| Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie | 
| Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica | 
| Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza | 
| Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana | 
| Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing | 
| Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie | 
| Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism | 
Ecuatii in spatiul complex
Dupa cum va fi clar din ceea ce urmeaza este natural sa consideram ecuatia
![]()
in spatiul complex, in particular, dandu-i
lui 
 valori complexe. In legatura cu
aceasta , vom introduce mai jos unele notiuni ajutatoare ,
referitoare la spatiile complexe si care permit includerea cazului
real in cel complex.
1.Complexificatul spatiului Banach X
Fie Z un spatiu normat complex . Vom spune ca Z are o structura reala daca pe Z este definit un operator C numit involutie , care aplica pe Z in el insusi si are urmatoarele proprietati :
 ![]()
Multimea elementelor pentru care 
se numeste
nucleu real al spatiului Z si se noteaza Re Z; elementele acestei
multimi se numesc reale.
elementul :
![]()
se numeste parte reala a elementului z si se noteaza x=Re z.
Elementul :
![]()
se numeste partea imaginara a
elementului z si se noteaza![]()
Deoarece :
![]()
 sunt elemente reale. Evident
  ![]()
si
 
Ultima relatie justifica sa numim
elementul 
 conjugatul elementului z si sa
introducem notatia obisnuita ![]()
Daca elementul z admite o reprezentare sub
forma 
reali atunci
neaparat ![]()
Intr-adevar 
si de aceea 
![]()
Astfel reprezentarea (1) este unica , elementele x si y sunt determinte univoc de elementul z.
Nucleul real X al spatiului Z este spatiu normat real si daca spatiul Z de plecare este complet X este de asemenea complet.
Intradevar o combinatie liniara cu coeficienti reali de elemente din X este si ea element al multimii X. Faptul ca in X sunt satisfacute axiomele spatiului normat rezulta din faptul ca aceste axiome sunt satisfacute in spatiul dat Z.
Sa probam completitudinea lui X .
Fie 
 un sir fundamental de elemente din
spatiul X . Considerandu-l in spatiul Z si tinand seama de
completitudinea acestuia , gasim ca exista
. 
Deoarece in virtutea conditiei 1 ,
 avem   
 de unde 
.Din unicitatea limitei ![]()
Toate spatiile reale concrete considerate mai
sus sunt nuclee reale ale unor spatii complexe corespunzatoare .
Astfel de exemplu 
 real este nucleul real al spatiului
complex 
 Aici involutia va fi operatorul de
conjugare complexa 
Acelasi
lucru poate fi spus in legatura cu spatiile 
 etc.
In general un spatiu real arbitrar X poate fi considerat ca nucleu real al unui spatiu complex
anume ca nucleul real al spatiului Z ale carui elemente sunt
perechile ordonate de elemente ale spatiului X ;
iar
operatiile cu ele sunt introduse dupa regulile urmatoare : 
 ![]()
![]()
 
 (2)
Pentru a ne convinge ca X este nucleul real al spatiului Z este suficient sa punem
![]()
Atunci in spatiul Z vor fi reale toate elementele de forma (x, 0) si numai ele.
Deoarece
![]()
vom obtine rezultatul dorit identificand elementul (x, 0) cu elementul x. Aceasta identificare permite ca in locul lui ( x, y) sa folosim notatia obisnuita x+i y. Spatiul Z se numeste complexificatul lui X.
2.Operatori liniari si continui intre spatii complexe
 Fie Z
si W spatii complexe cu nucleele reale ![]()
Un operator liniar continuu U care aplica pe
Z in W se numeste real daca
trece elementele reale ale spatiului Z in elemente reale ale
spatiului W, adica daca 
; un operator
real induce astfel un operator liniar continuu din spatiul real X in
spatiul real Y.
 Reciproc
daca U este operator liniar continuu care aplica spatiul X in
spatiul Y si daca 
 atunci punand 
 =U(x) + iU(y) (z=x+i y)
obtinem un operator liniar continuu 
 din spatiul complex Z in spatiul
complex W. Evident pe X operatorul U coincide cu U. Operatorul 
 se numeste extensia complexa a 
Sa remarcam integralitatea
  
(3)
Prima parte a integralitatii este evidenta. A doua parte rezulta din lantul de integralitati
![]()
(Aici a fost folosita integralitatea 
 care se demonstraza astfel :
![]()
 Intr-o
serie de cazuri se poate demonstra egalitatea 
 Astfel daca normele in spatiile Z
si W sunt definite prin formula (2) atunci

si prin urmare 
 care impreuna cu (3) da ![]()
Atunci daca pentru orice 
exista un
element real si normat x
astfel ca 
 de asemenea 
 deoarece in acest caz
![]()
Ultima conditie este satisfacuta,
de exemplu, cand Z si W sunt spatii de functii dintre cele
enumerate mai sus iar operatorul 
 este operatorul integral

cu nucleul real K (s, t).
Exact la fel ,conditia este indeplinita
daca Z si W sunt spatii de siruri, iar operatorul 
 este definit de o matrice reala
  Daca operatorul real 
 este compact atunci
evident si operatorul U indus de el din 
 este de asemenea compact. Este valabila
si afirmatia reciproca : daca U
este operatorul compact din X in Y atunci extensia lui complexa,
operatorul 
, este
compacta.
Pentru a
demonstra acest fapt este suficient sa observam ca din convergenta
sirului 
 rezulta convergenta sirurilor 
 si reciproc.
3.Nucleul real al spatiului dual
.Daca
spatiul Z are o structura reala atunci si spatiul dual
 are o structura reala.
Intradevar fie 
; definim
involutia 
 prin
![]()
Vom stabili intai ca f este o functionala liniara continua. Pentru aceasta
![]()
si
![]()
Tinand seama de regula de inmultire a unei functionale cu un numar complex avem

In sfarsit din integralitatea (5)
rezulta ca 
Pe de alta
parte ![]()
![]()
Sa notam X nucleul real al
spatiului Z si sa demonstram ca daca 
 este o functionala liniara pe
spatiul real X atunci extensia complexa f a functionalei 
 apartine nucleului real al spatiului
 si ca aceasta se compune numai din
functionalele de aceasta forma. Ambele afirmatii
rezulta fara dificultate din definitia conjugatei unei
functionale . Intradevar daca f este extensia complexa a
functionalei ![]()
![]()
Reciproc daca functionala f este un
element real al spatiului 
 adica daca 
 atunci  
. In particular ,
daca z =
, adica f(x)
este real 
Afirmatia demonstrata poate fi enuntata astfel : nucleul real al spatiului dual este spatiul dual al nucleului real al spatiului dat.
 Este natural sa ne asteptam ca adjunctul
unui operator real sa fie la randul
lui un operator real. Fie 
 un operator real care aplica
spatiului Z in spatiul W si U operatorul din spatiul X in Y
indus de acesta 
 
 Sa demosntram ca 
 este operatorul real si ca
operatorul de la spatiul 
 indus de el este 
. Ultima
afirmatie trebuie inteleasa in sensul urmator : daca 
 sunt functionale pe spatiile X
si Y astfel incat 
 ![]()
atunci
 ![]()
unde f este extensia complexa a
functionalei 
iar g este
extensia complexa a functionalei 
, reciproc
daca functionalele reale 
 sunt legate prin relatia (7) atunci
functionalele 
 induse de ele sunt legate prin relatia
(6).
Faptul ca operatorul 
 este real se demonstreaza foarte simplu :
daca 
 este o functionala reala,
adica 
 atunci 
![]()
Fie mai departe ![]()
![]()
astfel incat 
. Tot asa de
simplu se stabileste ca din relatia (7) rezulta
relatia (6)
	  
Acest document nu se poate descarca
	  
| E posibil sa te intereseze alte documente despre:
               | 
        
| Copyright © 2025 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.  { Home } { Contact } { Termeni si conditii }  | 
  
Documente similare: 
  | 
		  
									ComentariiCaracterizari
  | 
									
Cauta document |