Date despre munitia folosita de armele de foc

Date despre munitia folosita de armele de foc

Cunoasterea unor date referitoare la cartusele folosite de armele de foc are o mare importanta in practica organelor judiciare, deoarece, alaturi de urmele formate, in majoritatea cazurilor, singurele elemente ramase la fata locului dupa folosirea unei arme de foc sunt tuburile sau gloantele trase ori carusele pierdutede posesorul armei.

Pentru cunosterea lor se folosesc atlase cu imaginea fotografica a cartuselor folosite, prezentand caracteristicile mai importante ale acestora, clasificandu-le dupa diferite criterii.

O prima clasificare a munitiilor armelor de foc este:

w cartuse pentru arme cu teava ghintuita;

w cartuse pentru arme cu teava lisa.

Cartuse pentru arme cu teava ghintuita

Cartuse calibru 7.65mm

Din punct de vedere al destinatiei, munitia se poate clasifica astfel:

w munitie de razboi (cu glont obisnuit sau special);

w munitie de vanatoare (cu glont, alice sau mitralii);

w munitie pentru arme sportive (cu glont de plumb).

Cartuse pentru arme de vanatoare

Cartus pentru arme de vanatoare

Dupa modul de fabricatie cartusele pot fi:

w de productie industriala;

w de productie proprie (artizanala).

Cartuse de productie industriala si calibre diferite

Cartuse artizanale

Cartusele mai pot fi clasificate si dupa calibrul acestora, corespunzator clasificarii armelor dupa calibru. Indiferent de forma, natura, destinatia si modul de fabricatie, cartusele au aceleasi componente de baza si anume:

w glontul;

w tubul;

w incarcatura de azvarlire (pulberea);

w capsa de aprindere.

Glontul. Dupa forma exterioara, glontul are:

w partea ogivala;

w partea cilindrica;

w partea posterioara sub forma troconica;

w santul inelar.

Forma si lungimea partii ogivale au rolul sa realizeze o rezistenta minima a aerului, sa asigure stabilitatea glontului pe o traiectorie si sa-i mareasca capacitatea de patrundere.

Partea cilindrica este destinata sa imprime glontului miscarea de rotatie si de a asigura obturarea gazelor provenite din arderea pulberii, pe timpul deplasarii glontului pe canalul tevii. Gloantele obisnuite si cele speciale, cu exceptia celor trasoare si de pistol, au pe partea cilindrica un sant inelar, in care se pastreaza gura tubului pentru realizarea sertizarii glontului cu tubul.

Gloantele obisnuite pot fi:

w cu miez de plumb;

w cu miez de otel.

Ele se compun din:

w un invelis bimetalic;

w un miez de otel sau de plumb;

w camasa de plumb (la glontul cu miez de otel).

Invelisul serveste pentru realizarea formei exterioare a glontului, asamblarii camasii si miezului si pentru asigurarea angajarii sigure in ghinturile tevii. Se fabrica prin presare la rece, din otel cu un continut redus de carbon, cu un strat subtire de tombac.

Camasa se fabrica din plumb sau aliaj cu antimoniu si asigura asamblarea compacta a miezului si invelis si dispunerea corecta a masei glontului, contribuind la atenuarea uzurii tevii.

Miezul poate fi din aliaj de plumb cu antimoniu sau din otel. Miezul de otel inlocuieste o parte din plumbul deficitar, marind si capacitatea de perforare a glontului.

Gloantele speciale, dupa destinatia lor pot fi:

w perforante - pentru neutralizarea blindajelor usoare;

w trasoare - pentru corectarea tragerii si semnalizare;

w incendiare - pentru incendierea carburantilor si materialelor;

w de reglaj-incendiere - pentru reglarea tragerii si incendiere;

w perforant-incendiere - pentru incendiere dupa blindajele usoare;

w perforant-incendiere-trasoare;

w explozive (interzise in conventiile internationale).

Gloantele folosite la armele cu teava ghintuita au o importanta deosebita pentru identificare deoarece reflecta caracteristicile reliefului tevii. Diametrul lor este de regula mai mare decat calibrul tevii (aprox. Cu 0.30 mm.) pentru a folosi efectul complet al gazelor ezultate din arderea pulberii, reducand pierderile de gaze in favoarea fortei cinetice (de azvarlire). Datorita acestei diferente de diametru, glontul intra mai bine in ghinturi, aderand perfect la peretii interiori ai tevii dupa care isi adapteaza forma. "Forma si compozitia gloantelor este foarte diferita, in functie de destinatie sau de tipul de arma folosit". Nu toate gloantele sunt camasuite unele au camasuit numai varful, ceea ce le face sa se deformeze usor la impactul cu un obiect dur.

Armele de vanatoare cu teava lisa folosesc cartuse care au proiectile alice sau mitralii.

Alicele sunt de forma sferica, confectionate de regula din plumb sau alte aliaje, cu o greutate de pana la 0.8 g. si cu un diametru de 2-5 mm.

Mitraliile sunt alice cu dimensiuni mari, cu diametru de peste 5.5 mm.

Pentru incarcarea cartuselor armelor de vanatoare se utilizeaza si gloante aferice sau cilindrice, acestea din urma avand o constructie speciala: un corp masiv de plumb prevazut cu striatii pentru insurubare in tinta si un stabilizator de care se fixeaza bura de plasa sau bura lemnoasa (proiectil de tip "Brennek").

Cartusele pentru armele cu teava ghintuita au, de regula, incarcatura de azvarlire formata din pulbere fara fum sau coloidala, iar cele pentru armele de vanatoare cu teava lisa au pulbere alba fara fum sau neagra cu fum.

Tubul cartusului serveste pentru asamblarea tuturor elementelor cartusului, obturarea gazelor pulberii pe timpul tragerii si pentru protejarea incarcaturii de azvarlire si a capsei de aprindere impotriva agentilor atmosferici. El poate avea forma cilindrica sau cilindrica cu o parte conica. Este confectionat din metal (fier sau alama) pentru armele cu teava ghintuita sau din metal, carton, material plastic pentru armele cu teava lisa.

Partile componente ale tubului sunt urmatoarele:

w corpul - pentru incarcatura de azvarlire

w partea cilindrica pentru fixarea glontului

w partea conica

w fundul  (rozeta)

w santul (gulerul) sau rebordul

Santul si rebordul folosesc la extragerea de catre gheara extractoare a tubului din camera cartusului.

Fundul are un locas pentru capsa, nicovala si doua orificii pentru transmiterea flacarii la incarcatura, practicate in despartitorul (montecula), care separa orificiul pentru capsa de volumul interior al tubului, in care se gaseste pulberea.

Glontul se fixeaza in tub prin imbinarea stansa si presarea partii cilindrice sau prin imbinarea stransa si punctata in 2-3 locuri.

Pentru protejarea impotriva coroziunii, suprafetele tuburilor se acopera cu lac (in special cele de otel).

La tuburile de carton sau plastic alicele sunt separate de praful de pusca printr-o bura, iar spre exterior sunt protejate printr-o bucata de carton circulara numita rondela. Aceasta se fixeaza intre marginile tubului prin rasucire sau lipire.

Capsa este destinata aprinderii incarcaturii, contine un exploziv puternic si sensibil la actiunile mecanice (fulminat de mercur, stibilat de plumb). Aprinderea are loc in momentul lovirii capsei de catre percutor, urmata de spargerea acestuia pe nicovala. Capsa se compune din:

w capacelul (alveola) din alama;

w rondela de staniol;

w compozitia pirotehnica sensibila la lovire.

Incarcatura de pulbere (de azvarlire) este destinata pentru a imprima glontului viteza initiala, prin gazele rezultate in urma arderii.

Ca incarcatura de azvarlire se folosesc substante exploziva a caror combustie foarte rapida este insotita de degajarea unei mai cantitati de gaze. Ea poate fi pulbere neagra, cu fum, sau pulbere coloidala, fara fum. Aceasta din urma este folosita la munitia pentru armamentul de infanterie si este pulbere de nitroceluloza marca V.U.F.L., V.T., P-45, D.G.G., D.C.M., etc.

Pulberea neagra (cu fum) are in compozitie urmatoarele substante (ea poate fi produsa si artizanal): salpetru KNO₃ (aprox. 74%), sulf S (10%), carbune C (15%) si apa H₂O (0,95%).

Pulberea difera in functie de lungimea tevii, de destinatia acesteia, uneori chiar dupa modul de functionare a armei.

Pulberea cu fum se prezinta sub forma de garnule de forma neregulata, arde cu flacara mare, mult fum (ardere incompleta) si procude zgomot mare la impuscatura. In urma arderii formeaza un strat gros de reziduuri, iar arme se imbacseste usor. Se foloseste la armele de vanatoare si la cele de constructie proprie sau pentru incarcatura focoaselor de la grenadele de mana, a amorselor, pentru fabricarea fitilului detonat etc.

Pulberile coloidale, dupa cum am amintit mai sus, reprezinta nitratii de celuloza plastifiati cu diferiti solventi si sunt: pulberea piroxilinica, balistica, cordita pulbere cu solvent nevolatil.

Munitia speciala  

Pe langa munitia clasica cu glont obisnuit sau cu glont special, exista si alte tipuri de munitie cu caracteristici tehnico-tactice mai performante si de o constructie speciala ca de exemplu munitiile pentru armamentul produs in cadrul programului Advanced Combat Rifle (A.C.R.).

Cartusul Colt cu glont duplex cu miez de otel are o viteza la gura tevii de 883 m/s. Glontul anterior cantareste 2,3 g., iar cel posterior 2,1 g. Munitia utilizeaza incarcatura pentru M855 cal. 5,65 x 45 mm. Cele doua proiectile sunt dispuse in tandem in acelasi cartus si in asa fel incat la o singura percutare vor pleca doua gloante din tub. Ambele proiectile urmeaza aceeasi traiectorie: primul a fost studiat pentru a lovi cu usurinta punctul ochit, in timp ce al doilea a fost proiectat pentru a lovi cu precizie.

Cartusele A.A.I. si Steyer-Mannlicher contin cate o sageata din otel cu diametrul de 1,5 mm. si lungimea de 41 mm., cantarind 0,66 g. si respectiv 0,64 g. avand o viteza la gura tevii de 1417 m/s si respectiv 1493 m/s. Sageata se afla in interiorul unui sabot din material plastic (polimeric) care se separa dupa parasirea tubului. In cazul cartusului Steyer, un sabot circular din material plastic (polimeric) asigura presiunea gazului (cca. 4200 kg/cm) in momentul azvarlirii sagetii, ceea ce ii confera acestuia o viteza superioara.

Cartusul Hecker & Kock are un glont de 3,2 g. si o viteza la gura tevii de 91 m/s. La aceasta munitie incarcatura de azvarlire de azvarlire nu lasa reziduuri de combustie, avand arderea completa. De asemenea este mai putin sigura in transport si in depozitare decat munitia clasica pericolul de autoaprindere fiind mai mare.