Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
1.Scopul lucrarii
Lucrarea are ca scop realizarea practica a unor scheme de actionare pneumatica prin folosirea motoarelor liniare cu piston.
2.Notiuni generale
Intr-o schema de actionare pneumatica, motorul pneumatic are rolul elementului de executie. Marea majoritate a actionarilor pneumatice utilizeaza motoare liniare cu piston. De la acest aparat pneumatic se asteapta realizarea unor forte de strangere sau realizarea unor deplasari, in functie de destinatia schemei de actionare. De asemenea, motorul va trebui sa functioneze intr-un anumit regim de viteza si sa se opreasca cu o anumita precizie. Constructia motoarelor pneumatice liniare cu piston a fost prezentata in Lucrarea nr.1, de aceea vom trece aici in revista principalele scheme caracteristice de actionare a acestor elemente (vezi tabelul 1).
Tabelul 1
|
Pistonul motorului se deplaseaza in miscare de avans (+) atat timp cat se actioneaza asupra manetei distribuitorului DP. La incetarea comenzii distribuitorul ocupa pozitia 0 ceea ce conduce la legarea camerei din stanga pistonului motorului pneumatic la atmosfera si ca urmare retragerea pistonului. |
|
Distribuitorul fiind cu memorie (pozitie retinuta) la darea comenzii M2 distribuitorul ocupa pozitia 2 ceea ce permite alimentarea camerei din stanga pistonului motorului pneumatic si declansarea miscarii de avans (+). Motorul se opreste in aceasta pozitie si se retrage doar atunci cand vom da o comanda in sens invers (M1). Droselul Dr regleaza viteza pistonului in cursa de retragere. |
|
Distribuitorul este cu pozitie preferentiala (neretinuta) asa ca pistonul motorului pneumatic se va deplasa in miscare de avans doar atat timp cat vom mentine comanda M la maneta distribuitorului DP. La incetarea comenzii, distribuitorul alimenteaza motorul in sens invers asigurand miscarea de revenire. |
|
Schema asigura miscarea de avans si de retragere realizate cu viteze diferite reglabile. Astfel la comanda M asupra distribuitorului DP se alimenteaza camera din stanga pistonului iar aerul comprimat va trece prin supapa de sens a droselului de cale DC1 punand in miscare pistonul (+). Aerul din camera opusa va fi legat prin distribuitor la atmosfera dar prin rezistenta reglabila a droselului de cale DC2, ceea ce va asigura o viteza de avans reglabila. Pentru miscarea de revenire viteza poate fi reglata de la droselul de cale DC1. |
|
La comanda M2 motorul pneumatic va efectua cursa de avans (+) si va ramane la cap de cursa pana la darea comenzii M1 in sens invers, ceea ce va asigura efectuarea cursei de revenire. Viteza de avans poate fi reglata de la droselul Dr2 iar cea de revenire de la droselul Dr1 montati pe orificiile de iesire in atmosfera ale camerelor motorului. Unele distribuitoare de tip 5/2 au montate din fabricatie drosele pe orificiile de evacuare in atmosfera pentru reglarea vitezelor. |
|
Montajul asigura motorului pneumatic MP o miscare de avans cu viteza mica reglabila. Astfel, la darea comenzii M de la butonul pneumatic BP se asigura punerea distribuitorului principal DP pe pozitia 1 ceea ce are ca efect alimentarea camerei din stanga a pistonului si initierea deplasarii (+). Tija motorului pneumatic fiind solidara cu cea a motorului hidraulic MH, deplasarea este posibila dor prin trecerea uleiului din camera din dreapta motorului hidraulic in cea din stanga, trecere care se poate face doar prin droselul de cale DC. Viteza de avans va putea fi reglata astfel prin acest drosel. Rezervorul R are rolul de a compensa diferenta de volum dintre cele doua camere. |
|
Motorul pneumatic MP va efectua miscarea de avans daca de la butoanele pneumatice BP3 si BP4 se da comanda simultan. Cele doua butoane montate in serie materializeaza functia logica "SI". Pentru revenirea motorului se poate actiona unul din butoanele pneumatice BP1 sau BP2 care sunt legate la supapa selectoare de circuit S, numita si supapa "SAU". Comanda printr-o functie "SI" este specifica utilajelor de productie unde exista pericol de accidentare a operatorului (prese), prin aceasta comanda se asigura indepartarea mainilor din zona periculoasa. |
|
Deplasarea in miscare de avans si de retragere este asigurata de un distribuitor 5/3 pilotat de catre butonul pneumatic BP tip 4/3. Atunci cand butonul este pus pe pozitia centrala, camerele de comanda ale distribuitoarelor vor fi legate la atmosfera iar arcurile distribuitorului il vor plasa pe pozitia de mijloc, ceea ce va asigura taierea alimentarii si evacuarii aerului din motorul pneumatic si oprirea lui intr-o pozitie intermediara. |
|
Pentru realizarea cursei de avans se da comanda M2 ceea ce va permite legarea la atmosfera a camerei din dreapta pistonului motorului pneumatic. Comanda M1 asigura deplasarea pistonului in cursa de revenire. Daca nu se da nici o comanda pistonul motorului va fi sub actiunea a doua presiuni, mai mica pe partea stanga si mai mare pe partea dreapta, reglate astfel de la regulatorul de presiune RP, incat sa dezvolte forte egale pe cele doua fete ale pistonului. Acest lucru asigura oprirea in forta a pistonului. |
|
