Simboluri tehnice utilizate in mecanica

SIMBOLURI TEHNICE UTILIZATE IN MECANICA

1. Generalitati privind definirea, clasificarea si structura masinilor-unelte

Prin masina, in general, se intelege un sistem tehnic alcatuit din diferite elemente, dintre care o parte executa miscari determinate, prin care se realizeaza o anumita transformare de energie, prestabilita calitativ si cantitativ.

Dupa felul transformarii energiei si destinatie, masinile se clasifica in doua categorii:

masini de forta (generatoare si motoare), la care energia furnizata este supusa, in continuare, altor transformari;

masini de lucru, care transforma energia direct in lucru mecanic util.

Actionarea, in general, se face cu ajutorul masinilor de forta, lucrul mecanic la iesire fiind consumat pentru transport sau prelucrare.

Masinile-unelte fac parte din categoria masinilor de lucru, fiind destinate generarii suprafetelor pieselor, prelucrate printr-un proces de aschiere, in anumite conditii de productivitate, precizie, calitate si cost. Marea varietate a formelor si dimensiunilor pieselor folosite in tehnica, a materialelor utilizate la confectionarea acestora, a preciziei dimensionale si a calitatii suprafetelor prelucrate prin aschiere, precum si numarul de piese identice care trebuie executate intr-un anumit timp, a condus la aparitia unei mari diversitati de masini-unelte; clasificarea acestora dupa un criteriu unic este, practic, imposibila.

Exista, totusi, o serie de criterii de clasificare, mai mult sau mai putin cuprinzatoare, ca de exemplu:

Dupa felul operatiei de prelucrare - strunguri, masini de frezat, masini de gaurit, masini de rabotat, masini de rectificat, masini de brosat etc.;

Dupa destinatie - masini-unelte universale, specializate, cu destinatie speciala;

Dupa gradul de automatizare - neautomate (cu comanzi manuale), semiautomate, automate;

Dupa marime - masini-unelte mici, mijlocii, mari, grele (foarte mari).

Masinile-unelte, indiferent de destinatia lor, au o structura generala comuna, principalele componente fiind:

Batiul, reprezinta piesa de baza pe care se monteaza celelalte subansambluri fixe si mobile ale masinii, instalatia de comanda si instalatiile auxiliare.

Sistemul de actionare - este alcatuit motoare electrice si lanturi cinematice, care transmit si transforma miscarea la organele de lucru ale masinii. Miscarile prin care se realizeaza nemijlocit procesul de aschiere sunt miscari generatoare, iar cele prin care se asigura anumite conditii pentru desfasurarea procesului de aschiere, se numesc auxiliare.

Sistemul de lucru - este format din totalitatea elementelor care servesc la pozitionarea si fixarea sculelor aschietoare si semifabricatelor supuse prelucrarii prin aschiere (carucioare, mese, sanii, platouri, dispozitive de prindere s.a.).

Sistemul de comanda - contine totalitatea elementelor si circuitelor prin care se controleaza modul de functionare a masinii-unelte. Sistemul de comanda serveste la ordonarea functionarii organelor de lucru, conform cerintelor procesului tehnologic de prelucrare. Semnalele de comanda se transmit la diferitele componente ale sistemului de actionare determinand: pornirea si oprirea motoarelor, cuplarea si decuplarea miscarilor in lanturile cinematice, inversarea sensurilor de miscare, reglarea vitezelor organelor de lucru, coordonarea miscarilor a doua sau mai multor organe de lucru, pornirea si oprirea instalatiilor auxiliare etc.

Instalatiile auxiliare - indeplinesc roluri secundare in exploatarea masinii-unelte, dar care, in majoritatea cazurilor, sunt esentiale in functionarea masinii (instalatia de ungere, instalatia de alimentare cu lichid de racire-ungere a sculei, instalatia de iluminare, sistemele de protectie etc.).

2. Lantul cinematic

Prin lant cinematic se intelege, in general. un ansamblu de mecanisme legate intre ele in vederea indeplinirii unei functii comune. Lanturile cinematice din structura masinilor-unelte se clasifica dupa urmatoarele criterii:

Dupa rolul functional:

lanturi cinematice pentru miscari principale;

lanturi cinematice pentru miscari de avans;

lanturi cinematice pentru miscari auxiliare.

Dupa raportul de conditionare al marimilor de iesire:

lanturi cinematice deschise;

lanturi cinematice inchise.

Dupa natura elementelor componente:

lanturi cinematice cu elemente mecanice;

lanturi cinematice cu elemente hidraulice si/sau pneumatice;

lanturi cinematice cu elemente electrice;

lanturi cinematice cu structura mixta.

Dupa felul miscarii organelor de lucru:

lanturi cinematice pentru miscari de rotatie;

lanturi cinematice pentru miscari de translatie.

Dupa modul de desfasurare in timp a miscarilor:

lanturi cinematice pentru miscari continue;

lanturi cinematice pentru miscari periodice.

Dupa modul de reglare a vitezei (turatiei):

lanturi cinematice cu reglare in trepte;

lanturi cinematice cu reglare continua;

lanturi cinematice fara reglare.

Structura lanturilor cinematice este determinata de urmatorii factori:

distanta motor - organ de lucru, precum si spatiul disponibil pentru montarea mecanismelor;

raportul de reglare a marimii de iesire la organul de lucru;

felul miscarii organului de lucru (rotatie sau translatie, uniforma sau neuniforma, continua sau periodica, ireversibila sau reversibila);

durabilitatea si siguranta in functionare, precum si randamentul mecanismelor ce pot fi utilizate in diverse scopuri.

Prin functiile lor, generatoare sau auxiliare, lanturile cinematice ale masinilor-unelte sunt mai mult sau mai putin dependente intre ele, datorita unor conditii cinematice, tehnologice sau economice impuse.

Prin introducerea legaturilor intre lanturile cinematice se rezolva diferite probleme specifice, ca de exemplu: actionarea simultana sau succesiva a mai multor organe de lucru de la acelasi motor electric; realizarea unor legaturi de subordonare intre miscarile tehnologice; suprapunerea (insumarea) unor miscari in vederea generarii suprafetelor complexe etc.

Lanturile cinematice se pot lega, intre ele, in serie, in paralel si mixt.

Lanturile cinematice principale trebuie sa contina mecanisme cu ajutorul carora miscarea sa poata fi pornita si oprita, mecanisme care sa realizeze inversarea sensului de miscare (cand se impune acest lucru), mecanisme pentru reglarea turatiilor, mecanisme pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie (cand miscarea principala este rectilinie) s.a..

Reprezentarea unei scheme cinematice structurale ale unui lant cinematic este data de figura 1.

Fig. 1. Lant cinematic pentru miscarea de rotatie.

M - motor electric de curent alternativ; C - mecanism pentru pornirea (cuplarea) - oprirea (decuplarea) miscarii; I - mecanism pentru inversarea sensului de miscare; MR - mecanism de reglare - mecanismul de reglare din structura lantului cinematic principal este denumit cutie de viteze, CV; F - frana (este actionata la oprirea miscarii); MT - mecanism pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie.

3. Reprezentarea elementelor si cuplelor cinematice conform normelor tehnice.

Schema cinematica a unui mecanism poate fi realizata print-o serie de elemente constructive reprezentate prin diferite simboluri (tab. 1)

Tabelul 1

Simbolizarea elementelor si cuplelor cinematice.