Scalarea in cercetarea de piata

Scalarea in cercetarea de piata

Fara a omite importanta deosebita a chestionarului sau interviului, elementele absolut necesare unei cercetari de de piata sau de marketing reusite raman intotdeauna o scalare adecvata, un sondaj desfasurat dupa toate regulile sale metodologice si un raport final suficient de detaliat, precis si succint in acelasi timp.

Identificata initial cu un proces de atribuire de numere calitatilor, masurarea a fost treptat corelata cu marimea masurata si definita astfel ca metoda de stabilire a unei corespondente intre marimile unei clase si numerele integrale, rationale sau reale[1].

Scala este considerata fie o tehnica de masura compozita ce poseda o ordine interna a intensitatii (Guy Sedlack si Jay Stanley), fie un instrument de masurare, care se compune dintr-un set de enunturi, propozitii, expresii sau simboluri ce alcatuiesc un spatiu liniar gradat (definit drept continuum), de-a lungul caruia se distribuie elementele sale componente, in functie de intensitatea pe care o exprima (Ioan Marginean). In culegerea si prelucrarea ulterioara a datelor in orice cercetare de piata sau de marketing scala devine un anumit tip de chestionar sau de formular standardizat, cu ajutorul careia se prezinta numeric sau se reprezinta grafic pozitia relativa a unei entitati economico-sociale, pe un continuum,de la  un maximum pozitiv la zero, de la un minimum negativ la zero sau dincolo de zero .Procesul de scalare a devenit, in context contemporan, un proces de asociere, in baza unor reguli explicite, a unor numere, coduri ierarhice sau simboluri diferite.

Trei criterii de clasificare domina diversitatea scalelor:

complexitatea operatiilor si a relatiilor matematice ce se pot realiza la nivelul fiecarei scale in parte,

specificitatea sociometrica a  tehnicii de scalare propriu-zise(Osgood, Adorno-Stapel, Likert, Guttman, Thurstone, Bogardus, Guilford

natura variabilei scalate (o variabila numerica, cum ar fi pretul sau nenumerica, respectiv o atitudine).

In raport cu complexitatea operatiilor, principalele categorii de scale statistice sunt:

a.  scala nominala - face posibila masurarea unui fenomen prin intermediul identificarii categoriilor, al stabilirii tipologiilor. Practic, o astfel de scala permite clasificare subiectilor cercetati in grupe, ai caror membri difera in functie de proprietatea ce a fost scalata.

Ex. Gruparea firmelor dupa obiectul de activitate: de productie, de comert, de servicii sau dupa natura capitalului: de stat, private, mixte

b. scala ordinala - la fel ca si scala nominala codifica diversele situatii, evenimente sau fenmene, insa intre modalitatile variabilei fiind introdusa o relatie suplimentara, de ordine.,

c.  cardinala - permite determinarea distantelor si a diferentelor dintre variante. Pentru acest nivel este caracteristic faptul ca originea este marcata cu un zero conventional. Se stabileste un nivel "0" de la care se creeaza trepte sau grade plasate la distante egale unele de altele.

Ex. Scalele de masurare a temperaturii

d. proportionala - este cea mai complexa dintre toate tipurile de scale. Este impartita in intervale egale, fiecaruia dintre acestea corespunzandu-i un anumit numar.

Principalele caracteristici ale celor patru tipuri de scale generale

Tabel nr. 1