Este o schema de functionare automata cu impuls de initiere la care se foloseste un limitator de cursa LC care odata actionat de cama k de pe tija pistonului va asigura comutarea distribuitorului DP pe pozitia de retragere. Comanda de pornire a ciclului avans-revenire se da de la butonul pneumatic BP. Schema asigura realizarea integrala a cursei motorului deoarece limitatorul de cursa va fi montat la capatul cursei de avans de aceea solutia este utilizata de fiecare data de cate ori se doreste confirmarea realizarii cursei de avans. |
|
Este tot o schema automata cu ciclu automat si impuls de initiere la care nu se mai utilizeaza limitator de cursa ci o supapa de succesiune SP. Dupa darea comenzii M de la butonul pneumatic BP distribuitorul va alimenta camera din stanga pistonului ceea ce va conduce la pornirea lui in miscare de avans. La epuizarea cursei motorului, pistonul se va opri la cap de cursa ceea ce va conduce la cresterea presiunii pe conducta de intrare in supapa SP. Supapa se va deschide si va permite accesul aerului la camera de comanda a distribuitorului DP care va intoarce motorul. |
|
Schema este similara cu cea precedenta cu deosebirea ca dupa oprirea pistonului la capatul cursei de avans va trece un timp reglat cu droselul de cale DC pana la umplerea rezervorului C si comutarea distribuitorului DP pentru revenirea pistonului in pozitia initiala. Deci reintoarcerea pistonului se va face dupa un anumit timp (reglat) de la atingerea cursei maxime. |
|
Este o schema tipica de functionare a unei sanii de masina-unealta, in sensul ca se asigura functiile: apropiere rapida AR, avans de lucru AL si retragere rapida RR. Limitatorul de cursa LC1 asigura evacuarea aerului prin droselul de cale DC si prin asta o viteza reglata a pistonului, iar limitatorul LC2 revenirea pistonului la pozitia initiala. Limitatorul LC1 este actionabil doar intr-un singur sens pentru a deveni inactiv la cursa de revenire a pistonului. |
|
Este o schema care asigura doua cicluri de functionare: automat si manual. Astfel daca distribuitorul D0 primeste comanda "automat" el va alimenta limitatoarele de cursa LC1 si LC2 ceea ce va permite functionare motorului in curse de avans-retragere repetate continuu. Daca in schimb se va selecta pozitia "manual" vor fi activate butoanele BP1 si BP2 care vor asigura avansul si retragerea in mod individual in functie de comanda data la cele doua butoane. |
|
Schema asigura un ciclul de functionare automat (ciclu repetat continuu) prin alimentarea cu aer comprimat a limitatoarelor de cursa LC1 si LC2, ca urmare a comenzii M3. Daca insa se da comanda M2 cele doua distribuitoare D1 si D2 vor fi puse pe pozitia inchis ceea ce va avea ca efect taierea alimentarii cu aer a motorului si oprirea lui. Oprirea va inchide camerele de lucru ale motorului dar datorita compresibilitatii aerului pistonul se va putea deplasa in limite reduse sub actiunea unor forte exterioare. |
|
Cele doua limitatoare de cursa LC1 si LC2 asigura functionarea in regim automat cu ciclu repetat continuu a motorului. Daca se da comanda "oprit " de la butonul BP acesta va alimenta cu aer sub presiune cele doua camere de comanda ale distribuitorului si ca urmare distribuitorul va ocupa pozitia centrala legand camerele motorului la presiune. Dat fiind ca ariile pistonului sunt egale pe cele doua parti (motor cu tija bilaterala) acesta se va opri stabil, sub efectul fortelor de presiune egale. |
|
Schema asigura functionarea automata fara limitator de cursa prin folosirea unui temporizator (drosel de cale DC plus rezervor C) pentru cursa de revenire si a unui distribuitor DP1 cu arc reglabil sau a unei supape de succesiune pentru cursa de avans. Oprirea motorului este posibila doar in pozitia initiala la cap de cursa (pozitia complet retras). |
3.Standul utilizat
Pentru materializarea schemelor de actionare se utilizeaza un stand (vezi figura 1. care este format dintr-o placa de baza pe care pot fi montati cilindrii pneumatici liniari, distribuitoare de comanda si limitatori de cursa. De asemenea, standul are surse de alimentare cu aer comprimat de la un compresor. Montarea legaturilor dintre aparate se poate face usor prin utilizarea unor racorduri cu cuplare rapida.
Fig.9.1.Standul pneumatic
4.Desfasurarea lucrarii
Se porneste de la o schema de actionare data si se proiecteaza schema de legaturi. Dupa verificarea schemei se trece la montarea aparatelor pneumatice pe stand si la efectuarea legaturilor intre aparate folosind in acest scop tubulatura din material plastic si racorduri rapide. Se verifica modul de realizare a legaturilor dupa care se alimenteaza standul cu aer comprimat de la un compresor. Se porneste standul si se urmareste corectitudinea realizarii ciclului de lucru impus.
5.Prelucrarea datelor
se noteaza ciclul de lucru impus;
se traseaza grafic ciclograma de functionare a cilindrilor;
se concepe schema de actionare conform exemplelor prezentate mai sus;
se verifica corectitudinea legaturilor;
se monteaza aparatele pe stand si se verifica practic functionarea ciclului de lucru.
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre: |
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |