Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
EFICIENTA ECONOMICA A INVESTUTIILOR SI EVALUAREA ECONOMICA A INTREPRINDERII-TEMATICA- EFICIENTA EC A INVESTUTIILOR - ANALIZA EFICIENTEI EC A INVESTITIILOR SI FACTORUL TIMP
a)- Sistemul de indicatori ai eficientei economice a investitiilor
Opiniile exprimate in literatura de specialitate, converg in cea mai mare parte catre, "folosirea mai multor indicatiori" in vederea caracterizarii riguroase a efcicientei economice a diferitelor "variante de investitii"
Acesti "indicatori"alcatuiesc un sisitem in care intra atit "indicatori valorici" (volumul investitiilor, investitia specifica, durata de recuperare a investitiilor), cit si "indicatori naturali" (capacitatea de productie, in expresie fizica, consumurile specifice de materiale, durata de exutie a investitiilor, etc)
In practica se intilnesc o serie de clasificari a « indicatorilor de eficienta a invetitiilor » grupati dupa anumite criterii cum ar fi :
-in functie de importanta indicatorilor, in adoptarea deciziilor de investitii, gruparecare, cuprinde « indicatori cum ar fi :
-indicatori cu caracter general-care contribuie la formarea unei imagini globale asupra « eficientei activitatii viitoare a obiectivului economic.
Acesti indicatori caracterizeaza de fapt performanta economica a productiei viitoare (capacitatea de productie, costul productiei, nr personalului, productivitatea muncii)
-indicatori de baza- care exprima approape exclusiv eficienta propriuzisa a investitiilor (volumul de investitii, durata de executie a investitiilor, durata de functionare, investitia specifica, randamentul economic al investitiilor, etc)
-indicatori specifici- care sint specific diferitelor ramuri de activitate, caracterizind anumite aspecte particulare ale eficientei investitiilor in unele sectoare economice
-indicatori supimentari- cum ar fi :gradul de prelucrare al materiilor prime, gradul de mecanizare, consumurile specifice de utilitati, etc
In timp ce in general, categoria « indicatorilor cu caracter general »este mai cunoscuta, categoria celorlalti indicatori sint mai putin cunoscuti, indicatori care vor fi prezentati in conutinuare .
1.-In categoria- indicatorilor de baza-intra cei mai importanti indicatori de apreciere a « eficientei investitiilor »
- In alta ordine de idei, unii din acesti indicatori, exprima direct sau nemijlocit, elemntele raportului de « eficienta economica »-(efectul sau efortul investitional), fiind considerati :indicatori de calcul » iar altii coreleaxa intr-o forma sau alta elementele respective, fiind indicatori propriu-zisi » de eficienta a investitiilor.
- Ca o ultima precizare , trebuie sa cunoastem ca acesti indicatori, pot imbraca diferite forme ca: forma statica de prezentare-care tine de abordarea traditionala, fiind de esenta contabila iar, forma dinamica de prezentare-tine de analiza pe fluxuri, fiind de esenta financiara
Principalii indicatori de baza se concretizeaza in calcularea urmatorilor indicatori :
b)-Volumul (valoarea) investiei-reprezinta principalul indicator care caracterizeaza « marimea efortului investitional ». El exprima valoric totalitatea resurselor care se vor comsuma ptr realizarea obiectivului de investitii, pina la punerea in functiune.
Practic este vorba despre-cheltuielile de investitii, stabilite pe baza de deviz, insa prin extensie Indicatorul, cuprinde si stocul de active circulante, necesar ptr primul ciclu de functionare, precum si de alte cheltuieli care nu maresc valoarea capitalului fix, (cum sint-cheltuielile ptr pregatirea fortei de munca si cheltuielile ptr supravegherea lucrarilor de investitii).
Formula de calcul este : It = I + Mo + Cs, -unde : I-reprezinta-cheltuiala totala de investi
tii, calculata cf devizului general
Mo-necesarul de active circulante ptr inceperea functionarii obiectivului
Cs-alte cheltuieli (pregatirea personalului, supravegherea lucrarilor, etc)
Acest indicator, numit si « suma capitalului investit »reprezinta soldul fluxurilor monetare legate de punerea in functiune a activelor integrate in proiectul de investitii.
Soldul respectiv, se determina prin compararea platilor (iesirilor de trezorerie) cu incasarile (intrarile de trezorerie)
Principalele elemente de plati sint :-platile ptr achizitionarea echipamentelor sau realizarea constructiilor, evaluate fara TVA, daca aceasta este deductibila, plus costurile de oportunitate corespunzatoare activelor proprii folosite; cheltuielile auxiliare, legate de punerea in functiunea obiectivului (studii prealabile, cheltuieli de transport, cheltuielile de instalare, formare personal)
-necesarul suplimentar de fond de rulment antrenat de cresterea cifrei de afaceri, pe care o
va genera noul obiectiv (ptr stocuri minime de materiale si produse si ptr acordarea de termene
minime de plata a clientilor)
Incasarile cele mai importante, provin din :
- vinzarea echipamentelor disponibilizate prin punerea in functiune a obiectivului ;
- veniturile auxiliare de natura fiscala sau economica, provenind din administrare ;
Pe baza celor prezentate, evaluarea financiara a capitalului, investit, se poate face prin relatia
C = I + FlIM + FLFR - VE - FLF unde :
C -capitalul investit ;
I-imobilizari fixe ;
FlIM -fluxuri de lichiditati relative la investi tiile materiale ;
FLFR -fluxuri de lichiditati legate de necesarul suplimentar de fond de rulment ;
VE -valoarea neta a echipamentelor disponibilizate si vindute pe piata de ocazie ;
FLF -fluxuri de lichiditati legate de mediul fiscal ;
Aceasta evaluare a indicatorului este mai dificila, dar este mai riguroasa, deoarece include totae cheltuielile necesare pina la punerea in functiune a obiectivului de investitii.
c.-Durata de executie a investitiei-care sintetizeaza, perioada de timp, in care are loc materializarea cheltuielilor de investitii in capitalul fix.
De regula, aceasta perioada, care se intinde pina in momentul punerii in functiune a obiectivului, ocazioneaza doar consumuri de resurse, fara a se obtine vreun rezultat util de aceea, ptr a reduce volumul imobilizarilor de fonduri, este necesara scurtarea, pe cit posibil, a duratei de executie, fara a dauna, asupra calitatii lucrarilor de investitii. Totodata cautarea de solutii, ptr punerea partiala in functiune a capacitatilor de productie poate contribui la diminuarea de profit ca urmare a imobilizarii fonduri lor de investitii.
d.-Durata de viata a investitiei-reprezinta, perioada de timp in care obiectivul dupa ce a fost executat, receptionat si pus in functiune, este utilizat conform destinatiei sale asigurindu-se recuperarea capitalului investiti si obtinerea unui surplus (profit).
Aceasta perioada tine din momentul intrarii in functiune a obiectivului si pina la scoaterea
din uz, datorita uzurii fizice si morale a capitalului fix.In cadrulsau, capitalul fix, realizat este de
regula supus amortizarii, prin utilizarea diferitelor metode sau tehinici de amortizare(liniara, progresiva, regresiva). Estimarea duratei de viata a investitiei, pare la prima vedere o problema
relativ simpla, deoarece in economia centralizata, ea se reducea la preluarea duratelor normale de functionare ale diferitelor categorii de mijloace fixe, durate fixate prin lege.In realitate insa problema nu este deloc simpla, deoarece, se pot utiliza, mai multe criterii ptr stabilirea duratei de viata a unei investitii. In esenta este vorba de o o alegere intre « criteriile de ordin tehnic » si
cele « de ordin economic »
Criteriile tehnice ne indeamna sa « identificam durata de viata » a unei investitii cu
« durata sa fizica normala de exploatare a obiectivului » La rindul sau « durata fizica » este definita de conditiile tehnice de exploatare (intensitatea utilizarii), dar si anumite conditii juridice (de pilda-constructia unui imobil pe un teren obtinut
prin concesiune pe o durata limitata)
Criteriile de ordin economic-implica asimilarea cu « durata de utilizare economica a obiectivului » respectiv, cu intervalul de rimp in care cheltuielile efectuate sint recuperate din
« veniturile obtinute prin exploatarea productiva a investitiei ». Practic determinarea « duratei
economice »este destul de relativa, deoarece « rentabilitatea investitiei »se afla sub incidenta
mai multor factori(produsele isi pot epuiza ciclul de viata, preturile se pot schinba, costurile la fel)
Relativitatea detreminarii este cu atit mai accentuata, cu cit orizontul previziunii este mai
indepartat. De aceea ptr proiectele de investitii cu « durata mare de exploatare , intre 30-50 ani»
Se recomanda ca previziunea fluxurilor de incasari si plati, sa se faca pe o perioada mai scurta
(10-20 ani) numita si « orizont economic al firmei », urmind ca veniturile ulterioare acestei perioade sa fie incluse in valoarea reziduala a investitiei »
Referitor la fixarea « duratei de viata a investitiei», exista si alte conceptii.
De pilda, considerarea celei mai scurte dintre urmatoarele perioade :
-durata de viata fizic normala a investitiei
-durata de viata tehnologica ;
-durata de viata a produsului pe piata ;
O alta opinie prevede fixarea « duratei de viata », prin fixarea unei » durate intermediare »
Intre « durata fizica a echipamentului si durata de viata a produsului, etc».
-Investitia specifica-care asigura « comparabilitatea intre-efortul financiar-facut ptr
realizarea unui obiectiv economic, si -capacitatea de productie a obiectivului respectiv »
Relatiile de calcul, folosite, difera dupa cum investitia « vizeaza realizarea de obiective noi sau modernizarea, dezvoltarea ori retehnoligizarea celor existente ».
Pentru « obiectivele noi »relatia de calcul a investitiei specifice, (i) este :
i= I / Q , in care : I-reprezinta investitia totala
Q-capacitatea de productie
Pentru investitiile in « modernizari, dezvoltari sau retehnologizari »ale obiectivelor
existente, indicatorul se calculeaza astfel :
I = I / Q1 - Qo unde :
Q1-este capacitatea de productie dupa modernizare
Qo-capacitatea de productie inainte de modernizare
Capacitatea de productie a unui obiectiv economic, poate fi exprimata in mod diferit in functie de specificul activitatii, cu exprimare frecventa, in » unitati naturale » (kg, tone, litri) dar la o productie eterogena se poate folosi si exprimarea « natural-conventionala » (tractoare conventionale, hectare aratura normala, strunfuri conventionale, unitati nutritive), sau chiar « exprimarea valorica ». Ca o concluzie »capacitatea de productie » exprima « productia maxima » ce poate fi obtinuta, la obiectivul respectiv, intr-o anumita perioda de timp, de obicei un (1) an, indicatorul »investitiei specifice »terbuind sa tina seama si de numarul anilor de functionare, dupa urmatoarea formula :
I = I / (Q x df)
Exemplu : - valoarea investitie (mil ron) . . . . 120..cazul A si . . . 100 cazul B
- capacitatea de productie( tone) . . . 1000 A si . . . 1000 B
- durata de functionare (ani) . . . . .. 10 A si . . . 8 B
Daca folosim relatia de calcul, » valoarea investitiei specifice», va fi :
Cazul A- 12.000 mii ron / 1.000 tone = 12 ron/t
Cazul B -10.000 mii ron / 1.000 tone = 10 ron/t, cu precizareaca varianta mai optima este in
cazul B.
Daca se utilizeaza a doua relatie de calcul, care tine seama de durata de functionare, « valoarea investitiei specifice » va fi :
Cazul A- 12.000 mii ron / (1.000 x 10 ani) = 1, 20 ron/t/an
Cazul B- 10.000 mii ron / (1.000 x 8 ani) = 1, 25 ron/t/an, varianta mai avantajoasa fiind A
-Durata de recuperare a investitiei- numit si »termen de recuperare », exprima numarul de ani necesar, ptr recuperarea « capitaluilui investit initaial », sau altfel spus »o investitie va fi cu atit mai atractiva optr un investitor, cu cit veniturile care se vor obtine vor permite recuperarea rapida a capitalului investit »
Pe baza calcularii acestui indicator, nu se vor aproba proiecte de investitii, decit daca durata lor de recuperare este mai mica decit un standard prestabilit (durata normativa de recuperare),
care la ridul sau, este mai mic decit « durata de viata a investitiei, fiind ales proiectul de investitii a carei « durata de recuperare » este mai scurta.
In principiu, »durata de recuperare » se calculeaza prin, raportarea « investitiei totale » (I) la « avantajul » (efectul- economic mediu annual), din care se reconstituie capitalul investit (E) dupa formula : T = I / E
In cea ce priveste « valoarea capitalului investit » de la numitorul relatiei, inainte de 1989, era sinonim cu « marimea anuala a beneficiului » ; »venitul net » sau » acumularile banesti »
Actualmente, numitorul relatiei de calcul, paote fi reprezentat de « profitul brut » ; « profitul net » ramas dupa impozitare ; »cash-flow »-ul brut sau net ;
Pentru nivelul « microeconomic » este oportuna utilizarea » fluxului net de trezorerie »
rezultat din exploatare, a investitiei (flux de lichiditati nete) numit si « cash-flow » (CF)-net
Acesta poate fi asimilat, cu « suma profitului net, dupa impozitare si amortismentelor
perioadei, conform formulei :
CF = CA - EF = CA-[CE + i(CA - CE - A)] = (1-i)(CA - CE - A) + A
unde :
CA =reprezinta incasarile anuale(veniturile)
EF =reprezinta platile anuale
CE =cheltuielile anuale de productie(exploatare)
A =amortizarea anuala activelor fixe incluse in proiect
i =rata impozitului pe profit(sub forma de coeficient), care se prezinta su formula
(1-i)(CA - CE - A) = profitul net, dupa impozitarea
In cazul » proiectelor de investitii de rationalizare », sau de « productivitate »obiectivul nu este « cresterea volumului vinzarilor »-a cifrei de afaceri, ci »reducerea costurilor deexploatare »calculul fluxului de lichiditati nete se poate face dupa modelul prezentat mai jos :
Proiecte de inovare sau de expansiune |
Proiecte de rationalizare sau de productivitate |
1.-Cifra de afaceri |
1.-Economia de cheltuieli variabile |
2.-Cheltuieli variabile |
2.-Economia de cheltuieli fixe |
3.-Cheltuieli fixe(altele decit-amortiz, ch.fin) |
3.-Excedent brut de exploatare (rd.2-1) |
4.-Excedent brut de exploatare (rd.1-(2+3) |
4.-Excedent net de exploatare (rd.3x(1-rat impoz) |
5.-Excedent net de exploatare(rd.4x(1-rata imp) |
5.-Economii fiscale datorate amortizarii |
6.-Economii fiscale datorate amortizarii (amortiz anuala x rata imp) |
6.-Cash flow(rd.4 x 5) |
7.-Cash flow(rd.5 + 6) |
|
Daca fluxurile financiare pozitive generate de exploatarea obictivului de investitii au aceeasi valoare in fiecare an, atunci « durata de recuperare » s-ar calcula astfel :
Durata de recuperare = Valoarea proiectului / Fluxul annual
Daca insa fluxurile sint inegale, atunci este necesar sa se determine, fluxurile cumulate la
finele fiecarui an, pina se atinge « valoarea investitiei initiale », ca in exemplu alaturat :
Determinarea fluxului de numerar net(mii-ron)
Indicatori |
Anii de executie |
Anii de executie |
Anii de |
Functio nare |
Anii |
De |
Functio nare |
TOTAL |
A |
1 |
2 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
B |
1.-Cheltuieli de investitii |
|
|
|
|
|
|
|
|
2.-Cifra de afaceri |
|
|
|
|
|
|
|
|
3.-Cheltuieli de exploatare |
|
|
|
|
|
|
|
|
4.-Amortizare |
|
|
|
|
|
|
|
|
5.-Profit impozabil |
|
|
|
|
|
|
|
|
6.-Impozit pe profit |
|
|
|
|
|
|
|
|
7.- Profit net |
|
|
|
|
|
|
|
|
8.-Cash flow annual din exploatare (rd.7+4) |
|
|
|
|
|
|
|
|
9.-Cash flow din exploatare cumulat |
|
|
|
|
|
|
|
|
10.-Cash flow cumulat -TOTAL- |
|
|
|
|
|
|
|
|
De fapt, calculul obisnuit al fluxurilor fimnanciare, tine seama si de « cheltuielile de investitii » care se constituie ca « fluxuri negative » (iesiri sau plati). Deci « durata de recuperare » poate fi reperata in functie de momentul in care « fluxurile anuale » dupa ce inregistreaza valori negative, devin egale cu « zero »
Exemplu :
a) Un proiect de investitii ptr realizarea unui mobiectiv in valoare de 1.000 mii ron.
b) Durata de executie a obiectivului este de 2 ani
c) Cheltuiala de investitii se repartizeaza in mod egal pe fiecare an (1.000 : 2 = 500)
d) Durata de functionare este de 5 ani
e) Se aplica metoda liniara de amortizare (cheltuieli cu amortizare-200 mii ron)
f) Impozitul pe profit este de 16%
g) Cifra de afaceri anuala este de 800 mii ron
h) Cheltuielile de exploatare anuale sint de 500 mii ron
i) Fluxul de numerar este cel din tabelul de mai sus.
Din datele prezentate rezulta ca investitia se recupereaza in cel de al 4-lea an, de functionare a obiectivului ptr ca la sfirsitul acestui an, fluxul de numerar din exploatatie cumulat depaseste suma investita, iar fluxul cumulat total (exploatatie + investitii) devine pozitiv.
Durata de recuperare = Valoarea proiectului(1.000 mii ron) = 3, 63 ani
Fluxul annual( 275 mii ron)
Pentru compararea variantelor de investitii, prin prisma duratei de recuperare, exista doua posibilitati si anume:
a) se calculeaza acest indicator ptr fiecare varianta, optindu-se ptr varianta ce durata de recuperare cea mai redusa ;
b) se calculeaza durata de recuperare a « investitiei suplimentare » a diferitelor variante comparativ cu o varianta de baza sau de referinta.
dupa formula : Ts = Ii - Io / Ei-Eo unde : i = varianta curenta ; o = varianta de referinta
Durata de recuperare ne ofera o anumita apreciere asupra riscului caracteristic unui proiect de investitii, in masura in care « fluxurile de lichiditati » se pot estima destul de precis.
Durata de recuperare a investitiilor caracterizeaza insa si « viteza de recuperare » a « capitalului investit » care se calculeaza cf formulei ca un « raport » dintre: fluxul de lichiditati
mediu annual si investitia specifica.Acest raport este de fapt « inversul » duratei de recuperare
ii este cunoscut sub denumirea de « coeficient de eficienta »sau de « randament anual al investitiei » (return on investement-ROI), si se calculeaza dupa formula :
Viteza de recuperare = Durata normala de functionare
Durata de recuperare
g. Cheltuielile echivalente sau recalculate-arata de cite ori, se poate recupera « capitalul
investit », in cadrul duratei normale de functionare » a obiectivului realizat.
Indicatorii prezentati anterior, luau in calcul numai marimea « efortului investitional » fara sa tina cont de nivelul « cheltuielilor de productie »sau de « exploatare ».
Se intimpla insa ca un « efort investitional important»sa fie avantajos ptr obtinerea de economii importante, la cheltuielile anuale de productie.
De aceea este necesara, »reunirea »-cheltuielilor de investitii, cu cheltuielile de productie,
Aceasta « reunire »are loc prin calcularea indicatorului »cheltuieli echivalente »
(recalculate), cf formulei :
K = I + C x D in care :
K =cheltuielile recalculate
I =valoarea investitiei
C =cheltuielile anuale de productie
D =durata de functionare normata
Indicatorul astfel calculat, exprima « efortul total »(investitii plus cheltuieli de exploatare in perioada din vederea realizarii productiei). In aceasta varianta el se foloseste ptr compararea diferitelor variante de proiecte de investitii cu aceeasi marime a capacitatilor de productie.
