Caracteristicile elementare varstei a treia

Caracteristicile elementare varstei a treia

Motto: Batranetea incepe inca din copilarie, daca nu odata cu insasi conceperea individului.''

C.I. Parhon

Din multitudinea clasificarilor existente in plan teoretic referitoare la perioadele vietii, in functie de varsta , ne vom opri asupra celei stabilite de O.M.S., care imparte varstele , incepand de la 45 de ani, in urmatoarele categorii:

varsta medie ( varsta de tranzitie : 45-59 de ani);

varstnici : 60- 74 de ani;

batrani : 75-89 de ani ;

longevivi: 90 de ani si peste.

Varstei a treia (de la 60 de ani in sus), ca si celorlalte categorii anterioare ei, ii sunt specifice anumite modificari de ordin anatomic, fiziologic, psihologic si social care, privite in ansamblu, ne ofera posibilitatea sa conturam profilul batranului.

Asa se explica aparitia termenilor "medicina varstnicului", care de fapt este geriatria - termen introdus de Ignaz Nascheer in 1909.

Geriatria este o ramura a medicinii, iar gerontologia este stiinta proceselor de imbatranire, care studiaza factorii ce influenteaza declansarea si evolutia procesului de imbatranire, proces genetic ce se desfasoara independent de noi, dar dependent de timp si ale carui caracteristici constau in transformari fizice si psihice , modificari ale mecanismului de adaptare si schimbari de comportament social.

Oamenii de stiinta si-au indreptat atentia spre studiul procesului de imbatranire, analizandu-i cauzele si mecanismele ce il determina si il influenteaza, in scopul descoperirii mijloacelor si metodelor de prevenire, de franare, de intarziere a instalarii lui.

Academician Ana Aslan, a carei contributie in gerontologie este bine cunoscuta , atat pe plan national cat si international, autoarea produselor Gerovital H3 si Aslavital, avea deviza ,, Sa dam ani vietii si viata anilor''.

Pentru realizarea acestui deziderat a format si a antrenat in munca echipe de medici, cercetatori, psihologi, sociologi, recuperatori, asistenti.

Preocuparea actuala a celor ce se ocupa in mod special de varstnici nu este orientata numai spre cresterea sperantei de viata, ci si spre a face din populatia varstei a treia oameni activi, cu preocupari utile, nu numai familiei, ci si societatii, sa le mentina si sa le dezvolte chiar, pe tot parcursul vietii, in scop creativ, atat forta fizica, cat si potentialul intelectual.

Dinamismul, creativitatea, activitatea continua eficienta, concretizata sub diferite forme, ne dau varsta biologica a individului , care in multe cazuri s-a dovedit a nu corespunde varstei cronologice. Astfel, pot fi oameni batrani cronologic si tineri biologic, dupa cum, datorita unor cauze patologice, semnele batranetii pot aparea inca din perioada maturitatii.

Decalajul dintre varsta biologica si cea cronologica a stat la baza afirmatiilor de genul: ,, Am vazut batrani tineri si tineri batrani'' sau ,,Acesti oameni imbatranesc intinerind''.

,, Batranetea trebuie cucerita'', spunea Ana Aslan.

Pentru realizarea acestui percept trebuie avuta in vedere folosirea tuturor mijloacelor si metodelor, pentru mentinerea tineretii si pastrarea sanatatii, in vederea pregatirii batranetii sub toate aspectele: biologic, psihologic si social.

Formele diferite de manifestare si de exprimare a batranetii la indivizi de aceeasi categorie de varsta depind de diversitatea conditiilor sociale, de stilul de viata, de particularitatile laturii biologice si a structurii psihologice.

De altfel, s-a constatat ca exista "relatie de dependenta reciproca intre parametrii biologici, psihologici si sociali".

Biologicul este cel ce asigura conditiile potentiale necesare activitatii sociale.

Dimensiunile psihologice ale batranilor sunt cele care trebuie sa asigure capacitatea optima a functiilor si proceselor psihice adaptarii intr-un ritm corespunzator cadentei in care se succed evenimentele pe aceasta perioada.

Elementul social determina si modifica anumite procese psihice si biologice specifice, include conditiile materiale si spirituale si ofera cadrul necesar exercitarii rolului individului in societate, folosirii acestuia in mod creator.

Studiul specialistilor gerontologi este orientat, in special, spre acesti parametri de importanta majora pentru desfasurarea vietii, in conditii normale si folosirea potentialului biofizic la valori maxime posibile.

Gerontologia romaneasca prin cercetarile lui Gheorghe Marinescu in domeniul neurologiei si ale lui Parhon, in biologia varstelor, au adus contributii cu valoare de pionerat, iar academicianul Ana Aslan considera ca "profilaxia este o metoda esentiala a intarzierii sau evitarii fenomenelor morbide la varsta a treia". Imbinarea tratamentului eutrofic (preparate eutrofie romanesti Gerovital H3 si Aslavital, introduse de Ana Aslan) cu miscarea organizata, cu exercitii in aer liber, specifice varstei si cu o viata ordonata, fora excese, duc la mentinerea sanatatii si la prelungirea vietii.

Sanatatea, una dintre valorile de cea mai mare insemnatate pentru individ si pentru orice societate, a fost definita ca plenitudinea vietii, randamentul si expresia echilibrata a personalitatii sau bunastarea fizica si mentala a omului.

Batranetii ii sunt caracteristice procese involutive, ce se manifesta diferentiat la nivelul tuturor organelor si tesuturilor, determinand scaderea capacitatii functionale a acestora si, deci, a intregului organism.

O data cu inaintarea in varsta apare o crestere de tesut adipos, modificari la nivelul articulatiilor datorita artrozelor, fragilitatea oaselor ca urmare a osteoporozei, muschii sunt afectati de procese degenerative ce le modifica troficitatea si masa musculara.

La nivelul arterelor se instaleaza o scleroza normala varstei a treia, ce determina afectarea functionala a tuturor organelor.

Scleroza la nivelul arterelor inimii sau ale creierului poate avea urmari grave, uneori ireversibile. De altfel, scleroza vaselor este considerata, in multe cazuri, cauza tulburarilor senile. Th. Sydenham spunea: ,,Omul are varsta arterelor sale''.

Starile depresive sunt cel mai frecvent intalnite la batlani si ele sunt determinate de o multitudine de factori: patologici, psihologici, sociali.

Suferintele organice survenite de-a lungul timpului, sentimentul singuratatii si inutilitatii ii determina pe batrani sa devina anxiosi, irascibili, egoisti, labili sau tristi.

Specific senescentei umane este scaderea randamentului, a puterii de concentrare, de sistematizare, de memorare a faptelor recente, diminuarea interesului pentru cunoastere sau este posibila manifestarea acelei forme de curiozitate-manie.

Si la nivelul creierului se vorbeste de o atrofie a encefalului, Kapp argumentand ca intre 20-80 de ani pierde 1/7 din greutatea sa, atat prin reducerea substantei cenusii, cat si a substantei albe, ajungandu-se sa se creeze o diferenta de volum intre volum si cutia craniana.

Odata cu imbatranirea sau datorita unor suferinte grave viata este incetinita, nevoia de efort fizic tinde sa scada, iar miscarile se desfasoara intr-un ritm lent.

La varstnici si batrani o problema majora este adaptarea la noile conditii de viata specifice acestei ultime perioade a ciclului ontogenetic.

Gerontopsihologii si gerontosociologii au ajuns la concluzia ca imbatranirea este diferentiata in functie de atitudinile si aptitudinile individuale.

Omul , in functie de cum foloseste multitudinea de factori ce-i stau la dispozitie, are posibilitatea de a grabi sau de a intarsia propria sa imbatranirea, de a imprima un anumit ritm in desfasurarea acestui proces.