Campania de relatii publice

Campania de relatii publice

Campania de relatii publice reprezinta totalitatea operatiilor coordonate de comunicare, derulate intr-o perioada de timp determinata, intr-un anumit areal, pentru indeplinirea unor scopuri si obiective ale organizatiilor in raport cu anumite tinte ale comunicarii.

La fel ca si alte concepte din limbajul relatiilor publice (tinta, strategie, tactica, operatie etc.), si conceptul de "campanie de relatii" publice provine din vocabularul militar. Spre deosebire de nuanta de agresivitate pe care o contine termenul in limbajul militar, campaniile de relatii publice, sustine unul din cei mai reputati autori francezi ai domeniului, "trebuie sa se adreseze consumatorului cu blandete, nu sa bruscheze".

Dintre definitiile campaniei publice vehiculate in literatura de specialitate, mentionam:

"Campaniile de relatii publice sunt eforturi hotarate, extinse, coordonate, menite sa atinga o tinta sau un set de tinte interconectate care sa deplaseze organizatia catre atingerea unui obiectiv pe termen lung, inteles ca expresie a misiunii sale"[1];

"Campania este o vasta operatie de informare, un efort depus pentru a furniza presei materialul articolelor destinate sa vorbeasca despre obiectul, evenimentul sau serviciul care a motivat campania. Operatiile de relatii publice nu se intreprind decat pentru un obiectiv precis[2];

"Campania de relatii publice este un efort sustinut al unei organizatii pentru a construi realitati sociale demne de incredere, cu scopul de a atinge anumite obiective (determinate in urma unor cercetari), efort bazat pe aplicarea unor strategii de comunicare si evaluarea rezultatelor obtinute[3].

In literatura de specialitate sunt descrise numeroase tipuri de campanii de relatii publice. Dintre acestea, mentionam:

v Campania de pozitionare este acel tip de campanie care urmareste proiectare imaginii unei organizatii in asa fel incat publicul-tinta vizat sa inteleaga si sa aprecieze ceea ce reprezinta organizatia in raport cu concurentii sai.

In general, presupune parcurgerea a trei etape:

a. Identificarea diferentelor intre produsele, serviciile, personalul si imaginea sa si cele ale concurentei;

b. Aplicarea unor criterii pentru a identifica cele mai importante diferente;

c. Semnalarea in mod corespunzator, catre publicul-tinta, a modului in care se diferentiaza fata de concurenta.

Acest tip de campanie indica, pe de alta parte, si locul ocupat de organizatie pe piata pe care isi desfasoara activitatea.

Campania de pozitionare se poate declansa in doua situatii: cand o organizatie patrunde pentru prima data pe o piata sau in cazul in care pozitia acesteia capata un curs diferit de cel initial.

v    Campania de constientizare este acel tip de campanie prin care se urmareste constientizarea publicului-tinta cu privire la un anumit subiect. Spre exemplu, campaniile de siguranta rutiera, care ii informeaza pe cetateni cu privire la cauzele si potentialele consecinte ale accidentelor rutiere.

v    Campania de informare publica, desi produce si fenomene de constientizare, este diferita de campaniile de acest gen prin obiectivele urmarite. In aceasta categorie sunt incluse, spre exemplu, campaniile de informare privind reforma institutionala in diferite organizatii, cele de prezentare a unor acte normative si a consecintelor nerespectarii acestora ori campaniile privind conditiile in care se poate beneficia de finantari interne sau externe in diferite domenii.

v    Campaniile de educare a publicului vizeaza transmiterea unor cunostinte catre publicul vizat (copii sau adulti), cu scopul de a determina incorporarea lor in propriul sistem de referinta si a determina modificarea anumitor comportamente.

v    Campaniile de intarire a atitudinilor si comportamentelor se adreseaza sustinatorilor organizatiei, prin intermediul lor structura de relatii publice urmarind doar reamintirea unor valori comune.

v    Campaniile de schimbare a atitudinilor se adreseaza unui public tinta neutru sau ostil organizatiei, urmarind modificarea atitudinilor acestuia.

v    Campaniile de modificarea a comportamentului sunt mult mai imprevizibile in privinta rezultatelor, schimbarea comportamentala fiind mai greu de realizat decat cea atitudinala. Din aceasta categorie fac parte campaniile anti-tutun sau cele de combatere a violentei in familie.

v    Campaniile de contracarare imagologica se manifesta, de regula, in situatii de criza si sunt campanii dure, in care se regasesc cu prisosinta date si actiuni non-etice.

v    Campaniile de modificare sau consolidare a reprezentarii/imaginii fata de organizatia/institutia/personalitatea/fenomenul de interes imagologic[4].

Cele opt tipuri de campanii descrise pot fi reprezentate grafic prin urmatoarea schema, in centrul careia se afla campaniile de modificare sau consolidare a reprezentarii/imaginii: