Aspecte privind parteneriatul public privat

Prezentarea problemei

Colaborarea dintre sectorul public si cel privat pentru furnizarea de servicii publice a aparut odata cu aparitia administratiei publice. Serviciul de taximetrie din Roma antica sau obiceiul monarhiei franceze de a concesiona notabilitatilor locale anumite servicii (vamile interne sau minele de sare) sunt doar doua exemple care pot fi aduse in sprijinul acestei afirmatii. In administratiile publice moderne acest fenomen cunoaste o dezvoltare deosebita. Pornind de la exemplul Statelor Unite, care sunt adevarati pionieri in domeniu, toate tarile dezvoltate promoveaza in acest moment diferite forme ale parteneriatului public-privat in procesul de administrare a diferitelor comunitati umane. Natura deosebita a societatii americane a facut ca parteneriatul public - privat sa constituie o solutie obligatorie pentru rezolvarea unor nevoi sociale. Astfel, cvasi-majoritatea americanilor sunt urmasii unor imigranti, care de cele mai multe ori s-au indreptat spre noul continent pentru a scapa de regimurile opresive din tarile de origine. Datorita acestui fapt exista in cultura politica americana o atitudine ostila fata de autoritatea publica si ca urmare si impotriva dezvoltarii sectorului public. De asemenea, americanii se opun cresterii taxelor. Pe de alta parte, societatea americana cunoaste o foarte redusa concentrare a populatiei, majoritatea comunitatilor din SUA fiind raspandite pe o mare suprafata. Din acest motiv costul serviciilor publice este foarte ridicat. Daca in tarile europene pe un km. de strada locuiesc sute de oameni care platesc pentru serviciile publice in SUA numarul acestora se ridica doar la cateva zeci. In consecinta, autoritatile publice americane sunt "prinse intre ciocan si nicovala": servicii publice foarte scumpe si refuzul cetatenilor de a plati impozite. Rezultatul este o abordare diferita a fuctiei administratiei publice in SUA: aceasta nu trebuie doar sa furnizeze servicii, ci si, in foarte multe situatii sa intermedieze prestarea lor de catre firmele private. Acest fapt a condus si la dezvoltarea unor aptitudini manageriale si de marketing in randul functionarilor publici.

Am mai mentionat in cateva randuri procesul de dezvoltare a administratiei publice, proces datorat cresterii constante a complexitatii societatii si ca urmare si a nevoilor sociale. Preocupati de pastrarea cheltuielilor publice la un nivel cat mai scazut, politicienii, dar si conducatorii institutiilor publice au identificat ca o solutie alternativa la cresterea dimensiunilor administratiei publice: colaborarea cu sectorul privat. Astfel o serie de sarcini administrative sunt transferate spre companiile private. Acest transfer poate fi complet, adica pentru un anumit serviciu se apeleaza in totalitate la firme private sau partial. In acest din urma caz exista posibilitatea ca firme din sectorul privat sa actioneze in paralel sau in completarea serviciilor publice, fie in competitie, o alta posibilitate fiind o impartire sectoriala (de exemplu, municipalitatea apeleaza la companii private pentru a colecta deseurile in anumite cartiere, dar foloseste un serviciu public pentru altele).

Trebuie mentionam ca nu trebuie sa confundam parteneriatul public privat cu privatizarea unor servicii publice. In acest din urma caz sectorul particular preia in intregime gestionarea unei institutii care a apartinut anterior unei autoritati publice. In afara unor activitati de reglementare (aspecte legate de protectia mediului sau de protectia sanatatii populatiei) autoritatea publica nu mai intervine. In cazul parteneriatelor se porneste de la principiul conform caruia administratia publica isi pastreaza responsabilitatea furnizarii serviciului intervenind pentru a asigura un anumit nivel calitativ, pentru limitarea preturilor, etc.).

Acceptiuni ale Conceptului de Parteneriat Public

Parteneriatul public privat ca o forma a reformei manageriale. Aceasta abordare conecteaza conceptul de parteneriat de obtinerea unei eficiente sporite a administratiei publice. De cele mai multe ori se inscrie in politicile de privatizare sustinute de guverne neoconservatoare. Adeptii acestei abordari subliniaza impactul pozitiv pe care colaborarea cu mediul privat il are asupra sectorului public in ansamblul sau, dar si asupra functionarilor publici. Ei vor fi influentati de regulile constrangatoare ale pietei, vor castiga abilitati antreprenoriale, vor fi mai flexibili si mai orientati spre rezultate.

Parteneriatul public privat ca mijloc de conversie a problemelor. Traditional functionarul public este cel care trebuie sa furnizeze un anumit serviciu, sa rezolve o anumita problema. Colaborarea cu firmele private poate sa produca o transformare a rolului acestor functionari si un nou mod de rezolvare a sarcinilor administrative. Rezolvarea sarcinilor administrative nu se va mai realiza in mod direct, de catre serviciile publice, ci indirect de catre firme private. Functionarul public prin urmare nu va mai fi un executant, ci un agent de marketing care va cauta cea mai buna oferta de pe piata, dar in acelasi timp va incerca sa creeze premizele pentru atragerea companiilor private pentru prestarea unor servicii publice.

Parteneriatul public privat ca un mod de regenerare morala. Mai intai avem de a face aici cu o importanta dimensiune ideologica. Teoriile contractualiste (asa numitele contracte sociale) afirma ca exista un contract virtual intre cetatean si autoritatea publica in urma caruia cetateanul plateste taxe primind in schimb servicii. Obiectia cea mai importanta este ca cetatenii au un control redus asupra calitatii serviciilor pe care le primesc, iar uneori nu beneficiaza de loc de acestea, fie pentru ca autoritatea publica nu este capabila sa le ofere fie pentru ca nu are nevoie de ele. Prin urmare introducerea in aceasta ecuatie a firmelor private este in primul rand de natura sa aseze aceste relatii pe baze mai corecte: platesti pentru serviciul pe care il primesti. In acelasi timp se sugereaza ca privatizarea unor servicii, indiferent in ce forma are loc intareste spiritul inovator, efortul pentru o mai buna utilizare a banului public.

Parteneriatul public - privat ca o modalitate de impartire a riscurilor. In acceptiunea clasica administratia publica reprezinta un mediu prin excelenta neconcurential. Deciziile sunt luate in baza legilor si a regulamentelor, intr-un sistem structurat ierarhic. Prin urmare nu exista elemente care sa stimuleze aparitia unor abilitati in evaluarea riscului. Astfel de abilitati se dezvolta in schimb in sectorul privat care poate prelua in acelasi timp si o parte importanta a riscurilor presupuse de o noua investitie. In acelasi timp una din modalitatile prin care companiile particulare sunt atrase in activitatea de prestare a serviciilor publice este reducerea riscurilor pentru investitii, reducere facilitata de catre autoritatile publice. Firmele private urmaresc in activitatea lor obtinerea profitului. Inainte de a face o investitie, acestea anticipeaza posibilitatea obtinerii de castiguri punand-o in balanta cu riscurile pe care investitia le presupune. De cele mai multe ori sumele care trebuie investite pentru realizarea unor servicii publice sunt destul de mari, iar castigurile nu sunt spectaculoase. Prin urmare, pentru a convinge aceste firme sa se implice in rezolvarea unor probleme administrative autoritatile publice pot sa ofere conditii care sa conduca la reducerea riscurilor pe care compania privata le poate intampina. Una din metodele folosite este eliminarea sau limitarea concurentei. Astfel, se selectioneaza o firma sau un numar limitat de firme ca partenere si li se asigura exclusivitatea pentru furnizarea unui anumit serviciu. (De exemplu, se acorda unei companii dreptul de a-si amplasa chioscuri de racoritoare intr-un parc in schimbul administrarii respectivului parc; un alt exemplu poate fi asigurarea transportului in comun, care poate fi, de asemenea, acordata pentru o perioada determinata unei singure firme care astfel are posibilitatea de a activa fara concurenta.) Evident, in toate aceste situatii selectarea firmelor care vor beneficia de aceste avantaje se va face prin licitatii, care in tarile occidentale sunt, de regula, corecte. Parteneriatul poate fi realizat prin contracte de asociere, prin oferirea de licente de functionare (in cazul firmelor de taximetrie, in cazul serviciilor de televiziune prin cablu, etc.) sau prin concesionare (gratuita sau in schimbul unei taxe). O alta metoda pentru limitarea riscurilor presupuse de investitiile firmelor private in vederea prestarii unor servicii publice este incheierea contractelor pe o perioada mai indelungata. In acest fel companiile particulare au o mai mare siguranta ca isi vor recupera investitiile initiale. Astfel de abordare este intalnita mai ales in cazul investitiilor importante cum ar fi cele de infrastructura. Pentru a oferi si in acest caz un exemplu, in Statele Unite exista un numar important de autostrazi care au fost construite de catre firme private, care le si administreaza; este evident ca in astfel de situatii contractele intre companiile private si autoritatile publice sunt incheiate pe perioade mai mari de 20 de ani. De asemenea, autoritatile pot prelua, partial sau total, riscurile pe care investitiile facute de firmele private le presupun. Este o practica intalnita des si in Romania si anume garantarea creditelor. Aceasta metoda este folosita in Occident pentru a atrage investitii considerate vitale. Este, de fapt, o modalitate de a implica managementul privat in gestionarea unor fonduri care sunt, in esenta, publice si de a atrage firme importante pornindu-se de la premisa ca ele vor continua sa activeze in cadrul comunitatii dupa finalizarea investitiei . De multe ori, o asemenea colaborare intre sectorul public si cel privat este controversata deoarece firmele particulare nu isi asuma in acest caz aproape nici un risc. Fenomene de coruptie pot sa apara foarte usor in astfel de cazuri (cum din pacate, noi romanii stim foarte bine).

Parteneriatul public privat ca un mijloc de restructurare a administratiei publice. Una din principalele acuzatii la adresa administratiei publice este legata de asa numita hipertrofiere institutionala. Cu alte cuvinte, administratia publica este prea mare, prea dezvoltata, "big government". Pentru aceasta problema, transferul unor atributii catre sectorul privat este, din acest punct de vedere, una din solutiile preferabile.

Parteneriatul public privat ca un mijloc de impartire  a puterii pe orizontala. Conform noilor abordari, mediului de afaceri i se atribuie un rol din ce in ce mai important in procesele de elaborare a politicilor publice. Rolul pe care il au firmele private in asigurarea resurselor necesare pentru buna functionare a institutiilor publice si ca o consecinta, pentru bunastarea comunitatii este din ce in ce mai evident. In aceeasi masura imaginea de exploatatori nemilosi atribuita in trecut proprietarilor firmelor private s-a estompat intr-o mare masura. S-a dovedit ca starea de saracie nu favorizeaza afacerile, iar intreprinzatorii au prin urmare interesul dezvoltarii comunitatii ca o premiza pentru cresterea profitului.

Functii ale Parteneriatul-Privat

Firmele private indeplinesc in acest moment cateva functii in cadrul administratiilor publice moderne.

1. Functia Generator de Venituri

Administratia publica are nevoie pentru a functiona de venituri, care in majoritatea lor sunt reprezentate de impozitele si taxele pe care le plateste populatia, dar si agentii economici. Prin urmare este vital pentru orice autoritate publica, ca in cadrul comunitatii pe care o administreaza sa existe activitati economice cat mai numeroase si cat mai bine dezvoltate. Prezenta firmelor private inseamna impozite pe care acestea le platesc; inseamna in acelasi timp locuri de munca, prin urmare cetateni care au venituri, platesc la randul lor impozite si cumpara bunuri si servicii, creand in mod indirect alte locuri de munca; inseamna, de asemenea, mai putini cetateni fara locuri de munca, adica mai putini cetateni care apeleaza la sprijinul comunitatii, deci mai putine resurse consumate; de foarte multe ori, in scopuri publicitare, pentru a-si imbunatati imaginea, firmele private ofera si alte avantaje cum ar fi intretinerea unor zone (parcuri, etc.), activitati in domeniul social, etc. In acest sens este o practica foarte des intalnita ca autoritatile sa ofere diverse facilitati in scopul atragerii firmelor private, pentru imbunatatirea conditiilor in care acestea trebuie sa functioneze etc.

2. Functia de Prestare de Servicii

Una din axiomele referitoare la administratia publica, formulate de autorul american John Gaus spune ca furnizarea continua si efectiva a serviciilor publice constituie o conditie necesara pentru functionarea oricarei societati moderne. In alta ordine de idei, teoria sociologica privind revolutiile sustine ca o populatie se revolta in momentul in care autoritatile nu mai sunt capabile sa isi indeplineasca sarcinile (sa furnizeze servicii) la nivelul asteptarilor populatiei.

Dupa cum am mentionat mai sus, anumite evolutii ale societatii pot conduce la imposibilitatea autoritatilor publice de a furniza serviciile soliticitate de comunitate. Am prezentat mai sus cazul american. O evolutie asemanatoare se manifesta si in Europa mai ales in cazul micilor comunitati. Pe batranul continent cauzele sunt intr-o anumita masura diferite. In primul rand este vorba de procesul continuu de democratizare, proces care are drept consecinta sporirea cerintelor din partea cetatenilor (locuitorii micilor comunitati doresc servicii publice la nivelul celor din marile orase). In al doilea rand procesul natural de migrare a populatiei care se produce, de regula, dinspre localitatile mici spre marile aglomeratii urbane, are ca rezultat scaderea numarului de contribuabili in sate sau in micile orase si prin urmare scaderea generala a veniturilor aflate la dispozitia autoritatilor locale. Acestea sunt nevoite sa caute solutii alternative. Uneori aceste solutii sunt promovate de autoritatile nationale sau statale (in cazul federatiilor). (In statul american Missouri, un numar de mici comunitati locale s-au aflat, din motive financiare, in imposibilitatea de a-si angaja administratori profesionisti; autoritatile statului au intervenit si au subventionat angajarea unui numar de administratori itineranti; acestia trebuiau sa administreze, fiecare un numar de 4-5 astfel de mici comunitati; fiind foarte mici ca dimensiuni, o zi este suficienta pentru rezolvarea problemelor.) O alta solutie a fost comasarea acestor localitati sau alipirea lor la orase mai mari (Franta si Germania sunt exemple de tari in care guvernele nationale au incurajat acest proces sau chiar l-au impus prin intermediul unor legi). Irlanda este tara europeana care a promovat cel mai agresiv solutii alternative pentru localitatile de dimensiuni reduse, care intampinau dificultati in rezolvarea problemelor lor administrative; astfel, un mare numar de mici comunitati nu au deloc angajati sau au un numar foarte redus. Consiliile locale contracteaza majoritatea serviciilor publice de la institutiile de profil a oraselor mai mari sau a regiunilor sau de la firmele private. Apelul la institutii publice apartinand altor autoritati poate prezenta inconveniente legate in principal de distanta. Astfel, de multe ori, sectorul privat reprezinta singura alternativa.

3. Functia de Partener in Procesul de Elaborare a Politicilor Publice

Orasul Detroit a fost pana in anii '80 capitala industriei de automobile din Statele Unite. Pentru foarte multa vreme a constituit o destinatie importanta pentru cei in cautarea unui loc de munca. Metropola prospera datorita numeroaselor afaceri care se desfasurau sau isi aveau sediul aici. Treptat, datorita aparitiei unor zone economice care ofereau conditii mai bune si datorita unei politici gresite a autoritatilor orasului (in principal supraimpozitarea), intreprinderile private au plecat spre alte destinatii. In prezent Detroit-ul este pe primul loc in SUA in topul criminalitatii, confruntandu-se in acelasi timp cu un nivel foarte mare al saraciei si cu alte numeroase probleme sociale. Este un exemplu in care autoritatile nu au stiut sa coopereze cu managerii companiilor private pentru a reusi sa pastreze macar o parte din vechile afaceri in oras. Un exemplu la polul opus l-am intalnit in cazul orasului Schenecktady din estul Statelor Unite unde se afla sediul central al marii companii General Electric. Firma care furniza energie electrica pentru General Electric avand o pozitie monopolista, a incercat sa profite de acest fapt pentru a-si vinde marfa la un pret mult peste pretul pietei. Managerul GE a apelat la City Managerul orasului Schenecktady intrebandu-l daca nu poate face ceva in aceasta situatie. Raspunsul acestuia este ilustrativ pentru acel gen de abordare in care autoritatile incearca sa colaboreze cu sectorul privat: "as face orice sa va ajut, doar aveti zece mii de muncitori in orasul nostru". Folosind o prevedere legala care permitea autoritatilor locale sa achizitioneze bunuri si servicii la un pret care sa nu difere foarte mult de cel al pietei, el a obligat firma furnizoare sa vanda catre GE energie electrica la un pret rezonabil.

Modul de actiune al City Manager-ului acestui oras a devenit destul de des intalnit in toate tarile dezvoltate. Deciziile politice si administrative pe care autoritatile publice le adopta pot sa aiba efecte asupra activitatilor economice si prin urmare si asupra firmelor private. Acestea la randul lor pot fi obligate sa actioneze in asa fel incat sa-si protejeze interesele. De multe ori protejarea intereselor poate fi echivalenta cu restrangerea afacerilor sau chiar cu abandonarea lor totala. Astfel de actiuni pot cauza mari pierderi pentru comunitate. Din motivele prezentate mai sus oamenii de afaceri au un rol din ce in ce mai mare in procesele de elaborare a politicilor publice in toate tarile dezvoltate.

Firmele Private ca Partener Social

Administratia americana in secolul al - XIX - lea a fost caracterizata de ceea ce a fost denumit "spoils system". Acest sistem era caracterizat prin schimbarea functionarilor publici odata cu fiecare schimbare politica. Criteriul dominant de selectie era loialitatea politica. Prin urmare, profesionalismul, dreptul la cariera si stabilitatea erau caracteristici prea putin intalnite in cadrul sistemului administrativ american. Coruptia si amatorismul care au rezultat, au sfarsit prin a fi considerate inacceptabile de catre comunitatile de afaceri din orasele americane. In New York, in anul 1906, un grup de oameni de afaceri au decis sa mobilizeze resursele financiare necesare pentru eradicarea coruptiei si profesionalizarea administratiei orasului. Ei au reusit sa promoveze un numar de politicieni onesti si atasati ideii de reforma in consiliul marii metropole americane. Acestia impus instituirea functiei de "City Manager", adica un conducator profesionist al corpului de functionari publici. Acest personaj a reformat treptat administratia orasului New York. Modelul a fost preluat treptat de catre toate autoritatile publice din SUA.

Tot un grup de oameni de afaceri, cunoscuti sub numele de "cei sase anonimi" au finantat activitatile "incoruptibililor" condusi de celebrul Elliot Ness, impotriva sefului mafiot din orasul Chicago, Al Capone.

Un alt exemplu ilustrativ il reprezinta relansarea celebrei zone comerciale si turistice "Time Square" din New York. Situata in imediata apropiere a cunoscutului Broadway zona era caracterizata de un grad ridicat de infractionalitate si insalubritate, ajungand sa fie ocolita atat de turisti, cat si de localnici. Actiunea concertata a Municipalitatii si a comunitatii de afaceri, care a finantat politia si firme private de securitate, a investit in salubrizarea zonei au condus la remedierea acestei situatii, zona fiind in acest moment una din principalele atractii turistice a New York-ului.

Foarte multe din marile companii private desfasoara activitati cu caracter social. Contrar unor opinii care se mai fac auzite la noi in tara, nici un om de afaceri nu este interesat in pastrarea unor zone in stare de saracie, pentru ca in astfel de zone potentialul de consum este scazut. Infractionalitatea este de asemenea un fenomen care cauzeaza pierderi pentru activitatile economice. Prin urmare comunitatile de afaceri sunt dispuse sa investeasca bani pentru a corecta astfel de situatii. Atunci cand actiunile lor sunt conjugate cu cele ale autoritatilor efectele pot fi importante si benefice. 

Avantaje si Dezavantaje Operationale ale Parteneriatului Public - Privat in Furnizarea de Servicii Publice

Principalele avantaje si dezavantaje operationale ale parteneriatului public-privat in furnizarea serviciilor publice sunt:

1. Un prim avantaj este disparitia monopolului pentru anumite servicii oferite populatiei. In acest fel cetatenii vor putea sa aleaga intre mai multi furnizori de servicii, populatia beneficiind in acest fel de produse mai bune si mai ieftine.
2. Tot din punctul de vedere al cetateanului, in situatia in care serviciile publice sunt asigurate de sectorul privat, institutiile publice pot sa-si asume un rol de control, de protejare a cetateanului, rol mai greu de imaginat in cazul in care acestea ar fi in dubla pozitie de jucator si arbitru.
3. In alta ordine de idei, putem vorbi de disparitia monopolului si din punctul de vedere al pietei muncii. Pe de o parte functionarul public inceteaza sa mai fie persoana de neinlocuit, singurul posesor al abilitatilor pe care o anumita activitate le solicita, deoarece va exista personal calificat si in sectorul privat. Cu alte cuvinte, conducatorii institutiilor publice vor avea posibilitatea de a selecta personal calificat din sectorul privat. Disparitia monopolului pe piata muncii este si in avantajul functionarilor publici. In situatia in care un serviciu este oferit doar de institutia publica, acesta nu are alte alternative in ceea ce priveste locul de munca. Aparitia unor companii private cu acelasi obiect de activitate ii ofera si functionarului posibilitatea de a alege in cazul in care nu este multumit de locul de munca. In acelasi timp, exista termen de comparatie in ceea ce priveste salarizarea.
4. Un alt avantaj cert de care beneficiaza institutiile publice in urma unor astfel de parteneriate este legat de cheltuielile cu calificarea personalului. Costurile in acest domeniu sunt destul de importante si de aceea prin realizarea de parteneriate cu sectorul pivat costurile de calificare a personalului se reduc. In alta ordine de idei, multe activitati administrative nu au un caracter permanent. De exemplu, cei care planteaza flori si au grija de spatiile verzi sunt lipsiti de obiectul activitatii pe perioada iernii. In aceasta situatie organizatia publica trebuie fie sa plateasca personal care nu este folosit la capacitate maxima, fie sa foloseasca personal sezonier care are o calitate si o calificare mai scazuta. Prin solutia parteneriatului problema este transferata companiilor private.
5. Orice serviciu public pentru a functiona are nevoie de o minima dotare: un sediu care trebuie intretinut, utilaje, mai nou programe de calculator; in conditiile in care acestea nu sunt, de obicei folosite la capacitate maxima, rezulta cheltuieli nejustificate, sume de bani blocate, etc. Prin parteneriatul public privat costurile de functionare pot fi transferate sectorului privat.
6. Operativitatea si costurile mici cu care pot fi abordate sarcini administrative noi este un alt motiv pentru care apelul la firmele private este avantajos. Crearea unui nou serviciu public necesita timp si resurse financiare si materiale. In schimb un contract cu o societate particulara poate fi realizat intr-un timp mult mai scurt si fara costuri materiale.
7. Orice investitie presupune anumite riscuri. Acest lucru este valabil si in cazul serviciilor publice. Prin urmare transferul riscurilor care apar la infiintarea unui nou serviciu public catre firme private reprezinta un cert avantaj, mai ales ca acestea din urma dezvolta in timp, datorita nevoii de adaptare la cerintele pietii, abilitati de evaluare a riscurilor presupuse de initierea unor noi afaceri.
8. Oferind firmelor private posibilitatea de a dezvolta noi afaceri stimuleaza cresterea economica generala.

Utilizarea companiilor private pentru realizarea unor sarcini administrative are si cateva dezavantaje. Trebuie sa mentionam ca delegarea unor sarcini administrative catre sectorul privat nu scuteste autoritatile publice de responsabilitatea pe care o au pentru ducerea lor la indeplinire. Datorita acestui fapt remarcam o serie de probleme care apar in derularea parteneriatelor intre sectorul public si cel privat.

1. In primul rand, controlul nemijlocit al autoritatilor publice asupra modului in care sunt prestate diferitele servicii este mai dificil in aceste situatii.
2. In al doilea rand, in activitatile publice pe care le presteaza, companiile particulare pot sa angajeze relatii direct cu cetatenii, dar de multe ori relatiile sunt cu institutia publica. In aceasta situatie are loc un transfer de resurse de la sectorul public spre cel privat, transfer care poate genera acte de coruptie.
3. Adversarii parteneriatului public privat sau cei care sunt de parere ca acesta ar trebui aplicat cu foarte multa parcimonie amintesc cazurile, numeroase de altfel, in care autoritatile publice sau cetatenii au avut de suferit de pe urma unei solutii de acest tip; se amintesc situatii, in Statele Unite, in care in urma transferarii serviciului de colectare a deseurilor catre sectorul privat, s-a constatat ca firmele care au obtinut respectivul serviciu erau controlate de catre grupuri mafiote; acestea au declansat o serie de presiuni asupra cetatenilor pentru a alege o firma in detrimentul celeilalte; in Australia sunt mentionate municipalitati care au pierdut terenuri sau bani in urma unor investitii neprofitabile realizate in parteneriat cu companii particulare;
4. Cel mai mare dezavantaj este insa posibilitatea aparitiei discriminarii cetatenilor. Firmele particulare urmaresc in activitatea lor profitul. Prin urmare vor evita sa presteze activitati nerentabile. Astfel, cetatenii care locuiesc in zone neatractive vor ramane fara anumite servicii. Exemple pot fi foarte multe: in urma privatizarii firmelor de transport intrajudetean, acestea au refuzat sa efectueze transportul in localitatile indepartate si slab populate unde cursele nu sunt profitabile. Rezultatul este ca aceste localitati nu beneficiaza de transport comun. Astfel, principiul tratamentului egal pe care institutiile publice trebuie sa-l acorde cetatenilor nu este respectat. Aceasta problema are cateva solutii care trebuie aplicate in functie de situatie. O prima solutie este ca pentru aceste zone sa fie pastrat serviciul public. O alta solutie este subventionarea activitatii firmelor private pentru ca serviciile prestate sa devina rentabile. Probabil cea mai avantajoasa rezolvare a acestor situatii este utilizarea celui de-al treilea sector, cu alte cuvinte a organizatiilor neguvernamentale.

Stimularea crearii de locuri de munca in sectorul privat

Dupa cum am mai mentionat, institutiile publice au nevoie pentru a functiona de resurse. Aceste resurse se obtin din taxe colectate de la cetateni, direct sau indirect. Prin urmare, exista un interes din partea autoritatilor de a stimula activitatea economica pentru ca baza de impozitare sa creasca. In alta ordine de idei, existenta unei activitati economice prospere pe teritoriul administrat va avea si alte efecte benefice: scaderea numarului de someri, prin urmare scaderea cheltuielilor sociale din bugetul public, un climat general mai sanatos, cu o criminalitate mai scazuta, cu o educatie mai buna pentru copii, etc.

O modalitate prin care se poate realiza acest lucru este derularea de programe speciale de creere de locuri de munca (statul sau autoritatea locala ofera, de exemplu, subventii pe o perioada de timp pentru cei care angajeaza diferite categorii sociale in functie de necesitatile de moment: someri (combaterea somajului este in permanenta o problema pentru toate autoritatile din lume); tineri (scaderea activitatilor economice afecteaza cu precadere tinerii; lipsa de perspective poate sa-i indemne sa paraseasca comunitatea in care s-au nascut - o problema foarte acuta si la noi in tara - cu consecinte nefaste pentru viitor); zonele monoindustriale se pot confrunta, pe langa alte probleme cu lipsa locurilor de munca pentru femei sau pentru barbati, fenomen care trebuie combatut pentru ca va produce probleme sociale (scaderea natalitatii, cresterea alcoolismului, etc); spre exemplificare, in Romania s-a dezvoltat in ultimii ani industria confectiilor in sistem loan; s-au creat in acest fel locuri de munca pentru populatia feminina, nu insa si pentru cea masculina; pentru o viata sociala stabila si sanatoasa crearea unor locuri de munca intr-un raport relativ egal pentru barbati si femei este necesara. Prin subventionarea costurilor legate de forta de munca a intreprinderilor particulare, acestea vor putea sa se dezvolte mai usor. O alta cale de a stimula activitatea economica este conditionarea achizitionarii de bunuri si servicii din sectorul privat de realizarea lor in unitatea administrativ-teritoriala respectiva (sau avantajarea firmelor locale in cadrul licitatiilor, in mod transparent prin acordarea de puncte suplimentare).

Autoritatile locale mai pot oferi avantaje cu scopul de atrage activitati economice in localitatile pe care le administreaza (concesionari de terenuri, scutiri de taxe, facilitati in ceea ce priveste infrastructura). In acest sens, trebuie mentionate asa numitele incubatoare de afaceri (aceste incubatoare sunt spatii special amenajate care ofera toate facilitatile necesare pentru functionarea unor intreprinderi private; de multe ori autoritatile nu percep chirii pentru folosirea acestor spatii, castigul lor fiind reprezentat de crearea de locuri de munca, cresterea veniturilor la bugetul local, scaderea cheltuielilor sociale si de activitatea economica in sine, activitate care poate produce la randul ei alte locuri de munca).

Un concept interesant, oarecum diferit de incubatoarele de afaceri este cel de incubare a afacerilor. Firmele care sunt atrase prin diferite avantaje raman atat timp cat aceste avantaje le ofera o motivatie suficienta. Daca autoritatile publice nu mai pot, din diferite motive sa le ofere sau apar alte avantaje mai consistente in alte zone (situatie cu care am putea sa ne confruntam cu aceasta industrie in loan in momentul in care guvernul va creste salariul minim pe economie), ele vor parasi localitatea urmarind obtinerea profitului.

Pentru a evita astfel de situatii a fost elaborat conceptul de incubare a afacerilor. Acesta porneste de la premisa ca in orice comunitate umana exista un potential antreprenorial latent, neexploatat. Altfel spus exista un numar de indivizi care ar putea sa desfasoare activitati economice, dar nu o fac datorita unor cauze cum ar fi: lipsa capitalului, lipsa unor cunostinte minime, lipsa curajului, etc. Autoritatile (eventual in colaborare cu diversi parteneri) vor organiza un proces de selectie, urmat de cursuri de pregatire prin care se ofera cunostintele necesare; ulterior se poate acorda si un credit pentru demararea unei mici afaceri. Afacerile care se dovedesc viabile vor fi sustinute in continuare. Se creeaza astfel un numar de mici intreprinzatori care sunt mult mai legati de comunitate decat cei atrasi din exterior si o activitate economica relativ stabila.

Utilizarea organizatiilor neguvernamentale in administratia publica

In activitatea de furnizare a serviciilor publice exista domenii care sunt prea costisitoare pentru institutiile publice si prea putin profitabile pentru firmele private. Aceaste domenii sunt deservite, in tarile dezvoltate de catre sectorul neguvernamental. Spre deosebire de sectorul privat, acesta nu urmareste sa obtina profit din activitatile pe care le presteaza. Mai mult decat atat, multe din organizatiile din sectorul non-profit folosesc in activitatea lor voluntariatul, fapt de natura sa le reduca semnificativ costurile activitatilor. Prin urmare pot sa-si asume prestarea unor servicii care nu sunt rentabile pentru companiile particulare. In tarile dezvoltate, fundatiile preiau activitati din domeniul asistentei sociale (inclusiv constructia de locuinte sociale), asistentei medicale, etc. Autoritatile sprijina aceste activitati in mod direct, prin subventii sau in mod indirect prin diverse avantaje si facilitati oferite acestor organizatii. Un mod de a sustine sectorul neguvernamental este dirijarea prin stimulente a unor resurse din sectorul privat. In acest sens, exista legi care prevad scutiri de impozite pentru donatiile catre fundatiile care apartin sectorului tertiar. Autoritatile locale pot sa ofere si alte avantaje (scutiri de taxe locale, concesionari de terenuri sau cladiri, etc.).

Intrebari de evaluare

Care sunt principalele finctii ale parteneriatului public-privat?

Mentionati principalele avantaje ale parteneriatului public-privat.

Care sunt beneficiile parteneriatului dintre autoritatile publice si sectorul non-profit?

Bibliografie obligatorie:

Peters, G.B. and Pierre J. (eds.), Handbook of Public Administration, London: SAGE Publications, 2004.

Stillman, R., Public Administration. Concept and Cases, New York: Houghton Miflin Co., 1996

Bibliografie optionala:

Chevalier J., Science Administrative, Paris: Presses Universitaire de France, 1994.

Hague R., Harrop M. and Breslin S., Political Science. A comparative introduction, New York: St. Martin's Press, 1992.