In cazul in care capacitatea de productie difera de la o varianta la alta de investitii, se calculeaza un alt indicator al « cheltuielilor echivalente » dupa formula :
K = I + C x D unde Q-reprezinta capacitatea de productie
Q x D
Indicatorul exprimind sub aceasta formula mai bine, » efortul financiar total (investitii + cheltuieli de productie) necesar ptr obtinerea unei « unitati de capacitate »
h.-Randamentul economic al investitiei-are un grad mai mare de cuprindere decit ceilalti indicatori prezentati, deoarce priveste procesul investitional in intregul lui, incepind de la efectuarea primelor cheltuieli de investitii (cheltuieli de proiectare)si pina la scoaterea din functiune a obiectivului economci ca urmare a uzurii sale fizice si morale.
El asigura comparabilitatea intre profitul net total obtinut in urma realizarii obiectivului
si efortul investitional total. Formula de calcul este :
R = Bt / It unde :
R =reprezinta randamentul economic al investitiei
Bt =profitul net total
It =investitia totala
Profitul net care se foloseste in calculul acestui indicator, nu trebuie confundat cu « profitul net anual » (rezultatul net, care se foloseste in activitatea curente a intreprinderilor
si care se determina ca « diferenta intre profitul brut si impozitul pe profit ».
Este vorba aici despre profitul net obtinut pe intreaga durata de functionare a obiectivului, dupa ce « efortul investitional a fost compensat de profitul anual » calculindu-se dupa formula :
Bt = B x D - It unde :
D =durata de functionare a obiectivului, sau cu alte cuvinte :
R = Bt / It = B x D - It = B x D - 1
It It
Particularitatile acestui indicator constau in :
- in varianta teoretica, el ia in calcul parte din veniturile unei investitii, din care se asigura reconstiuirea fondurilor avansate, deci tine cont de profit.
-in economia de piata, fondurile constituite prin amortizarea capitalului fix, ramin la dispozitia agentilor economic si concura efectiv la recuperarea capitalului investit.ceea ce atrage dupa sine, includerea amortizarii in baza de calcul a « duratei de recuperare » alatrui de « profitul net »
-avind in vedere ca toti indicatorii de « eficienta a investitiilor » (durata de recuperare,
randamentul economic) trebuie sa foloseasca o baza comuna de date, propunem ca » randamentul economic » sa fie calculat in functie de « fluxul net de trezorerie » (profitul net plus amortizare) si numai in functie de « profitul net »
Drept urmare, formula de calcul mai poate prezenta si o alta forma care sa unifice baza de date ptr « randamentul economic » si ptr « durata de recuperare » prin care « randamentul anual » sa exprime « rentabilitatea investitiei »:
R = E x D - It = E x D -1 = D - 1
It It T
unde : E = fluxul annual de trezorerie ; T = durata de recuperare ;
Exemplu :
Folosind, datele din tabelul prezentat anterior, calculul indicatorului prezinta urmatoarele valori :
R = 284 mii ron x 5 ani -1 = 1375 mii ron = 1, 375 -1 = 0, 375
1000 mii ron 1000 mii ron
Acelasi rezultat se obtine daca determinam »randamentul economic »in functie de «durata
de recuperare », astfel :
R = 5 ani -1 = 0, 375
3, 63 ani
De precizat ca in situatia unui « flux annual de trezorerie variabil » ptr determinarea « randamentului economic » (ca si a duratei de recuperare) este necesara cumularea fuxurilor anuale de numerar pe intreaga durata de functionare a investitiei. In acest caz « randamentul economic » se calculeaza astfel :
R = Flux annual cumulat - 1
Investitia totala
Luind in calcul datele prezentate in tabelul de mai jos, indicatorul prezinta urmatoarele valori :
--mii ron--
Indicatori |
Anii de functionare |
Anii de functionare |
Anii de functionare |
Anii de functionare |
Anii de Functionare |
A |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
1. Flux annual pozitiv din exploatatie |
|
|
|
|
|
2. Flux annual din exploatatie cumulat |
|
|
|
|
|
3. Fluxul anual -Total-cumulat (investitii + exploatatie) |
|
|
|
|
|
Randamentul economic al investitiei este de :
R = 1300 mii ron -1 = 1, 30
1000 mii ron
sau sub forma : R = Fluxul total cumulat = 300 mii ron__ = 0, 30
Investitia totala 1000 mii ron
i)- Particularitati ale metodologiei de evaluare a eficientei investitiilor in agricultura si industria alimentara
Principalele caracteristici ale lucrarilor de hidroamelioratii, care influenteaza
asupra modului de apreciere a eficientei investitiilor, sint urmatoarele :
1.-investitiile in hidroamelioratii, au influenta directa asupra productiei
agricole.In cazul acestor genuri de lucrari, lucrarile de « desecare si indiguire »nece
sita investitii, care au ca rezultat introducerea in circuitul agricol, a unor noi terenuri, iar
in cazul lucrarilor de irigatii, fectul imediat al linvestitiilor, este concretizat in cresterea
potentialului productiv al terenurilor deja puse in cultura.
2.-Deoarece in cadrul lucrarilor de hidroamelioratii, »o parte din teren, este
scoasa din folosinta agricola »fiind ocupat, cu diguri, canale de irigatii si de d
desecare, este necesar ca in calculul eficientei investitiilor sa se tina seama de aceste
pierderi de teren.
3.-Lucrarile de hidroamelioratii, contribuie la inlatuurarea unor pagube,
provocate de calamitatile naturale(seceta, inundatii)
4.-Lucrarile de hidroamelioratii, au o « perioada lunga de folosinta »fapt
care determina o crestere a riscului de uzura morala.In plus, la realizarea acestor
lucrari se folosesc, in general, materiale nerecuperabile, consumul fiind inglobat inte-
gral in valoarea nou creata, prin investitii.
5.-De cele mai multe ori, « hidroamelioratiile se efectueaza in cadrul unor
complexe de lucrari care urmaresc dirijarea circuitului normal al apei »
De exemplu, lucrarile de indiguiri implica, asocierea cu lucrarile de desecare, ptr
a se inlatura excesul de apa de suprafata sau freatica din incinta digurilor, in incintele
indiguite, desecarile si irigatiile se succed ptr inlaturarea sararturii.In aceste
conditii, este dificil de separat aportul diferitelor categorii de lucrari de hidroame
lioratii, asupra productiei, fiind totodata dificil, de delimitat, efectul acestor lucrari de
influenta celorlalti factori productivi(ingrasaminte, soiuri de plante, mecanizare)
6.-Efectuarea de investitii hidroameliorative, implica de obicei o repprofilare
a unitatilor agricole.De pilda, indiguirile reclama o schimbare a orientarii tehnico-
economice a productiei de la piscicultura la zootehnie, de unde necesitatea cultivarii de
porumb, lucerna, etc.Introducerea irigatiilor conditioneaza schimbarea structurii soluri-
lor, a culturilor, in sensul extinderii speciilor de plante care valorifica cel mai bine apa
de irigatii, in strinsa legatura si cu materialele fito-thnico biologice, utilizate.
-- 12 --
7.-Uneori, lucarile de hidroamelioratii, implica efectuarea de investitii
conexe (bazinele de acumulare), ptr conservarea apei excedentare.Utilitatea acestora
este multipla(evitarea inundarii, irigatii, alimentari cu apa, energie, piscicultura)astfel
incit este greu de delimitat efectul economic al investitiilor de baza, si al celor conexe.
Toate aceste caracteristici specifice, s-au reflectat si in dinamica suprafetelor
amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare, in contextul adopatrii unor politici
manageriale adecvate ptr asigurarea s »sigurantei alimentare nationale »a populatiei
Dinamica acestor lucrari se prezenta in perioada 1944-2004, dupa cum urmeaza :
Dinamica suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare -mii ha- -Tabel nr 3.1
Nr crt |
Anul |
Indiguiri |
Irigatii |
Desecari |
Combaterea eroziunii solului |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
8.-Structurarea investitiilor in irigatii, in agricultura romaneasca
8.1-Volumul investitiilor in irigatii
Evaluarea volumului investitiilor in irigatii , se dovedeste a fi un demers dificil
incepind chiar de la faza de proiect, intrucit in marea majoritate a cazurilor avem de
aface cu situatii mai mult sau mai putin complexe in care sint prezentate si alte lucrari,
precum :drenajele ;combaterera eroziunii solului ;lucrari cu caracter agropedoamelio-
rativ.etc.La scara macroeconomica, si ptr o perioada mai lunga de timp, « izolarea cotei
irigatiilor »din investitiile pe ansamblul lucrarilor de imbunatatiri funciare, implica de
asemenea unele aproximari, statistica vremii, relativ generoasa cuu « indicatorii fizici »
(suprafete, productii), se dovedeste mult mai zgircita in furnizarea de indicatori in
expresie valorica.Printre putinele date statistice, in acest domeniu se numara si un
studiu efectuat de catre « Institutul de Economie Agrara »acoperind perioada 1961-
-1985, studiu preluat apoi in lucrarile de specialitate, si din care rezulta ponderea
« investitiilor in diferite sectoare din totalul la nivel de ramura », asa cum rezulta din
tabelul alaturat :
-- 13 --
Investitiile in agricultura si principalele activitati in per.1961-1990 -Tabel nr 8.1
Specificatie |
U/M |
|
|
|
|
|
|
Investitii in agricult. |
Milrd lei |
|
|
|
|
|
|
din care :mecanizare |
% |
|
|
|
|
|
|
-prod.vegetala, alte |
% |
|
|
|
|
|
|
-prod.animala |
% |
|
|
|
|
|
|
-hidroamelioratii |
% |
|
|
|
|
|
|
|
Milrd lei |
|
|
|
|
|
|
Investitiile in lucrari de imbunatatiri funciare, incep sa detina o pondere mai inse
mnata in structura pe ramura incepind cu cincinalul 1966-1970, cind mai mult de 1/5
din acestea au fost destinate amenajarilor ameliorative.Cea mai mare pondere s-a
inregistrat in urmatoarea perioada-1971-1975, cind peste 36% din investitiile de care
a beneficiat agricultura au fost destinate lucrarilor de imbunatatiri funciare, acestea
continuind sa detina principala pozitie in structura investitiilor pe ramura, cu ponderi
cuprinse intre 30%-in perioada(1976-1980) si 35%, in perioada(1986-1989).
Aceata masiva concentrare de fonduri investitionale era considerata necesara
Intrucit potrivit ultimului program ptr lucrari de imbunatatiri funciare investitionale
lansat in 1983, urmau sa mai fie amenajate nu mai putin de 9, 6 mil ha(3, 1 mil ha-iri-
gatii ;2, 9 mil ha-desecari si 3, 6 mil lei ha-amenajari antierozionale)cu cca 3 mil ha
mai mult decit intreaga suprafata amenajata la acea data.
In ceea ce priveste « irigatiile »acestea au beneficiat, dupa cum era de asteptat
de volumul cel mai mare de resurse financiare, atit datorita «importantei economice
deosebite acordate acestui gen de lucrari, cit si « investitiei specifice »sensibil mai
ridicate.Atfel, dintr-un « volum de investitii » de 3, 3 miliarde lei, alocat « lucrarilor de
imbunatatiri funciare », pina in 1982 inclusiv, reveneau, potrivit datelor mentionate in
acelasi program national elaborat in anul 1983, « irigatiilor » le revenea-27 miliarde
lei, (58%), in timp ce ptr lucrarile de desecari-drenaj, au fost alocate-9 miliarde lei(25%)
iar ptr lucrari antierozionale-7 miliarde lei(17%).
Detasarea neta a efortului investitional in amenajari hidroameliorative, compara-
tiv, cu celelalte doua principale categorii de lucrari, rezulta si din structura fondurilor
fixe reprezentind imbunatatiri funciare.Astfel, potrivit datelor fostului « departament al
imbunatatirilor funciare-actuala -regie a imbunatatirilor funciare(RAIF)din fondurile
fixe puse in functiune pina la sfirsitul anului 1990, evaluate la peste 134, 1 miliarde lei,
59, 4%-reveneau irigatiilor ;23, 7%-lucrarilor de imbunatatiri funciare de desecare-
drenaj ;iar-16, 9%-amenajarilor antierozionale.De fapt aceasta detasare a « irigatiilor »
in ceea ce priveste « volumul investitiilor », si respectiv a fondurilor fixe, nu se datorea-
za atit suprafetelor amenajate(cca-3, 1 mil ha-in acazul irigatiilor si desecariulor, si
2, 2 mil ha-in cazul amenajarilor antierozionale)cit « investitiilor specifice », care este
net superioara in cazul amenajarilor ptr irigatii.Astfel, in timp ce ptr proiecte intocmite
-- 14 --
inainte de 1980, « investitia specifica » varia intre 8.000-10.000 lei/ha, la desecari, si
4.000-7.000 lei/ha, la amenajari antierozionale, 1(un)hectar amenajat ptr irigatii
costind intre 15.000-20.000 lei/ha, chiar la inceputul anilor 1970.
Diferentele se explica, prin structura « investitiei »in care nu predomina
excavatiile si terasamentele, ci materialele si echipamentele de provenienta industriala
din care, unele au o mare complexitate si un grad avansat de prelucrare.Astfel, primcipa
lele dimensiuni ale componentelor amenajarilor ptr irigatii, din Romania, se prezentau
dupa cum urmeaza :
Dimensiunea componentelor amenajarilor ptr irigatii -Tabel nr 8.2
Nr crt |
Specificatie |
U/M |
Dimensiuni |
|
Canale de irigatii-din care : |
Km |
19.600 |
a. |
canale magistrale si distributie |
|
7.000 |
|
Retele de conducte subterane sub presiune |
Km |
60.000 |
|
Statii de pompare-din care : |
Buc |
25.000 |
b. |
agregate electrice de pompare |
|
21.000 |
|
Hidranti |
Buc |
|
|
Diferite constructii hidrotehnice |
Buc |
13.000 |
|
Instalatii de protectia retea |
Buc |
53.000 |
|
TOTAL-km de canale si retele |
Km |
79.600 |
|
TOTAL-buc-statii, etc |
Buc |
|
8.2-Structura investitiilor in irigatii - in judetul Constanta
In judetul Constanta, cu cea mai mare suprafata amenajata ptr irigatii-
« investitia specifica », a fost cuprinsa intre-15.400 lei/ha-in Complexul Carasu, dat in
folosinta in anii 1972-1973, si 23.000 lei/ha ptr sistemul Rasova Vederosa, construit 10
ani mai tirziu.Cam in aceeasi perioada indicatorii tehnico-economici proiectati preve-
deau investitii asemanatoare si ptr alte sisiteme hidrotehnice, cum ar fi :
-Sadova-Corabia(Dolj)-20.846 lei/ha ;-Giurgiu-Razmiresti-15.596 lei/ha ;-Sinoe(C-ta)
-15.685 lei/ha ;-Olt-Calmatui-20.480 lei/ha.In cadrul aceluiasi perimetru amenajat,
functie de zona si de tipul de amenajare, »investitia specifica »putea varia in limite
destul de largi.In cazul complexului Carasu, fata de o « investitie specifica »medie de
15.786 lei/ha-aceasta a variat, in functie de tipuil de amenajare si metoda de udare
intre :20.978 lei/ha la « irigarea prin aspersiune cu conducte ingropate si statii de
punere sub presiune» si 16.138 lei/ha, la irigarea pe brazde cu seturi de cauciuc butyl
ca in tabelul urmator :
-- 15 --
Investitia specifica in Complex Carasu-jud.C-ta, functie de tipul de amenajare si metoda de udare
-lei/ha -Tabel nr 8.3
Specificatie |
Irigare prin aspersiune-cu Statii de punere sub presiune |
Irigare prin aspersiune- Cu agregate termice de pompare |
Prin scurgere la suprafata |
Statii de pompare de baza Si retea magistrala de distributie(partea comuna) |
7.928 |
7.928 |
7.928 |
Investitie proprie tipului de amenajare |
12.150 |
9.127 |
7.308 |
TOTAL-investitie specifica |
20.078 |
17.055 |
15.236 |
Investitii specifice cum sint cele mentionate mai sus, au fost posibile in acea
vreme si datorita renuntarii, chiar de la inceput sau pe parcurs, la o serie de componente
ale « retelelor de aductiune apei »cum ar fi :-impermeabilizari de canale ;echipamente
de automatizare si apometrie ;dispecerizare ;nivelari ;si altele.Pe de alta parte, viteza de
lucru, amterialele si echipamentele a caror calitate a fost in continua scadere au impus
interventii repetate si comletari de lucrari chiar din faza de receptionare a obiectivelor
de investitii.Proiecte de amenajari hidrotehnice, cu investitii specifice cuprinse intre
23.000-25.000 lei/ha, au fost executate pina la cea dea doua jumatate a anului 1970,
dieferentele zonale nefiind considerate semnificative.Mai degraba, tipul constructiv
precum si optiunea [tr o metoda sau alta de udare, au influentat in aceasta perioada
investitia specifica.Complexul Carasu din judetul Constanta, ofera un astfel de
exemplu, prezentat in tabelul nr 4.3.Cel mai costisitor tip de amenajarea, in ceea ce
priveste « investitia specifica »a fost cel cu « retea de statii de punere sub presiune si
irigare prin aspersiune ».Pentru inceput cu acest gen de amenajare, au fost echipate
cu prioritate terenuri apartinind intreprinderilor agricole de stat. « Irigarea prin
scurgere la suprafata »reclamind cel mai mic efort investitional, conceputa initial ptr
cca-1/3, di suprafafta, s-a realizat doar partial, tinind cont de faptul ca nivelarea terenului
a fost una din problemele ramase nerezolvate.Solutia cu utilizarea agregatelor termice
mobile, si semimobile, larg raspindita la inceputul anilor 1970, considerata convenabila,
si din p.v al investitiei, s-a dovedit greoaaie in exploatare, mai ales dupa declansarea
crizei petrolului si a dificultatilor legate de asigurarea pieselor de schimb si subansam
blelor si a motopompistilor. Acest tip de amenajare, mai avea dezavantajul, ca in
structura investitiei, cota apartinind unitatilor agricole, era considerabil mai mare,
datorita costului agregatelor termice de pompare suportate de beneficiar, care inlocu
iau statiile de punere sub presiune, construite din fondurile centralizate ale statului.
De altfel, suprafetele echipate cu acest tip de amenajare, au fost primele supuse unor
lucrari de modernizare prn inlocuirea agregatelor termice cu statii de punere sub
-- 16 --
presiune si retea de conducte ingropate sub presiune.
In cea de a doua etepa-marcata de inceputul anilor « deceniului opt », si in
continuare, investitiile la initatea de suprafata s-au dublat, numeroase proiecte depasind
45.000-50.000 lei/ha.Aceasta crestere, a efortului investitional in amenajari ptr irigatii,
isi are explicatia, atiti in « evolutia preturilor la materiale, materii prime, a tarifelor si
salariilor », cit si in « complexitatea sporita a lucrarilor ».Inh anul 1980, suprafata
amenajata depasea 2, 3 mil ha, fiind amenajate in ordine :-terenuri cu dificultati din
ce in ce mai mari din p.v constructiv.A fost deci necesar sa fie atacate zone mai putin
pretabile la amenajari datorita reliefului, distantei fata de sursa de apa, sau inaltimii de
pomapare.Noile proeicte hidroameliorativee, vizauatit perimentre noi sit si extinderea
celor existente, dar cu costuri mult mia mari.Situatia , din acest p.v in judetul C-ta,
este ilustrata in exemplul care urmeaza :
Investitia specifica in 3 sisteme hidroameliorative din jud.C-ta, functie de perioada de proiectare
-Tabel nr 8.4
Sistemul hidroameliorativ |
Proiect-1973 Suprafata-ha- |
Proiect-1973 Val.investiti-lei/ha |
Proiect-1984 Suprafata-ha- |
Proiect-1984 Val. Investitie-lei/ha |
SINOE |
|
|
|
|
TOPALU |
|
|
|
|
HIRSOVA |
|
|
|
|
In acelasi mod, caracteristicile naturale ale zonei.si-au pus si ele amprenta asupra
nivelului investitiei ptr proiectele executate in perioade apropiate de timp.
