QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente economie

Eficienta economica si sociala in cadrul COMERTULUI EN-GROS



Eficienta economica si sociala in cadrul COMERTULUI EN-GROS


Principalele procese operative care au loc intr-o unitate COMERTUL EN-GROS sunt:

Primirea marfurilor

Pastrarea / depozitarea marfurilor



Livrarea / vanzarea marfurilor

Desfasurarea in conditii optime a activitatii unitatii comerciale engros presupune derularea logica, normala si ritmica a proceselor operative care determina, in ultima instanta, rezultatele generale ale unitatii EG. Principalele operatii care compun fluxul miscarii marfurilor (primire, receptie, sortare, depozitare, livrare) trebuie sa se realizeze intr-un timp cat mai scurt pentru a determina competitivitate bazata pe timp, dar si cu eforturi financiare, umane, informationale minime - in scopul cresterii competitivitatii bazate pe costuri/rezultate.

Pentru ca aceste doua aspecte sa determine o competitivitate sporita, este necesara o programare cat de detaliata a activitatilor derulate prin intermediul unitatii EG. Aceasta va avea ca efecte urmatoarele:

Realizarea unei legaturi sigure, stabile si eficiente cu furnizorii, pe de o parte si cu beneficiarii, pe de cealalta

Organizarea interna a activitatii depozitului, pe principii de eficienta, prin utilizarea optima a resurselor disponibile- forta de munca, echipamente de transport-manipulare, resurse informatice, etc.

Pentru a putea cuantifica eficienta economica si sociala a unei unitati COMERTUL EN-GROS, trebuie in prealabil sa identificam resursele necesare desfasurarii activitatii si care genereaza cheltuielile, respectiv rezultatele obtinute, generatoare de venituri.

In cadrul resurselor cele mai importante grupe sunt:

Suprafata depozitului, care este alcatuita din mai multe componente, aceleasi ca si in cazul comertului CA. Elementul de diferentiere provine din faptul ca aici principala componenta este suprafata de depozitare, fata de cea de vanzare in cadrul CA. Restul componentelor au aceleasi destinatii si, in general, ele se regasesc in orice unitate, in diferite ponderi.

Resursele materiale - echipamente de transport, manipulare sau de receptie sau utilaje cu ajutorul carora se pot realiza diferite operatii de pregatire a marfurilor pentru vanzare

Resursele umane, care trebuie sa aiba in principal alte calificari decat in cadrul CA.

Datorita asemanarilor cu activitatile comerciale cu amanuntul, putem spune ca anumiti indicatori de apreciere a eficientei cu caracter general abordati in cadrul capitolului precedent pot fi calculati in acelasi mod si pentru COMERTUL EN-GROS, cum ar fi ratele profitului, rata rentabilitatii sau productivitatea muncii.

Pe langa acestia se pot determina anumiti indicatori specifici prin care se apreciaza eficienta in raport cu elementul de suprafata ca si punct determinant al volumului de activitate.

Principalele elemente ale suprafetei se refera la[1]:

Suprafata efectiva de depozitare a marfurilor, ca si element de capacitate al depozitului, respectiv cel care da, in final, dimensiunea activitatii acestuia.

Suprafata auxiliara care este necesara pentru realizarea unor activitati fara care nu se poate realiza procesul de comercializare, respectiv: ambalare / dezambalare, receptia marfurilor, transformarea sortimentului industrial in cel comercial, etc.

Suprafete administrative si cu caracter social, asemeni CA

Suprafete tehnice, similare CA

Suprafete de circulatie interioare si exterioare

Suprafete ocupate de elementele constructive de sustinere: stalpi, coloane de sustinere, avand in vedere ca vorbim de suprafete mai mari comparativ cu media celor din CA

Dintre aceste componente suprafata de depozitare si cea pentru receptia marfurilor trebuie determinate in functie de particularitatile marfurilor depozitate, astfel:

Sdj = (Qj x Tmpj) / (365 x qdj), unde

Sdj reprezinta suprafata de depozitare ce corespunde grupei de marfa j - m2

Qj este cantitatea care se depoziteaza la nivelul unui an din grupa de marfa j - unitati fizice: t, kg, bucati, etc.

Tmpj este timpul mediu de pastrare aferent grupei de marfa j - zile

qdj reprezinta norma de depozitare corespunzatoare grupei de marfa j - unitati fizice/m2

In mod similar se determina suprafata de receptie:

SR = (Q x TmR) / (365 x qR x kuR), unde

SR este suprafata de receptie in m2

Q este cantitatea totala de marfuri ce urmeaza a fi receptionate, in unitati fizice

TmR este timpul mediu de receptie a marfurilor in zile

qR este norma medie de depozitare la receptie in unitati fizice pe m2

kuR este coeficientul de utilizare a suprafetei pentru receptie, in procente

Restul suprafetelor componente se stabilesc in functie de suprafata totala si de un anumit coeficient in cadrul acesteia in functie de particularitatile diferitelor grupe de marfuri, precum si de impunerea unor anumite cerinte din proiectarea cladirii.

Din punct de vedere al eficientei putem aprecia gradul in care se utilizeaza aceste suprafete, din punct de vedere fizic sau economic. Din punct de vedere fizic putem utiliza urmatorii indicatori:

Coeficientul de utilizare a suprafetei depozitului - kus

kus = (Sd/ST) x 100  (%), unde

- Sd este suprafata de depozitare efectiva in m2

- ST este suprafata totala a depozitului in m2.

Coeficientul de utilizare a inaltimii depozitului - kui

kui = (imedie/iutila) x 100 (%), unde

imedie este inaltimea medie de depozitare - m

- iutila este inaltimea care se poate utiliza pentru depozitare - m.


Coeficientul de utilizare a volumului depozitului - kuv

kuv = kus x kui

Suprafata necesara in unitate de volum de depozitare - Sn

Sn = Sda / V, unde

- Sda este suprafata utilizata pentru depozitare, inclusiv cea auxiliara, in m2

- V este volumul depozitului, respectiv L x l x i, in m3.

Din punct de vedere economic, gradul de apreciere  a eficientei depozitului se poate realiza prin:

Suprafata utilizata pentru unitate fizica de marfa - snm

Snm = Sda / Q, unde

Q este cantitatea totala de marfa in unitati fizice ce urmeaza sa fie depozitata.

Coeficientul de utilizare in timp a capacitatii de depozitare - kutc

kutc = (Q x Zd) / (Cd x 365), unde

Cd = (SD x qd x 365) / Tmp respectiv

- Zd este numarul de zile din an in care se depoziteaza marfa - zile

- Cd este capacitatea de depozitare calculata pe baza utilizarii integrale a spatiilor potentiale de depozitare SD in unitati fizice

- qd si Tmp au aceleasi semnificatii.

Costul de depozitare pe unitate de marfa depozitata

Cd = C / Q, [RON/unitate fizica]

- C reprezinta costurile totale pe care le genereaza existenta si functionarea depozitului, in care se include amortizarea cladirii, a echipamentelor, costurile salariale sau cele de intretinere curenta ale depozitului - RON

Q are aceeasi semnificatie.

Desfaceri / vanzari pe unitate de marfa depozitata

vd = V / Q, [RON/unitate fizica]

V este volumul desfacerilor in RON.

Profitul brut/net pe unitate de marfa depozitata

P(b/n)d = P(b/n) / Q, [RON/unitate fizica]

Desfasurarea activitatilor specifice COMERTUL EN-GROS necesita si existenta unui numar adecvat de echipamente, utilaje si mijloace de transport. Afirmam mai inainte ca aceste elemente confera activitatii depozitului un caracter mai apropiat de cel productiv/industrial, decat de activitatile comerciale. Putem spune ca si dimensionarea lor din punct de vedere al necesarului cat si aprecierea eficientei lor are componente similare utilajelor industriale.

In functie de operatiile care se executa in cadrul depozitelor, utilajele se pot grupa astfel[2]:

Utilaje si mecanisme de incarcare-descarcare, care se utilizeaza atat in interiorul salii de depozitare, dar si in afara ei la receptia/livrarea marfurilor

Utilaje de transport a marfurilor, de la cele de capacitati mici pana la cele de capacitati mari, utilizate pentru aprovizionarea marfurilor de la beneficiari

Instalatii pentru pastrarea marfurilor, respectiv utilaje sau spatii frigorifice

Utilaje de prelucrare si ambalare a marfurilor, cum ar fi dispozitive de ambalare/vidare a marfurilor, masini de infoliere sau de taiat/macinat carne la un raion de carmangerie

Pentru dimensionarea necesarului de utilaje sunt necesare mai multe informatii legate de:

Volumul mediu de marfuri care se ruleaza in cadrul depozitului in diferite intervale de timp si care este obiect al manipularii

Gradul de uniformitate/neuniformitate al iesirilor de marfuri

Caracteristicile tehnice, de productivitate ale echipamentelor ce vor fi folosite

Randamentele utilajelor prevazute in datele tehnice

Timpul disponibil stabilit pe baza functionarii depozitului




Naghi, M. - coordonator, Stegerean, R., Modola, R., Managementul unitatilor din turism si comert, vol. I, editia a II-a, Editura G. Baritiu, Cluj-Napoca, 2001, pag.133-134

Naghi, M. - coordonator, Stegerean, R., Modola, R., Managementul unitatilor din turism si comert, vol. I, editia a II-a, Editura G. Baritiu, Cluj-Napoca, 2001, pag.138


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }