Importanta elementelor de logica pentru cunoastere, comunicare si argumentare

Importanta elementelor de logica pentru cunoastere, comunicare si argumentare

Problematica prezentata in continuare nu va merge pe firul istoric al dezvoltarii logicii. Vom sistematiza elemente de logica utile in activitatea de cunoastere si in cea de comunicare cu ceilalti. Vor predomina elementele de logica neformala, in sensul ca vom sugera cum anume poate fi folosita logica pentru a identifica, analiza si evalua argumente, distinctii, concepte sau ipoteze, asa cum apar ele in contextele obisnuite ale comunicarii noastre, orale sau scrise. In fapt, vom introduce elementele de logica formala pentru a sluji unor scopuri argumentative, de analiza si evaluare a diferitelor situatii particulare pe care le intalnim atunci cand comunicam cu cineva sau cand ne straduim sa cunoastem ceva. Ne vom ocupa de argumentare si de elementele ei, de schemele de rationare argumentativa cel mai des folosite, de detectarea erorilor tipice, pe care le putem intalni la orice pas, in orice disciplina.

Cunoasterea unor elemente de logica este importanta si pentru a ne dezvolta dimensiunea critica a gandirii. Atunci cand citim ceva sau ascultam o persoana vorbind, prima tendinta este de a cauta sa intelegem ceea ce ni se comunica, ce informatie ni se transmite. Importanta in intelegerea informatiei este si forma in care este transmisa, adica felul in care este prezentata. Aceasta forma poate fi adecvata, corecta si in sprijinul intelegerii noastre sau, dimpotriva, ar putea sa ne impiedice sa intelegem ceea ce ni se spune.

De multe ori dam vina pe noi, considerand ca nu suntem capabili sa pricepem sau ca persoana care ne vorbeste este prea inteligenta in raport cu noi. De cele mai multe ori lucrurile nu stau chiar asa. Cauza pentru care nu intelegem ceea ce ni se spune este ca prezentarea nu foloseste termeni bine definiti, ca ordinea prezentarii nu este cea mai potrivita sau ca argumentele prezentate sunt incomplete ori neadecvate. In asemenea situatii, logica ne foloseste pentru a rearanja informatia si pentru a analiza argumentele aduse in sprijinul ideilor sustinute. Cu ajutorul logicii, putem critica sau respinge o argumentare, putem invata sa analizam si sa construim argumentari valide. Putem respinge demersuri care se pretind argumentative, demonstrand ca nu argumenteaza nimic, ci incearca sa ne puna in situatia de a crede ceea ce ni se spune fara demonstratii.

Sa luam un exemplu. Ne amintim cu totii de fenomenul obisnuit al mareelor. La intervale de timp egale, nivelul apei marii creste. Se produce fluxul. Dupa cateva ore, apa se retrage. Se produce refluxul. Aceasta este ceea ce am putea vedea direct. Explicatia fenomenului o cautam in vreo carte sau intrebam pe cineva. Nu intelegem de ce inainteaza apa. Luand un manual de geografie, aflam ca mareele sunt definite ca miscari periodice ale apelor marilor si oceanelor, cauzate de forta de atractie pe care Luna si Soarele o exercita asupra Pamantului. Drept explicatie a acestui fenomen ni se spune ca: "Toate corpurile se atrag intre ele. Din aceasta cauza, in timpul miscarii de rotatie a Pamantului in jurul axei sale, partea care este indreptata catre Luna se bombeaza, fiind atrasa catre aceasta". Si mai departe: "Vazut de pe uscat, acest fenomen da impresia de crestere a nivelului oceanului (de inaintare a oceanului)". Pentru a pricepe mai bine, ni se da si un desen in care sunt prezentate pozitiile dintre Pamant, Soare si Luna.

Ce intrebari logice ne putem pune in legatura cu aceasta argumentare? Un prim fel de intrebari se refera la continutul argumentarii. Iata cateva:

. Cum se manifesta amintita influenta a Soarelui?

. De ce, daca se bombeaza partea care se afla spre Luna, desenul ne arata ca se bombeaza si partea opusa Lunii?

. Cum este posibil ca forta de atractie a Lunii sa determine reactii opuse, sa atraga pe partea Pamantului dinspre ea si sa impinga pe partea Pamantului opusa ei ?

. De ce cand mergem la mare (la Marea Neagra) nu observam nici o modificare, aparenta sau nu, a nivelului apei marii?

. De ce se spune "da impresia , din moment ce apa chiar inainteaza?

Putem pune si alte feluri de intrebari, despre structura argumentarii:

a. Este ea necontradictorie ? Intr-adevar, se observa ca se admite despre aceeasi cauza, forta de atractie a Lunii, ca determina fenomene opuse: Luna atrage Pamantul, dar il si "impinge" pe partea opusa a acestuia;

b. Este ea o argumentare completa? Ne ofera toate datele necesare ca sa intelegem fenomenul ?

Cel putin o presupozitie ar fi trebuit exprimata in mod explicit, anume ideea ca Pamantul este acoperit integral de apa (oceanul planetar). Acceptand-o, vom intelege mai usor atat fenomenul, cat si "abaterile" realitatii de la teoria noastra.

In functie de pozitia Soarelui fata de Luna si Pamant, forta mareelor creste, atunci cand Luna si Soarele isi coreleaza forta de atractie, sau scade, atunci cand Soarele echilibreaza forta de atractie a Lunii. S-ar putea adauga faptul ca desi Soarele este mult mai mare decat Luna (si ne-am astepta ca forta lui sa fie mai mare), totusi Luna este cea care genereaza mareele, fiind mai aproape de Pamant. Spunem asadar ca Luna determina fenomenul, iar despre Soare ca influenteaza amplitudinea manifestarilor lui.

Am insistat mai mult asupra exemplului pentru a intelege mai bine importanta logicii in cunoastere si argumentare.

In tabelul de mai jos, vom sugera cateva motive in acest sens (se pot adauga si altele

Cu ajutorul logicii putem:

1. Sa ne dam seama cand o argumentare nu este corecta si sa aratam de ce consideram astfel.

2. Sa respingem asocieri de propozitii, atunci cand ele ne sunt prezentate drept explicatii, daca nu sunt argumentari.

3. Sa nu ne lasam inselati si convinsi de pseudo-argumente intr-o discutie.

4. Sa folosim constient operatii logice in sprijinul ideilor pe care vrem sa le sustinem.

5. Sa organizam informatii folosind criterii clare, astfel incat sa ne descurcam mai usor atunci cand avem de invatat.

6. Sa despartim forma logica de continuturile informationale si sa judecam gradul de adecvare a formei la continut.

7. Sa detectam erori logice atat acolo unde informatia este neclar prezentata, cat si acolo unde este foarte clar expusa.

8. Sa avem mai multa incredere in propria noastra judecata si sa putem spune clar ce anume nu intelegem si, eventual, de ce.

9. Sa gandim clar, adica sa formulam ganduri clare si sa le legam cu claritate unele de altele.

Sa avansam mai usor in cunoastere, putand sa formulam cerinte logice atat celor care ne prezinta domenii stiintifice de studiu, cat si oricarei persoane care ne comunica ceva: cei din presa vorbita sau scrisa, prieteni sau colegi.