De exemplu, sistemul hidrotehnic-Gradiste-Faurei(Braila)a fost proiectat cu o
Investitie soecifica de cca-23.000 lei/ha ;in timp ce perimentrul Ipotesti-I(Olt) cu peste
32.000 lei/ha, ambeele proiecte fiind executate in perioada 1985-1988.
Cota cu care statul participa la astfel de investitii, este si ea diferita de la o tara la
Alta.Astfel in tari din fosta URSS, in tari cu economie planificata di estul Europei, in
Africa de Sud, Sudan, Tanzania, Vietnam.Indonezia, Arabia Saudita, etc, investitiile
In proiecte de irigatii, au fost sau sint sustinute de stat -100%.In alte cazuri, estul
sustine doar partial, astfel de investitii, ca de exemplu :Canada-50% ;Japonia-40-
80%Coreea de Sud-70% ;India-80% ;Spania-50%Tunisia-30-60%.
8.3-Structura investitiilor in hidroamelioratii
Ca o trasatura distincta a procesului de analiza a investitiilor in hidroamelioratii
dificultatile constructive sporite si cresterea costurilor au contribuit la marirea
efortului investitional.Intre timp vechile amenajari, fie ca aveau trestante in ceea ce
priveste executia unor elemente constructive, fie ca afisau deja un anumit stadiu de
degradare care recalmau investitii noi.Acest fenomen, curind generalizat(de fapt
-- 17 --
potrivit indicatorilor economici proiectati aceste sisteme ar fi trebuitt sa fie amorrtizate
in 10-12 ani)a impus ptr majoritatea proiectelor includerea unor cote de investitii ptr
asa zisele »modernizari irigatii », care in unele cazuri puteau echivala cu valoarea
investitei specifice initiale.In acelasi timp, complexitatea noilor proiecte a rescut
impunind pe linga amenajarea propiruzisa ptr irigatii, o serie de alte lucrari
hidroameliorative, unele din ele ca lucrari noi, altele ca lucrari de modernizare.Lista
componentelor de investitie, a noilor proiecte contine in mod curent, pe linga amenaja-
rea hidrotehnica, lucrari de desecare-drenaj ;combaterea eroziunii solului ;regularizari
de vai si versanti ;lucrari speciale de priza si aductiune a apei ;nivelari de baza ;
tratamente pedoameliorative(corectia pH-ului solului)in premiera sau reluare.
Astfel, « investitia specifica » nu mai reprezinta doar « irigatiile »ci un intreg
complex de lucrari agropedoameliorative menite sa puna in valoare, resursa funciara
de pe un anumit perimetru amenajat.Mai mult decit atit, unele din aceste componente
vizeaza obiective de protectia mediului, amenajarea teritoriului, cu functii socio-econo
mice si edilitare, apararea contra inundatiilor, alimentari cu apa.
Structura « investitiei specifice »in noile proiecte »reflecta aceasta complexitate
crescinda a lucrarilor, asa cum rezulta spre exemplu din datele prezentate mai jos :
Structura investitiei specifice in proiecte hidroameliorative din sudul tarii -Tabel nr 8.5
Specificatie |
U/M |
Borcea de Sus |
Frunzaru |
Valori medii din diferite zone |
Suprafata neta amenajata |
Ha |
|
|
|
Investitia specifica-din care : |
Lei/ha |
|
|
|
-irigatii noi |
|
|
|
|
-modernizari irigatii |
|
|
|
|
-amenajari orezarii |
|
|
|
|
-desecari-drenaje |
|
|
|
|
-ameliorari sararturi |
|
|
|
|
-combaterea eroziunii solului |
|
|
|
|
-regularizari vai, versanti |
|
|
|
|
De la un caz la altul, ponderea amenajarilor hidrotehnice propriu zise, variaza in
limitele relativ largi, nu numai de caracteristicile zonei, dar si dupa cum investitia este
noua, in extindere sau are o anumita vechime.Tinind seama de evolutia preturilor la o
diferenta de 10-12 ani, investitia specifica necesara ptr modernizari a ajuns in multe
cazuri sa o egaleze pe cea initiala.Acest fenomen, a fost desogur favorizat si de cazuri
le din ce in ce mai frecvente cind insasi investitia initiala se completa partial prin
alocari ulterioare destinate modernizarii sau finalizarii proiectului initial.Un aspect
deloc neglijabil in structura investitiei, il constituie « ponderea diferitelor segmente ale
sistemelor hidrotehnice », unele din ele depinzind mai mult de amplasarea in teritoriu
(priza de apa, reteaua de transport)dar si de metoda si tipul echipamentului de udare.
-- 18 --
Ponderea aductiunii si a echipamentului de udare in investitia totala -Tabel nr 8.6
Sistemul hidrotehnic |
%-in valoarea investitiei Aductiune |
%-in valoarea investitiei Echipamentul de udare |
Borcea de Sus(jud.Calarasi) |
|
|
Borcea de Jos(jud.Ialomita) |
|
|
Carasu(jud.Constanta) |
|
|
Ipotesti(jud.Olt) |
|
|
Gradistea-Faurei(jud.Braila) |
|
|
In cazul aductiunii(priza de apasi reteaua magistrala de transport)ponderea investitei
variaza intre limite foarte largi-de la cca 5%, la mai mult de 50%, ea fiind determinata
de o serie de factori impusi, cum ar fi-distante de transport, inaltimi de pompare, sau ca
rezultat al unor solutii constructive adoptate, tipul retelei de transport.In schimb,
ponderea investitiei incorporata in echipamentul de udare este mai degraba o
consecinta a conceptiei care a stat la baza proiectarii privind metoda de udare si
caracteristicile echipamentului de adminsitrare a apei.
8.4-Ponderea irigatiilor in structura fondurilor fixe si contributia
acestora la echiparea energetica a agriculturii
Investirea masiva in lucrari hidroameliorative de-a lungul unei perioade ce depa-
seste trei decenii, a avut drept consecinta cresterea semnificativa a capitalizarii
sectorului vegetal, cu deosebire in zonele de concentrare maxima a amenajarilor.
Cazul judetului Constanta, cu o pondere a terenului amenajat ptr irigatii, de peste
80% din arabil, este tipic din acest p.v, asa cum este prezentat in tabelul urmator :
Evolutia ponderii irigatiilor in structura fondurilor fixe-jud.C-ta-perioada 1970-1985 -Tabel nr 8.7
Nr crt |
Specificatie |
U/M |
|
|
|
|
Fonduri fixe ale IAS+CAP+SMA, exclusiv amenajari in irigatii |
Mii lei |
|
|
|
|
Fonduri fixe in amenajari ptr irigatii(IAS+CAP+IEELIF) |
Mii lei |
|
|
|
|
TOTAL-IAS+CAP+SMA+IEELIF |
Mii lei |
|
|
|
|
Ponderea fondurilor fixe in irigatii |
|
|
|
|
|
Echiparea energetica asectorului vegetal in cimp-din care : |
Mii CP |
|
|
|
a. |
Tractoare |
|
|
|
|
b. |
Masini autopropulsate |
|
|
|
|
c. |
Pompe si electropompe ptr irigatii |
|
|
|
|
|
Ponderea irigatiilor in ecgiparea energetica a sectorului vegetal |
|
|
|
|
Daca inainte de 1970, ponderea amenajarilor ptr irigatii in echiparea tehnica si
energetica a agriculturii judetului era nesemnificativa, odata cu punereaa in opera a
marilor sisteme hidrotehnice situatia se schimba radical.Astfel, in perioada 1970
-1985, fondurile fixe ale principalelor categorii de munitati agricole, au crescut de la
3.556 mil lei, la 11.805 mil lei(de 3, 3 ori).In aceeasi perioada valoarea fondurilor fixe
implicate in maenajari ptr irigatii a ajuns de la 1.529 mil lei, la 7.480 mil lei, cresterea
-- 19 --
fiind de aproape 5 ori, astfel ca ponderea acestora din urma, a crescut pe ansamblu de la
30, 0%, in 1970, la 44, 5%, in 1980, si reducindu-se apoi la 38, 8%, datorita incetinirii ritmu
lui amenajarilor.
Indiferent de sursele de finantare statul a fost principalul investitor in lucrarile
de imbunartatiri funciare, si in consecinta si proprietarul mijloacelor fixe respective.
Intr-o amenajare ptr irigatii, structura prorpietatii, de stat si privata, deriva din
modul de organmizare si exploatare a investitiilor respective.Astfel punctele de priza
a apeoi, statiile de pompare si repompare, aductiunea si cea mai mare parte a retelei de
transport si distributie, inclusiv statiile de punere sub presiune, sint «proprietate de stat,
exploatate de catre acesta prin unitaaatile sale specializate existente in fiecare judet.
O parte mai putin importanta din investitie, reprezentata prin ultimele ramificatii
ale retelei de distributie, precum si echipamentul mobil de udare, a fost sustinuta investi
tional, de catre unitatile agricole de stat sau cooperatist, fiind cuprinsa intre30-40% din
investitia specifica., in functie de tipul de amenajare si metoda si structura echipamentu
lui de udare.La inceput amenajarea masiva ptr irigarea prin aspersiune, cu ajutorul
agregatelor termice de pompare crestea simtitor partea de investitie ce revenea
unitatilor agricole.Introducerea unor echipamente de udare cu un grad mai avansat
de mecanizare sau automatizare, avea de asemenea darul sa creasca partea produca
torilor agricoli in structura investitie si in consecinta a proprietatii.Mentionez totodata
ca legat de cota statului ca proprietar al fondurilor fixe reprezintind imbunatatirile
funciare, aceasta cota, depinde si de structura de proprietate a terenurilor pe care sint
amplasate, lucrari de imbunatatiri funciare, respectiv irigatii.astfelcca 1/3, din amenajari
cuprind terenuri proprietate de stat, unde intreaga investitie si respectiv dreptul de
proprietate revin statului.Dupa unele calcule, aproximativ 75-80% din valoarea de
inventar a amenajarilor ptr irigatii, reprezinta proprietate de stat si numai 20-25% sint
proprietate privata.Tinind cint si de gradul de distrugere, degradare si in general de
« perisabilitatea »mult mai accentuata a echipamentului de udare si ca aceste fenomene
s-au manifestat intr-o masura mai mare in sectorul provat al agriculturii, se poate
afirma ca ponderea acestiu sector in structura actuala a fondurilor fixe a amenajarilor
ptr irigatii este de 10-200% dar nu mai mult.din total.evenimentele din 1989, au
surprins sectorul de imbunatatiri funciare in plina desfasurare, santierele in lucru
cuprinzind sute de mii de hectarecca 4 milioane ha)amenajate ptr irigatii.
Acum dupa citiva ani, chiar daca o parte din componentele acestei avutiti s-au degradat
Ori s-au risipit, ea ramine o importanta capacitate de productie a carei punere in valoare
Prin retehnologizare si modernizare, se justifica din p.v economic.
Amenajarile de imbunatatiri funciare, asa cum sint definite in Legea nr 138/2004,
aflate in administrarea « Societatii Nationale de Imbunatatiri Funciare »SA, se compun
din :a)-lucrari din amenajarile de irigatii-formate din prize de apa, statii de pompare
-- 20 --
de baza, inclusiv cele reversibile, statii de repompare, canale si conducte de aductiune si
distributie, a apei de irigatii, pina la statiile de pompare de pinere sub presiune ;
b)-lucrarile din amenajarile de irigatii si din orezearii-formate din statii de
pompare de punere sub presiune, retele interioare de irigatii formate din conducte si
canale, echipamentul mobil de udare ;
c)-lucrarile din amenajarile de desecare cu pompare si gravitationale, formate din
canale colectoare principale cu statiile de pompare aferente, canale de desecare de
ordin inferior, drenuri si colectoare de drenaj ;
d)-Lucrarile din amenajarile ptr combaterea eroziunii solului
e)-baraje si diguri de aparare impotriva inundatiilor de la Dunare si pe riurile
interioare
f)-cladiri de productie si administrative
Principalele lucrari de constructii din amenajarile de imbunatatiri funciare, ptr
Irigatii, proprietatea si din administrarea « SNIF »SA, se prezinta la data de 04.06.2004
dupa cum urmeaza :
@-irigatii :-canale de irigatii-11.135 km ;-conducte ingropate-39.738 km ;-statii
de pompare-3.835 buc ;-constructii de exploatare-1.256 buc ;
@-desecari :-canale de desecare-56.788 km ;-poduri si podete-33.378 ;
-statii de pompare-733 buc ;-constructii de exploatare-547 buc
@-Drenaje :-drenuri colectoare si absorbante-39.411 km
@-Combaterea eroziunii solului :-canale-57.529 km;-caderi, vaduri pereate,
baraje praguri-42.703 buc ;-podete-29.283 buc ;-amenajari ravene-6.385 km ;-drumuri
de exploatare-27.435 km ;-constructii de exploatare-130 buc ;
@-constructii cu rol de aparare impotriva inundatiilor :-diguri la Dunare-1.135
km ;-diguri la rirurile interioare-1.155 km ;-baraje de atenuare a viiturilor-103 buc ;
Amenajarile ptr irigatii in Romania, prezentau urmatoarele niveluri la data de
:-suprafata amenajtat total-3.077.069 ha, din care :
-prin aspersinue -2.761.803 ha ;
-prin brazde - 263.026 ha
-prin inundare - 52.240 ha
8.7-Structura suprafetelor agricole, care necesita investitii in perioadele
urmatoare, ale mileniului trei, se prezinta dupa cum urmeaza :
@-Suprafete agricole care necesita lucrari de ameliorare, petru :
a)-corectarea regimului hidraulic-Total . . . . ..15.000 mii ha
din care :-irigatii . . . . . . . . . . . . . . 7.500 mii ha
-desecari-drenaje . . . . . . . . . . 6.700 mii ha
-- 21 --
-aparare inundatii . . . . . . . . . 2.100 mii ha
b)-Prevenirea si combaterea eroziunii solului prin lucrari de coretarea
insusirilor solului . . . . . . . . . . . . . . . 6.400 mii ha
din care :-reducerea aciditatii . . . . . . . . 2.200 mii ha
-afinare . . . . . . . . . . . . .. 3.200 mii ha
-cresterea continutului in humus . . .. 10.000 mii ha
-spalarea sarurilor . . . . . . . . . 500 mii ha
Ca o evolutie viitoare a investitiilor prin prisma « politicii de investitii » si in
interdependenta cu politica agricola din perspectiva aderarii Rominiei la U.Europeana
se preconizaeaza ca evolutia suprafetelor amenajate cu lucrari de imbunatatiri funciare
sa fie in perspectiva 2011-2025, urmatoare :
Evolutia supraf.amenajate cu lucr.de imb.func.si perspectiva 2011-2025 -mii ha- Tabel nr 8.8
Nr crt |
Specificatie |
|
|
|
|
|
Irigatii |
|
|
() |
4.004, 8 () |
|
Desecare-Drenaj |
|
|
|
|
|
Combaterea eroziunii soluluui |
|
|
|
|
|
Apararea impotriva inundatiilor |
|
|
|
|
Suprafetele irigate vor creste pina in anul 2005, prin realizarea lucrarilor hidro
tehnice in spatiul Siret-Baragan, si prin finalizarea lucrarilor incepute in perioada anilor
1980, in judetele Olt si Teleorman.
Amenajarile de irigatii pregatite sa functioneze prin efectuarea lucrarilor de
intretinere si reparatii, in anul 2004, prezentau urmatoarea structura si evolutie :
-ha- -Tabel nr 8.10
Nr crt |
Specificatie |
|
|
|
|
|
Amenajari de irigatii-Total-din care : |
|
|
|
|
|
Program de punere in functiune |
|
|
|
|
|
Suprafata pregatita ptr irigatii |
|
|
|
|
|
Suprafata pe care s-au aplicat udari |
|
|
|
|
In ceea ce priveste, structura acestui gen de lucrari in Judetul Constanta, aceasta se
prezenta sub urmatoarea forma :
@-amenajari de irigatii . . . . . . . 422.591 ha, din care :
-cu udare prin aspersiune . . . . . . 313.843 ha
-cu udare prin brazde . . . . . . . 105.794 ha
-cu udare prin inundare(orezarii) . . . 2.954 ha
@-amenajari de desecare . . . . . . 15.130 ha.din care :
-cu pompare . . . . . . . . . . . 15.130 ha
-gravitationale . . . . . . . . . . -
@-Drenaje . . . . . . . . . . . . . . . . . . 605 ha
-- 22 --
@-Amenajari ptr combaterea eroziunii solului . . . ..34.739 ha
@-Lucrari de aparare impotriva inundatiilor . . . . .56.506 ha, din care :
-diguiri la Dunare si riuri interioare . . . . . . . 10.556 ha
-baraje de atenuare a viiturilor . . . . . . . . . 45.950 ha
In ceea ce priveste structura culturilor irigate pe suprafetele proprietatea SNIF,
aceasta se prezenta la data de 29.06.2004, cu un Total de 132.539 ha, astfel :
@-griu . . . . . . . . . . . . ..65.632 ha
@-orz . . . . . . . . . . . . . 8.862 ha
@-porumb boabe . . . . . . . . . 7.596 ha
@-floarea soarelui . . . . . . . . 3.525 ha
@-soia . . . . . . . . . . . . .. 7.752 ha
@-sfecla de zahar . . . . . . . . . 409 ha
@-orez . . . . . . . . . . . . .. 1.055 ha
@-legume-cartofi . . . . . . . . 17.363 ha
@-culturi furajere . . . . . . . .. 5.425 ha
@-vii si livezi . . . . . . . . . 2.328 ha
@-alte culturi . . . . . . . . . 12.592 ha
8.8.-Prezentarea metodelor si tehnicilor de analiza a investitiilor in iriga
tii, comparativ cu metodele si tehnicile din celelalte sectoare ale eco-
nomiei nationale
Proiectele de amenajari hidroameliorative, executate in Romania, fac parte din
categoria acelor investitii, a caroro eficienta se evalueaza in primul rind pe criterii
economice.Apa de irigat, este un important factor de productie, dar costisitor in acelasi
timp, iar pe de alta parte folosirea nerationala a acesteia poate conduce la aparitia unor
grave feneomene de degradare a solului.Chiar daca insuficienta precipitatiilor si sece
tele frecvente din unele zone cu cele mai fertile soluri impun irigarea ca mijloc de
sporire a recoltelor si a stabilitatii acestora in timp, « decizia de investire » in
amenajari hidrotehnice, a fost fundamentata intotdeauna pe criterii strict economice
la nivel de proiect.Aceasta desi aspectele sociale si de impact favorabil asupra economi
ei altor ramuri ecocnomice din amonte si aval de agricultura, nu pot fi neglijate.
Metodologic, in termeni de specialitate, eficienta economica este o categorie
complexa, care exprima in mod sintetic rezulrtatele obtinute in activitatea economica si
sociala, intelegind prin aceasta raportul intre « efect » si « efort », prezenta sub formula
Eec = V / C unde, V=volumul anual al productiei obtinute ;
-- 23 --
iar-C=volumul anual al cheltuielilor efectuate
In ceea ce priveste « eficienta economica a investitiilor » aceasta exprima raportul
intre rezultatele materiale valorice, obtinute si « eforturile »depuse ptr realizarea obiecti
velor respective.Determinarea acestui raport se face prin stabilirea « rezultatelor » ce se
obtin pe o unitate de investitie, cu luarea in considerare a factorului timp si a oportunitatii
investitiei.In agricultura, conceptul de « eficienta economica a investitiilor » are un
inteles mai larg, cuprinzind gradul de satisfacere a cerintelor de produse, intr-un anumit
sortiment impus de nevoile populatiei si economiei, sporirea productivitatii muncii
sociale, a profitului net, atit pe unitatea de suprafata, cit si pe unitatea de cheltuieli.
De asemenea « eficienta economica a investitiilor »nu poate fi exprimata numai
ca un simplu raport intre efectele obtinute intr-o perioada data si eforturile valorice,
aceasta datorita faptului ca unele efecte economice si sociale, se produc ulterior, sint
greu de comensurat economic sau chiar nu exista inca un sistem adecvat de evaluare.
In cazul lucrarilor de imbunatatiri funciare, insa porblema este si mai complexa,
din mai multe p.v determinate de caracteristici specifice acestui gen de activitate,
cum ar fi :-caracterul social si politic al investitiilor-tinind seama de contributia
acestora la securitatea alimentara a populatiei, ca si la mentinerea independentei econo
mice in acest domeniu, elemente greu cuantificabile valoric ;
-impactul asupra eficientei economice a altor activitati economice din
amonte si aval sau colaterale agriculturii ;
-aspecte privind consrvarea si mentinerea echilibrului ecologic,
amenajarea bazinelor hidrografice, combaterea eroziunii solului.etc ;
in ceea ce priveste influenta « investitiilor » in lucrari de imbunatatiri funciare
asupra « eficientei economice « a altor sectoare de activitate, poate fi facuta mentiunea
ca orice influenta a lucrarilor de imbunatatiri funciare asupra volumului activitatii altor
ramuri ale economiei, precum crearea de noi activitati care la rindul lor produc un
efect economic pozitiv, pot fi considerate ca o contributie a « investitiilor »in lucrari
de imbunatatiri funciare, la eficiebta econimica a acestor ramuri, in primul rind, prin
efectul de masa al beneficiului realizat.Astfel desfasurarea lucrarilor de imbunatatiri
funciare pe suprafete de 7-8 mil ha, a necesitat o dezvoltare puternica a industriei
materialelor de constructii, de utilaje terasiere de pompe, de elemnte de automatizare
Dezvoltarea productiei agricole, in perimetrele amenajate a necesitat investitii
Conexe si colaterale in industria de tractoare si masini agricole, ingrasaminte chimce
Si alte diverse « imputuri »specifice, tehnologiilor agricole.Productia agricola si
vegetala suplimentara obtinuta pe terenurile amenajate, la rindul ei, contribuie la
largirea productiei animaliere.In sfirsit toate activitatile enumerate mai sus, inclusiv
cele desfasurate ptr punerea in opera a investitiilor in lucrari de imbunatatiri funciare
-- 25 --
si in exploatarea acestora, precum activitatea de proiectare si inginerie tehnologica, sint
creatoare de locuri de munca, element a carui pondere in evaluarea eficientei sociale a
investitiilor in amenajari hidroameliorative nu este deloc neglijabila.
Metodologia de evaluare a « eficientei economice a irigatiilor » consta in a an
aliza « eficienta investitiilor » si « eficienta productiei agricole in regim irigat »
Cele doua crtierii nu pot fi separate insa, intr-ucit « eficienta economica a investi-
tiilor este data « tocmai de eficienta productiei agricole obtinute in perimetrele
amenajate ptr irigat».De fapt indicatorii de fundamentare economica a proiectelor de
investitii in irigatii, sint concludenti din acest p.v.
De asemenea cele doua faze, de proiect si de exploatare, a investitiei, nu sint
metode diferite de evaluare a eficientei economice, doar ca analiza « eficientei produc-
tiei agricole, in perimetrele date in folosinta »verifica, dupa aceeasi metoda, indicatorii
tehnico-economici de proiectare.Nu este mai putin adevarat ca analiza, avind ca scop
« evaluarea eficientei economice »la nivel de proiect, pot fi facute atit ptr verificarea
fundamentarii indicatorilor economici, cit mai laes ptr compararea diferitelor variante
de proiect.Astfel de metode au fost mai putin folosite insa, in proiectarea sistemelor
hidrotehnice din Romania.Monopolul de stat in acest domeniu, a facut inutila
organizarea de concursuri sau licitatii ptr teme de proiectare, in majoritatea cazurilor
existind doar variante unice si este de presupus ca acestea nu au reprezentat de fiecare
data solutia optima.De altfel in opinia specialistilor straini, si nu numai, « irigatiile »
au reprezentat ptr regimul totalitar, una din acele « investitii de prestigiu » intilnite si
alte tari cu economie planificata sau in curs de dezvoltare.Acestea urmau sa demonstre
ze, in primul rindcapacitatea conducerii politice de a mobiliza un volum urias de resur-
rse, in realizarea unui obiectiv, considerat strategic, lasind pe plan secundar preocuparea
ptr reproducerea in faza de exploatare a parametrilor tehnico-economici proiectati.
Numai asa se explica faptul ca in 1983, dupa mai bine de 10 ani, de practicare a
agriculturii in asa-zis « regim irigat »pe o suprafata de peste 1, 6 mil ha-perioada in
care in nici un an, in cazul ; nici unui proiect heidroameliorativ, nu s-au realizat
parametrii proiectat-a fost lansat cel mai ambitios program de dezvoltare a irigatiilor.
Opiniile exprimate in literatura de specialitate, converg, in cea mai mare parte,
catre « folosirea mai multor indicatori »in vederea caracterizarii riguroase a eficien
tei economice a investitiilor.Acesti indicatori, alcatuiesc un « sistem de indica-
tori valorici »(volumul investitiilor, investitia specifica, durata de recuperare a inves
titiilor, etc), cit si un « sistem de indicatori naturali »(capacitatea de productie in ex-
presie fizica, consumurile spsecifice de materii si materiale, durata de executie a
investitiilor, etc).In ultimul timp se constata ca tot mai multi autori, restring acest sistem
de indicatori la indicatori ce caracterizeaza doar « rentabilitatea proiectelor de
investitii ».
-- 26 --
Pornind de la particularitaile prezentate mai sus, eficienta lucrarilor de
hidroamelioratii, se stabileste in doua(2) faze esentiale, su anume :
a)-faza de proiectare, cind se urmareste determinarea oportunitatii economice a
realizarii iunvestitiilor si aleggerea variantei optime de investitii,
b)-faza de exploatare, cind obiectivul principal, este stabilirea eficientei utili-
zarii capitalului fix, realizat prin investitii.In ultima instanta acest obiectiv, se rduce la
determinarea eficientei economice a productiei obtinute prin exploatarea capitalului
fix realizat.Indicatorii utilizati, ptr analiza eficientei economice a investitiilor, se pot
grupa, in a)-« indicatori de eficienta a productiei » si
b)- « indicatori de eficienta a cheltuielilor de investitii »
Astfel, in cadrul indicatorilor din grupa (a), de eficienta a productiei, regasim :
@-Productia medie la hectar.Deoarece de lucrarile de hidroamelioratii, bene
ficiaza, in mod obisnuit, mai multe culturi, este necesar ca nivelul productiei medii, sa se
exprime valoric.Indicatorul trebuie determinat atit ptr situatia anterioara, cit si ptr
situatia de dupa efectuarea lucrarilor de hidroamelioratii, astfel incit sa existe posibi
litatea comparatiei.
@-Sporul productiei la hectar-exprima cresterea productiei realizata de pe
urma investitiei, in raport cu productia obtinuta inainte de efectuarea lucrarilor.Datori-
ta faptului ca suprafata efectiv cultivata in conditii de irigare sau alte lucrari de acest
gen, este mai mica decit suprafata cultivata inainte de amenajarea sistemului, ca urmare
a constructiilor si amenajarilor hidrotehnice, instalatiilor, etc, ptr a se determina sporul
__________________
efectiv de productie la hectar, se utilizeaza formula : Aq = Q1 / S1 - Qo / So, unde
Aq-reprezinta sporul de productiei medii la hectar ;Qo si Q1-productia totala,
exprimata fizic sau valoric, obtinuta de pe intreaga suprafata inainte si respectiv,
dupa amenajare ;So si S1-suprafata cultivata inainte si dupa amenajare.In acest
context, productia obtinuta, inainte de amenajarea lucrarilor de hidroamelioratii(Q0)
reprezinta media pe mai multi ani a productiei realizate, iar productia de dupa amenaja-
re(Q1)este estimata prin calcule previzionale.
-Costul pe unitatea de produs-este un indicator care se calculeaza pe unitatea
fizica de produs principal.Daca lucrarile de hidroamelioratii, deservesc teritorii mari, cu
o diversitate de culturi, costul se calculeaza la 1 leu/valoare a productiei, incluzind
astfel toate culturile din sistemul hidroameliorativ dat.Pornind de la acest indicator, se
pot calcula alti 2 indicatori colaterali, si anume :
-economia de cheltuieli la 1 leu productie(Ec),
cu formula- Ec = Cho/Qo - Ch1/Q1
-sporul de productie la 1 leu cheltuieli(Aq),
-- 27 --
cu formula-Aq = Q1/Ch1 - Qo/Cho
In toate aceste formule.Cho si Ch1-reprezinta cheltuielile de productie totale,
inainte si dupa amenajare.
-Sporul de profit pe unitatea de suprafata(Ap),
________________
cu formula-Ap = B1/S1 - Bo/So-unde,
Bo si B1-reprezinta profitul total(excedentul brut de exploatatie), inainte si dupa
amenajare, cu precizarea ca daca inainte de executarea lucrarilor respective se inre
gistreaza pierderi, datoorita calamitatilor naturale, acestea se vor adauga la « sporul
de profit « pe unitatea de suprafata ptr a exprima mai bine efectul lucrarilor
hidroameliorative.
