hotararii. Altfel spus, in cazul in care un tert ia cunostinta de continutul real al unei hotarari inainte ca aceasta sa fie publicata, hotararea ii este opozabila, deoarece publicitatea nu este direct producatoare de efecte juridice, ci urmareste incunostintarea persoanelor ce nu au participat direct la adunarea generala despre ceea ce s‑a hotarat in cadrul acelei adunari generale.

Actiunea in anularea hotararilor adunarii generale

Daca prin lege se recunoaste obligativitatea absoluta si faptul ca efectele hotararii adunarii generale se produc fata de toti actionarii, legea stabileste, in contrapartida, posibilitatea atacarii hotararii adunarii generale de catre oricare dintre actionarii care nu au fost prezenti la adunare sau care au votat impotriva hotararii, in masura in care acestia au solicitat sa se insereze opozitia lor in procesul‑verbal de sedinta. Actiunea este de competenta tribunalului din raza teritoriala a sediului societatii si poate fi introdusa intr‑un termen de 15 zile de la momentul publicarii hotararii in Monitorul Oficial.

Fata de regulile stabilite de art. 132 din Legea nr. 31/1990, republicata cu privire la persoanele care au calitatea de a introduce o actiune in anularea hotararii adunarii generale si termenul inauntrul caruia aceasta actiune poate fi introdusa, prin Legea nr. 161/2003 s‑au introdus suplimentar la acest articol doua noi alineate, care reglementeaza largirea, respectiv restrangerea dreptului la actiune, astfel:

in cazul in care prin actiune se invoca nulitatea absoluta a hotararii, conform art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, astfel cum a fost adaugat prin Legea nr. 161/2003, dreptul la actiune este impre­scriptibil, iar titular al actiunii poate fi orice persoana interesata, indiferent daca a participat sau nu la vot si indiferent de modalitatea in care a votat, cu conditia existentei unui interes in cauza;

conform art. 132 alin. 2 din lege, dreptul la actiune este limitat in cazul administratorilor, acestora interzicandu‑li‑se o actiune in anularea hotararii adunarii generale cu privire la revocarea lor din functie.

Reclamantul poate solicita instantei ca pana la judecarea litigiului cu privire la anularea hotararii adunarii generale, sa dispuna pe calea ordonantei presedintiale, suspendarea executarii acesteia. Cererea privind suspendarea se introduce odata cu actiunea principala in anularea hotararii adunarii generale. Daca instanta incuviinteaza suspendarea, poate obliga in schimb reclamantul la plata unei cautiuni. Impotriva ordonantei presedintiale de suspendare a executarii se poate introduce recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.

O hotarare a adunarii generale poate fi atacata si de catre toti administratorii, caz in care reprezentarea in justitie a societatii va fi asigurata de catre un actionar desemnat de presedintele instantei, pana la momentul in care adunarea generala va alege o persoana careia ii va da mandat in acest scop.

In cazul in care mai multi actionari, cu indeplinirea conditiilor impuse de lege, ataca hotararea adunarii generale prin intermediul unei actiuni in anulare, actiunile pot fi conexate in cadrul unui singur dosar.

Actiunea in anularea hotararii adunarii generale se judeca in camera de consiliu a instantei competente (tribunalul din raza teritoriala a sediului societatii), in contradictoriu cu societatea parata. Conform art. 132 alin. 2 din Legea nr. 31/1990, modificata, societatea comerciala parata va fi reprezentata in instanta in cadrul actiunii in anularea hotararii adunarii generale de catre administratori.

Odata ramasa irevocabila hotararea de anulare, ea este supusa inregistrarii la registrul comertului si va fi publicata in Monitorul Oficial, fiind opozabila tuturor actionarilor din momentul publicarii.

VERIFICATI-VA CUNOSTINTELE

1. Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie:

a) de toti actionarii;

b) de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea generala sau care au votat contra, consemnandu-se acest lucru in procesul verbal al sedintei;

c) numai de actionarii care au votat contra;

. Dreptul de a participa la adunarile generale apartine:

a)  tuturor actionarilor, fara nici o limitare;

b) numai actionarilor care detin actiuni ordinare;

c)  tuturor actionarilor cu exceptia actionarilor ce detin actiuni fara drept de vot cu dividend prioritar;

d) numai actionarilor care detin actiuni la purtator.

3. Nu este necesar ca adunarea extraordinara sa se intruneasca pentru a se lua una din urmatoarele masuri:

a) mutarea sediului societatii;

b) fuziunea cu alte societati;

c) emisiunea de obligatii;

d) dizolvarea anticipata a societatii;

e) gajarea,inchirierea sau desfiintarea unora sau mai multor unitati ale societatii.

4. Nulitatea hotararii adunarii generale a unei societati pe actiuni poate fi declarata de catre:

a) judecatorie;

b) tribunal;

c) curtea de apel.

Retragerea dintr-o societate comerciala este prevazuta de legiuitor pentru asociatii din societatea in nume colectiv , in comandita simpla sau cu raspundere limitata (art. 226 din Legea nr. 31/1990, republicata). Cu toate acestea exista posibilitatea legala ca si actionarii dintr-o societate pe actiuni sa se retraga?

Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?