Mentenanta - terotehnica automobilului

INTRODUCERE

Proiectul semestrial la disciplina "Terotehnica automobilelor"  solicitat studentilor cu specializarea "Autovehicule rutiere" este util pentru instruirea-acomodarea cu metodologia de organizare-dimensionare-dotare (utilare) a atelierelor de mentenanta (preventiva-corectiva), necesare in exploatarea tehnica si comerciala a unui parc de autovehicule rutiere.

    Prezenta lucrare ofera informatii necesare realizarii unui proiect terotehnic semestrial (cu utilizare-minim-didactica), care, cu dezvoltarile corespunzatoare, se poate transforma intr-un proiect de licenta, dar si posibil a fi utilizat in societati comerciale specializate in transportul rutier.

    Bibliografia prezentata la finele lucrarii cuprinde sursele informative cunoscute (in timpul intocmirii), fara a exclude alte surse de informare oferite de literatura de specialitate sau de dezvoltarea impetuoasa a automobilului si a utilizarilor sale.

1. MENTENANTA

    Mentenanta reprezinta un obiectiv deosebit de important pentru TEROTEHNICA AUTOMOBILULUI si se refera la continutul si organizarea lucrarilor de intretinere tehnica si reparatii necesare automobilelor in conditiile unei exploatari tehnice cu costuri cat mai reduse (fara a afecta exploatarea comerciala); se urmareste reducerea pana la eliminare (ideal) a acestor lucrari fara a se diminua capacitatea optima de realizare a sarcinilor automobilului.

    Mentenanta se grupeaza in doua componente astfel:

mentenanta preventiva, care se poate programa si trebuie sa asigure mentinerea automobilului in stare tehnica normala de functionare prin executarea unor lucrari de intretinere periodica si inlocuirea sistematica a unor componente inainte de defectare previzibila (denumita PREMENT);

mentenanta corectiva, care cuprinde lucrari (neprogramabile) impuse de defectarea unor componente (sau de evenimente rutiere), necesare pentru refacerea stariii tehnice a automobilului (denumita CORMENT).

Lucrarile de mentenanta preventiva (PREMENT) cuprind operatii referitoare la control-diagnosticare, strangere-fixare, reglaje si ungeri.

    Inlocuirea sistematica (previzibila) de componente se refera la elemente ca lubrifianti, filtre (ulei, aer combistibili s.a.), curele de transmisie, lichide speciale (antigel, frana s.a.), alte componente a caror integritate nu poate fi neglijata pentru starea tehnica a automobilului.

    Periodicitatea lucrarilor de mentenanta  preventiva (pentru anumite tipuri de automobile) sau recomandata de constructor.

    Pentru automobilele fabricate in tara (cel putin pana in 1991) se poate utiliza "Normativul pentru intretinere tehnica si reparatii curente pentru automobile si remorci" aprobat prin Ord. M.T.Tc. nr. 14/1983; informatiile din acest act normativ sunt recomandate pentru utilizare didactica (cel putin) la intocmirea proiectelor semenstriale. Conform acestui act normativ, lucrarile de mentenanta preventiva se nominalizeaza astfel:

    CIZ - control si ingrijire zilnica;

    S - spalare - zilnic pentru anumite categorii de automobile (taximetre, autobuze s.a.) sau la 300 km. echivalenti;

    RT1 - revizia tehnica de gradul 1 - periodicitate 2000-3000 km. echivalenti;

    RT2 - revizia tehnica de gradul 2 - periodicitate 8000-12000 km. echivalenti; se observa ca fiecare a patra revizie tehnica 1 devine RT2;

    RTS - revizia tehnica sezoniera; se realizeaza bianual, la fiecare schimbare de de sezon ca lucrari suplimentare la o revizie tehnica (RT 1 sau RT 2) scadenta;

    SU - schimb de ulei; se refera la inlocuirea uleiului motor (4000-6000 km. echivalenti), la inlocuirea lubrifiantilor din transmisie si sistemele hidraulice si la lucrari de gresare.

    In tabelul 1.1 sunt prezentate periodicitatile lucrarilor prement in functie de tipul automobilului conform normativului mentionat. Informatiile din tabel sunt utile pentru scopul didactic al proiectului, dar sunt recomandabile si pentru activitatea tehnica si economica de transport cu automobile.

Pentru restul automobilelor, se vor aplica recomandarile constructorilor pentru lucrarile PREMENT (operatii, periodicitate s.a.); Daca aceste recomandari nu se cunosc (nu se cunosc explicit), se pot aplica recomandarile din normativ.

    Nerealizarea  lucrarilor PREMENT de catre detinatorul de automobile (in scopul reducerii cheltuielilor pentru manopera si materiale) implica pierderile acestuia privind fiabilitatea si raspunderi sporite pentru siguranta circulatiei pe drumurile publice.

    Daca se aplica sistemul de exploatare cu RK (reparatii capitale), se precizeaza ca si asemenea lucrari sunt componente PREMENT.

    Lucrarile de mentenanta corectiva (CORMENT) sunt neprogramabile si se executa atunci cand sunt impuse de defectarea-uzura peste limite admise a uni component al automobilului sau de urmarile unui eveniment rutier, influenta mediului s.a. cu scopul restabilirii tehnice si functionale a automobilului; lucrarile CORMENT se regasesc in limbajul curent sub denumirea de reparatii curente, dar si ca reparatii accidentale si/sau reconditionari.

    Toate lucrarile de mentenanta se executa in ateliere specializate, cu dotari corespunzatoare (SDV-uri, instalatii si masini unelte), in spatii corepunzatoare din punct de vedere al protectiei muncii si prevenirea-stingerea incendiilor; aceste ateliere sunt desavarsite de personal de executie cu calificare profesionala corespunzatoare (necesara).

    Dotarea corespunzatoare a atelierelor si perfectionarea profesionala continua a deserventilor sunt cai sigure pentru imbunatatirea calitativa a mentenantei automobilului si pentru reducerea cheltuielilor.

2. TEMA DE PROIECT

In cadrul disciplinei "Terotehnica Automobilelor" se pot defini o multitudine de teme de proiecare; dintre acestea se exemplifica:

1. proiectarea unui atelier de intretinere tehnica (PREMENT);
2. proiectarea unui atelier de reparatii curente (CORMENT); de exemplu pentru motoare, transmisii, subansamble electrice, vopsitorie, sudura s.a;
3. intocmirea de planuri de operatii (PREMENT SAU CORMENT);
4. organizarea unei autobaze.

Continutul unui proiect semestrial la "Terotehnica Automobilelor" se refera la urmatoarele:

foaie de capat;

originalul temei de priect;

introducere (scopul temei, generalitati asupra temei s.a.);

rezolvarile problemelor din tema;

explicatii privind desenul final (daca este cazul);

concluzii (utilitate proiect, posibilitati de dezvoltare s.a.);

bibliografie utilizata la intocmirea proiectului;

desen (format A0, scara 1:50 sau 1:100).

Partea scrisa a proiectului trebuie sa fie minim de 20 pagini; desenul solicitat este obligatoriu si poate fi completat (la dorinta studentului) si cu alte desene daca se doresc completari la tema.

Ca aspect grafic, nu se fac restrictii (scris de mana sau dactilografiat, desen cu creion su tus), altele decat cele impuse de standardele in vigoare; se recomanda utilizarea grafiei alb-negru.

3. REZOLVARE PROBLEME

    In cele ce urmeaza se va prezenta rezolvarea problemelor cerute in tema de proiect.

3.1 Parcursul anual

Parcursul anual PA se calculeaza cu relatia:

In care:

NA = numar de automobile aflate in parcul dat in tema

NA = 130 autobuze MAC de 12 m

CUP = coeficient de utilizare a parcului

CUP = 0.80

PMZ = parcurs mediu zilnic

PMZ = 215 km efectivi

ZL = numar anual de zile lucratoare

ZL = 365 de zile

CMD = categorie medie de drum

Coeficientul de utilizare a parcului (CUP) reprezinta raportul dintre numarul de automobile active si numarul de automobile aflate in parcul inventar al unitatii de transport intr-o anumita perioada de timp (ora, zi, luna, an); la nivel anual, trebuie sa tina seama daca este precizat la zile calendaristice (365-366) sau la zile lucratoare.

Parcursul mediu zilnic (PMZ) poate fi exprimat in km. efectivi sau in km. echivalenti; daca este exprimat in km. echivalenti, atunci CMD=1.

Numarul de zile lucratoare ZL reprezinta numarul de zile din anul luat in calcul, din care se scad:

numarul zilelor de duminica;

numarul zilelor de sambata;

numarul de zile nelucratoare stabilite de administratia nationala ca zile de sarbatoare .

Am ales un numar anual de 365 de zile  lucratoare, doarece avem transport in comun si trebuie sa asiguram zilnic transportul calatorilor, se vor scadea doar cele 7 zile de sarbatori legale cand nu se va lucra deloc.

- 1, 2 ianuarie,

 - a doua zi de Paste,

 - 1 mai,

 - 1 decembrie,

 - 25, 26 decembrie.

    Se precizeaza ca numarul de zile lucratoare pentru automobil (ZL) este diferit (si mai mic) fata de numarul de zile lucratoare pentru lucrator.

Pentru stabilirea categoriei medii de drum (CMD) este necesar ca parcursul mediu zilnic sa fie transformat din km. efectivi in km. echivalenti, tinandu-se seama de:

starea carosabilului; se tine seama de coeficientii de drum prezentati in tabelul 2. 1.1;

utilizarea automobilului in localitati urbane - tabelul 3.1.2;

tractarea de remorci, semiremorci sau alte autovehicule - tabelul 3.1.3.

Parcursul mediu zilnic PMZ exprimat in km. efectivi se imparte functie de zona de lucru pe categorii de drum, pe segmente lucrate in mediu urban si pe segmente de remorcare; fiecare segmentare a PMZ exprimat in km. efectivi se face independent pentru fiecare situatie in parte.

Tabelul 3.1.2

Corectiile rezultate din calcul se insumeaza si prin raportarea rezultatului la parcursul mediu zilnic in km. efectivi, se obtine categoria medie de drum (CMD).

Parcursul anual (PA) astfel calculat reprezinta principalul element de dimensionare in tema de proiect.

Parcursul echivalent in functie de starea carosabilului se obtine relatia:

Pentru circulatia in municipiul Constanta ( vezi tab. 3.1.2 )

    Parcursul zilnic in km. echivalenti rezulta din insumarea celor doua rezulate din calculul pe segmente:

PMZ (km. echiv.) = 215+43=258 km echivalenti

    Categoria medie de drum va fi:

PA = 11752416 km per an

3.2 Productivitate

Se refera la numarul de revizii tehnice si schimburi de ulei necesare a se realiza la nivelul anului si respectiv, pe zi lucratoare. In functie de tipul automobilului, cu informatiile din tab 1.1 se stabilesc periodicitatile pentru RT1 - RT2 - RTS - SU; facand raportul dintr PA si periodicitatea RT1, se obtine numarul anual de revizii tehnice.

Automobil M.A.C.    

RT1 = 3000 km

RT2 = 12000 km

RTS = de 2 ori pe an

SU = 6000 km

Nr. anual  rev. tehnice = PA/periodicitate

Cunoscand ca fiecare a patra RT1 devine RT2, rezulta ca 75% din numarul anual de revizii tehnice reprezinta numarul anual de RT1, diferenta de 25% fiind numarul anual de RT2.

Numarul anual de revizii tehnice sezonierere prezinta dublu numarului de automobile, cunoscut fiind faptul ca RTS se executa de doua ori pe an.

Din raportul PA si periodicitatea SU se obtine numarul anual de SU.

Avand necesarele anuale de RT1 - RT2 - SU, prin raportarea acestora la numarul de zile lucratoare ZL pentru automobil se obtine productivitatea zilnica pentru RT1 - RT2 - SU.

Pentru a afla numarul anual de zile lucratoare pentru un automobil vom scadea din 365 de zile sarbatorile legale, adica 7 zile

SU = 11752416/6000 = 1958 per an

Zilnic se vor face cu aproximatie urmatoarele revizii:

RT1 = 2938/358 = 8 RT2 = 979/358 = 3

SU = 1958/358 = 6

3.3 Necesar forta de munca si repartizare

Se utilizeaza informatiile existente in tabelul 3.2.1 pentru intretinerea tehnica (lucrari mecanice si electrice) NM/RT si respectiv pentru SU - NM/SU si se obtin cu relatiile:

MNo/RT = 3.457

MNo/SU = 0.460

In care:

MNo/RT = manopera normata pentru revizii tehnice (lucrari mecanice si electrice).

MNo /SU = manopera normata pentru SU, in functie de tipul automobilului.

    Alegerea sistemului de lucru (manual/mecanizata) se face de proiectant in functie de utilizarea atelierului respectiv.

    Se stabilesc numarul de zile lucratoare pentru personalul din atelier cu relatia:

ZLP = ZL automobil - CO - CM - SL   (in zile lucratoare)

In care:

CO = numar zile concediu odihna in functie de prevederile contractului de munca (se alege in intervalul 20-35 de zile). In cazul acestui proiect s-a ales un numar de 30 de zile pentru concediu de odihna.

CM = numar zile concedii medicale (statistica da 3 - 6 zile). Am ales pentru acest proiect 6 zile de concediu medical.

SL = sarbatori legale. Am ales 7 zile.

ZLP = 358-(2*52) - CO - CM = 358-104-30-6 = 218

Nu am mai scazut sarbatorile legale, deoarece acestea au mai fost odata scazute pentru a afla numarul anual de zile lucratoare pentru un automobil

S-a considerat ca numarul de absente nemotivate va fi egal cu zero. Programul anual de lucru pentru o persoana (in ore/an om) se obtine cu relatia

    Numarul de personal efectiv (aflat zilnic la lucru) pentru realizarea lucrarilor prement se obtine cu rapoartele:

Din numarul total de personal zilnic la munca 25% sunt electricieni si 75% mecanici.

Vom avea:

Numarul de personal angajat se obtine inmultind rezultatele NP/RT, respectiv NP/SU cu raportul ZPL/ZL; inversul acestui raport reprezinta un coeficient de utilizare a fortei de munca. Se precizeaza ca personalul angajat se compune din personalul efectiv (aflat in ateliere pentru executarea lucrarilor) si personalul aflat in concedii de odihna si personalul aflat in concedii medicale.

Coeficientul de utilizare al fortei de munca se determina cu relatia:

In urma calculelor rezulta ca un post de lucru va fi alcatuit din 3 mecanici si un electrician.

    In cazul in care toti muncitorii sunt prezenti o parte sunt dirijati catre lucrari de reparatii curente.

3.4 Alegerea tipului de atelier si motivarea alegerii

    Se realizeaza in functie de parcul de automobile dat prin tema si de productivitatea zilnica rezultata din calcul. Atelierul de intretinere tehnica poate fi organizat sub forma unei linii in flux sau ca atelier cu posturi de lucru infundate. Indiferent de tipul de atelier ales, postul de lucru destinat lucrarilor SU va fi degrevat de alte lucrari (mecanice si/sau electrice). Se recomanda ca atelierul de intretinere (mecanic, electric) sa fie dotat la nivelul necesar pentru RT2.

    Posturile de lucru unde se executa lucrarile partiale inferioare ale automobilului pot fi dotate cu elevatoare (mai ales in cazul autoturismelor) sau canale de vizitare (rampe, estacade, s.a.); canalele pot fi de tip ingust (lucrari sub automobil, intre roti), lateral sau combinate.

    Canalele sunt bordurate longitudinal metalic (grosime 20 - 25 mm) sau cu beton armat (grosimea de 100 mm); inaltimea bordurii nu trebuie sa depaseasca 150 mm. Lungimea, latimea si adancimea canalelor se determina in functie de dimensiunile automobilului, de utilarea canalului si destinatia postului. Adancimea canalului depinde de lumina automobilului; recomandabil 1.4-1.5 m pentru atutoturisme si 1.2 - 1.3 m pentru autocamioane si autobuze.

    Pentru acest proiect s-a ales un atelier de tip infundat cu 9 posturi de lucru deoarece numarul autovehiculelor este mic, respectiv 130 autobuze si avem un numar mic de revizii tehnice mic , respectiv 8. Pentru posturile de schimb ulei sau ales 3 posturi tip infundat.

3.5 Dimensionarea atelierului de intretinere tehnica

    Se realizeaza avand in vedere urmatoarele:

alegerea facuta la problema anterioara;

dimensiunile automobilului tabelul 3.4.4;

Avem autobuze MAC de 12 metri model R-112-CD cu urmatoarele dimensiuni:

L1 = 11780 mm

B1 = 2500 mm

H1 = 3035 mm

distanta fata de obstacole;

spatiile ocupate de SDV-uri, instalatii si utilaje din dotarea atelierului.

Dupa stabilirea suprafetelor necesare, se pot stabili dimensiunile atelierului de intretinere tehnica, urmand a se intocmi desenul final.

Intre peretii atelierului fata - spate si automobil va exista o distanta de cate 1,5 m ( 2x1,5 ), iar pentru laterale 1,2 m ( 2x1,2 ).

3.6 Listarea SDV-urilor, instalatiilor si utilajelor

  Listele prezente in urmatoarele pagini reprezinta un minim necesar pentru dotarea atelierelor de mentenanta. In functie de tipul automobilului impus prin tema si de stadiul actual in care acesta a evoluat , proiectantul poate completa lista completata in proiect, prezentand si explicatiile corespunzatoare. In dotarea unui atelier de mentenanta se recomanda proiectantului sa aiba in vedere si componentele sistemului de protectie a muncii si prevenire - stingerea incendiilor.