De asemnenea, in cadrul procesului de analiza a eficientei investitiilor, se mai
calculeaza si anumiti « indicatori suplimentari », ce intervin on caracterizarea eficientei
investitiilor in lucrari de hidroamelioratii, si care difera de la o categorie la alta de
lucrari.De exemplu, la « amenajarile ptr irigatii », se folosesc, indicatori ca :
-randamentul sistemului de irigatii;
-eficienta administrarii apei ptr irigatii pe suprafata cultivata ;
-gradul de uniformitate al distributiei apei pe suprafata irigata ;
-consumul de materii specifice, etc
Analiza indicatorilor eficientei investitiilor in irigatii, trebuie facuta avind in
vedere interdependenta investitiilor, cu factorul timp.In scopul unei corecte analize a
eficientei economice a investitiilor, apare necesara luarea in considerare a « duratelor
de timp in care se efectueaza sau functioneaza investitiile ».Daca acest factor nu ar
avea importanta, ptr evitarea complicatiilor, s-ar face abstractie de el.Dar ca si in cadrul
celorlalte domenii economice, un alegerea corecta a functionarii proceselor economice
in alegerea corecta a functionarii proceselor economice generate de efectuarea
investitiilor, precum si determinarea modalitatilor in care acestea pot fi mai eficiente,
timpul este un criteriu esential.Treceerea fondurilor din « forma bani »in forma
« capitalurilor »si apoi iar in forma « bani », este rezultatul unui proces complex, care se
desfasoara pe durate de timp ce trebuie luate in consideratie.Intr-o prima etapa, sursa
investitiilor o reprezinta veniturile.Fie ca acestea sint publice sau private, fie ca sint ale
persoanelor fizice sau juridice, in majoritatea cazurilor, este nevoie de o perioada mai
lunga sau mai scurta de timp ptr formarea unor resurse ce vor putea fi utilizate ptr
finantarea investitiilor.Acest proces poarta denumirea de « ecnomisire »si prin natura
sa are o desfasurare in timp.Apoi utilizarea acestor « economii », ptr a fi concretizate in
investitii, nu se poate efectua intotodeauna, intr-un singur moment, ci totul se desfasoara
esalonat, dupa grafice bine stabilite, in etapa pregatirii proiectelor de investitii.
-- 28 --
8.9-Eficienta economica a irigatiilor la nivel de proiect
In domeniul irigatiilor, doua imperative de factura strict politica, au impus
proiectantilor acceptarea unor parametri tehnico -economici de exploatare deosebit de
« optimisti »si anume-« amenajarea unor suprafete cit mai mari, intr-un timp cit
mai scurt » si « mentinerea investitiei specifice la un nivel cit mai scazut »
Productii medii foarte ridicate asociate cu o subevaluare a cheltuielilor-tinute
In limita unor normative de o extrema « zgircenie »-asigurau pragul de eficienta
Economica capabil sa sustina cele doua obiective amintite mai sus.In timp ce
« mentinerea nivelului de rentabilitate »necesar promovarii proiectelor s-a facut in
special prin planificarea unor productii medii, din ce in ce mai mari in perioada de
exploatare a sistemelor hidrotehnice.Legat de acest aspect, evolutia indicatorilor de
eficienta economica la nivel de proiect al lucrarilor hidroameliorative, in periodad de
dezvoltare maxima a amenajarilor ptr irigatii, au evoluat, dupa cum urmeaza :
Evolutia parametrilor de eficienta economicaproiectati ptr lucrari de irigatii -Tabel nr 8.9
Nr Crt |
Specificatie |
U/M |
Perioada de proiectare -inainte de 1981- |
Perioada de proiectare -dupa 1981(1981-1989) |
-<1981-%- |
|
Valoarea prod.inainte de amenaj |
Lei/ha |
3.714 |
7.605 |
204, 7 |
|
Val prod, dupa amenajare |
Lei/ha |
9.077 |
17.724 |
193, 1 |
|
Spor de productie valoric |
Lei/ha |
5.465 |
10.119 |
185, 2 |
|
Cheltuieli inainte de amenajare |
Lei/ha |
2.344 |
5.643 |
240, 7 |
|
Cheltuieli dupa amenajare |
Lei/ha |
5.600 |
11.527 |
209, 6 |
|
Cheltuieli suplimentare |
Lei/ha |
3.256 |
5.884 |
186, 4 |
|
Venit net inainte de amenajare |
Lei/ha |
1.370 |
1.962 |
143, 2 |
|
Venit net dupa amenajare |
Lei/ha |
3.477 |
6.197 |
168, 5 |
|
Venit net suplimentar |
Lei/ha |
2.107 |
4.255 |
183, 6 |
|
Investitia specifica |
Lei/ha |
17.330 |
45.800 |
264, 3 |
|
Durata de recuperare |
Ani |
8, 2 |
10, 8 |
131, 7 |
Separarea, celor doua perioada, a fost necesara datorita sistemului de preturi
majorat la produse agricole, inainte de 1981.Aceasta majorare a preturilor de contracta
re, si achizitie la majoritatea produselor nu a influentat pozitiv eficienta economica
proiectata, « rata de rentabilitate » scazind la 53, 8%, in cea de a doua perioada fata de
62, 1%, in perioada anterioara anului 1981.Explicatia consta intr-o crestere , mai mare
a cheltuielilor, ca si investitia specifica, comparativ cu aceea a productiei valorice.
8.10-Eficienta economica a investitiilor in irigatii, in faza de exploatare
Metodologic, deosebirea intre evaluarea eficientei economice a unui proiect de
investitii in irigatii si analiza acelorasi indicatori « in faza de exploatare », a investitiei,
-- 29 --
nu exista diferente de principiu.Situatia se complica, insa deoarece investitia este prote-
jata intre doi agenti economici, pe cind sporul de productie valoric ce trebuie sa
completeze cel putin cheltuielile suplimentare se obtine doar la unul din acesti agenti
producatorul agricol.Cea mai mare parte din volumul investitieieste inglobat in siste-
mul de aductiune si diostributie al apei :stati de pompare ;baraje ;canale ;magistrale ;
retele de conducte ingropate ;statii de punere sub presiune ;diguri ;podete.Toate sint
gestionate de intreprinderi specializate ale statului-sucursale la nivel de judet ale RAIF.
Aici, in aceste intreprinderi se gaseste o parte din investitie, -cea mai mare parte-si
cca 40%, din cheltuielile suplimentare de exploatare(in cazul irigatiilor)dar nu se
regaseste productia suplimentara luata in calcul in faza de proiectare, ceea ce inseamna
ca o analiza cauzala « efect-efort », nu se poate face la acest nivel.Totusi, considerind
intreprinderile de imbunatatiri funciare ca, unitati de sine statatoare, de prestari servicii,
cu gestiune proprie, se poate calcula pretul de cost pe unitatea de produs(1.000 m3 apa)
in vederea stabilirii unor tarife de ;ivrare catre beneficiari.Aceasta metodologie de
analiza a eficientei economice a lucrarilor de imbunatatiri funciare, nu a fost folosita
pina acum, atit ptr ca nu se suprapune peste metodologia de proiectare, cit si ptr ca intre-
prinderile respective, furnizaoare de « apa », sint subventionate de stat ptr 65-75% din
volumul cheltuielilor acestora.
O alta parte a investitiei, (mai mica)cuprinzind ramificatii ale retelei de distri
butie, echipamentul de udare, investitii conexe si colaterale, precum si cheltuielile
suplimentare de exploatare a acestor obiective se regaseste in unitatile agricole unde se
obtine de altfel si productia valorica suplimentara.A calcula « efcienta investitiilor »
in lucrari de imbunatatiri funciare la acest nivel, este de asemenea incorect intrucit aici
se regaseste numai o parte din investitie si din cheltuielile suplimentare de exploatare.
Ca o concluzie, « in faza de proiectare, »s in primul rind, in amenajari ptr
irigatii apar rentabile.In « faza de ecploatare » insa, cel purin la nivel de sistem
hidrotehnic, sau perimetru amenajat, indicatorii de eficienta economica, proiectati
nu s-au reprodus.
Un exemplu, de analiza a parametrilor de eficienta econiomica a investitiilor in irigatii
in Complexul Carasu(jud.Constanta) comparativ cu alte sisteme hidrotehnice din acelasi judet
Evaluarea efic.econ.a inv.in irigatii, in faza de expl.in sisteme hidrotehnice din jud.C-ta -lei/ha- -Tabel nr 8.11
Nr crt |
Specificatie |
Eficienta de ansamblu a irigatiilor (sisteme+unit.agric)-Prod.Valorica |
Efic de ans.irigatii -Chelt.de productie- |
Efic de ans.irigatii -Venit net- |
A. |
Proiectari in per.1970-1972 |
|
|
|
|
Peri.de baza neirigat-'67-'70 |
|
|
|
|
Proiectari in complex Carasu |
|
|
|
|
Media-'85-'87-realizari |
|
|
|
|
Realiz.comp.cu per.de baza% |
|
|
|
|
Realiz.comp.cu proiect % |
|
|
|
B. |
Proiectari in per.1983-1985 |
|
|
|
|
Peri.de baza neirigat-'67-'70 |
|
|
|
|
Proiec.sist-Hirsova, Sinoe, Top |
|
|
|
|
Media-'85-'87-realizari |
|
|
|
|
Realiz.comp.cu per.de baza% |
|
|
|
|
Realiz.comp.cu proiect % |
|
|
|
Privite prin prisma rezultatelor obyinute in faza de exploatare, investitiile in
Irigatii nu au fost eficiente economic nici la furnizorul de apa(statul) si nici la produ
catorul agricol .In aceeasi perioada, au fost executate la solicitarea forurilor de decizie
de la cel mai inalt nivel, lucrari mult mai costisitoare, ca de exemplu asa-zisul poligon
experimental Abrud, judetul Constanta.Obiectivul de investitie l-a constituit amenaja
rea in teren a unui versant de pasune in suprafata de 45 ha, din care a rezultat o supra
fata neta cultivata de 20 ha.Investitia cu care s-a executat lucrarea respectiva, la acea
vreme(1986)a fost de 15.100 mii lei, revenind 335, 4 mii lei/ha suprafata bruta sau
754, 6 mii lei/ha supprafata neta(cultivata), adica cca de 24 ori mai mare decit amenaja
rea Ipotesti I.Conceptia de inspiratie coreeana, ptr irigarea prin inundare din treapta in
treapta, ca si secutia necorespunzatoare(latimi variabile ale teraselor, pante longitudina-
le spre mijloc, decopertari neuniforme)au facut ca intreaga lucrare sa fie un « rebut »in
materie deosebit de costisitor.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |