Administratie | Alimentatie | Arta cultura | Asistenta sociala | Astronomie |
Biologie | Chimie | Comunicare | Constructii | Cosmetica |
Desen | Diverse | Drept | Economie | Engleza |
Filozofie | Fizica | Franceza | Geografie | Germana |
Informatica | Istorie | Latina | Management | Marketing |
Matematica | Mecanica | Medicina | Pedagogie | Psihologie |
Romana | Stiinte politice | Transporturi | Turism |
Utilizarea testelor statistice la fundamentarea deciziilor econometrice
1. Asocierea a doua variabile alternative
2 Asocierea a doua variabile calitative nealternative
3 Asocierea dintre o variabila alternativa independenta si o variabila numerica dependenta
4 Asocierea a doua variabile numerice
Acest test consta in compararea valorii empirice a variabilei tc cu valoarea sa teoretica ta
unde:
ta este argumentul distributiei normale, daca n 30 , sau argumentul distributiei Student, daca n < 30 ;
a este pragul de semnificatie (riscul) cu ajutorul caruia se alege decizia corecta; de regula, in economie se lucreaza cu un prag de semnificatie de 0,05 (5%) sau, cel mult, de 0,01 (1%).
Se intalnesc urmatoarele situatii:
daca tc < ta rezulta ca intre cele doua variabile x1 si x2 nu se poate accepta o diferenta semnificativa;
daca tc ta rezulta ca intre cele doua variabile x1 si x2 se poate accepta o diferenta semnificativa.
Acest test consta in compararea valorii empirice a variabilei c c cu valoarea sa teoretica c a n
unde:
c c se calculeaza dupa relatia:
nij sunt frecventele reale
sunt frecventele teoretice in cazul independentei totale a celor doua variabile
a este pragul de semnificatie
n = (k-1)(m-1) este numarul gradelor de libertate, m fiind numarul de grupe in functie de variabila Y= , iar k este numarul de grupe in functie de variabila X
Utilizarea testului c se bazeaza pe urmatoarele reguli de decizie:
daca c c < c a n , rezulta ca cele doua variabile X si Y sunt independente;
daca c c c a n , rezulta ca cele doua variabile X si Y nu sunt independente;
Acest coeficient este definit in intervalul qI , avand semnificatia:
q 1 corelatie strict negativa intre variabile;
q 0 independenta intre variabile;
q 1 corelatie strict pozitiva intre variabile.
cu abaterea medie patratica:
Stiind ca variabila q este o variabila aleatoare ce urmeaza o distributie normala N q ), valoarea empirica qc se accepta ca este semnificativ diferita de zero daca , rezulta ca intre cele doua variabile exista o legatura, iar daca rezulta ca valoarea lui qc nu este semnificativ diferita de zero, ceea ce presupune ca cele doua variabile sunt independente.
Metoda analizei variatiei se fundamenteaza pe discutia urmatoarelor distributii:
distributia marginala a variabilei Y
distributiile conditionate ale variabilei Y in functie de variantele variabilei factoriale X
Pe baza acestor distributii se calculeaza trei marimi:
- variatia totala (sau dispersia totala ), calculata pe baza distributiei marginale a lui Y cu ajutorul relatiei:
unde:
reprezinta media distributiei marginale, iar sunt mediile conditionate ale variabilei Y in functie de variantele variabilei factoriale X.
Aceasta marime, , masoara variatia totala a variabilei Y generata de influenta intregului complex de factori ce o determina.
- varianta dintre grupe este masura variatiei variabilei Y generata de variatia caracteristicii factoriale X. Aceasta marime se calculeaza cu relatia:
- varianta reziduala este o marime care exprima variatia caracteristicii Y generata de factorii considerati aleatori, exceptand influenta factorului X. Relatia de calcul a acestei marimi este:
Se poate demonstra ca intre cele trei marimi exista relatia:
Raportand relatia de mai sus la se obtine contributia relativa a factorului esential X si a factorilor intamplatori u la explicarea variatiei totale.
Indicatorul poarta numele de raport de corelatie empirica si exprima intensitatea legaturii dintre cele doua variabile.
Se deduce usor ca acest indicator este definit in intervalul
Interpretarea valorilor raportului de corelatie empirica se face pe baza urmatoarelor reguli:
Daca datele provin dintr-o cercetare selectiva, inainte de a explica variatia lui Y si a interpreta valoarea raportului de corelatie empirica va trebui sa se verifice semnificatia rezultatelor. Testarea semnificatie rezultatelor se face cu ajutorul testului "F" - testul Fisher-Snedecor.
Rezultatele se considera semnificative (R este semnificativ diferit de zero) daca exista inegalitatea:
unde:
este valoarea teoretica preluata din tabela distributiei Fisher-
Snedecor in functie de un prag de semnificatie si de numarul gradelor de libertate v si v
1. Asocierea a doua variabile alternative
O societate comerciala se aprovizioneaza de la 2 furnizori A si B. Dupa primirea ultimelor doua loturi de piese se stie ca:
- furnizorul A a trimis 400 de piese din care 60 au fost rebuturi;
- furnizorul B a trimis 600 de piese din care 70 au fost rebuturi.
Conducerea societatii ar dori sa renunte la furnizorul A pe motivul unei calitati inferioare a produselor sale in raport cu cele ale furnizorului B.
Este corecta aceasta decizie?
Rezolvare:
Pas1. Se sistematizeaza datele intr-un tabel:
Furnizor (X) |
Calitatea pieselor (Y) |
Total |
|
Rebuturi |
Bune |
||
A |
|
|
|
B |
|
|
|
Total |
|
|
|
unde:
X - variabila independenta cu:
x1 - furnizorul A
x2 - furnizorul B
Y - variabila dependenta cu:
y1 - piese rebut
y2 - piese bune
Decizia poate fi luata pe baza a trei procedee statistice: testul diferentei dintre doua medii, testul c si coeficientul de asociere Yulle.
Testul diferentei dintre doua medii (Testul t)
Pas. 2
Se poate folosi fie programul Microsoft Excel (prag de semnificatie a
Pas. 2.1 Se apeleaza comanda fx
Pas. 2.2 Din categoria de functii statistice, se alege functia TTEST
Pas. 2.3
Sau se poate folosi programul EViews
Pas. 2.1 Se introduc datele
(Quick _ Empty Group sau preluate din Excel)
Pas. 2.2 Se selecteaza cele doua variabile "firma_a" si "firma_b" pentru a putea fi vizualizate:
Pas. 2.3 Din meniul View se alege comanda Tests of Equality si optiunea Mean
Pas. 2.4 S-au obtinut rezultatele:
Pas.3 Se alege pragul de semnificatie a si se preia valoarea acestuia din tabelul distributiei respective; pentru a 0,05, din tabela distributiei normale se preia valoarea t0,05 =
Pas.4 Deoarece tc < t0,05 rezulta ca intre calitatea pieselor livrate de cei doi furnizori, cu o probabilitate de 0,95 (95%), nu se poate accepta o diferenta semnificativa si, ca atare, nu este corecta decizia de a se renunta la furnizorul A pe motivul unei mai slabe calitati a pieselor.
Probleme propuse
Intr-o sectie de prelucrare a unei intreprinderi exista doua prese (A si B), pe fiecare din ele prelucrandu-se cate un lot de piese de acelasi tip.
Datorita diminuarii cererii acestui produs intreprinderea trebuie sa renunte la una din prese. Sa se mentioneze la care presa trebuie sa se renunte cunoscand urmatoarele rezultate obtinute in urma unei selectii:
- dintr-un lot de 1000 de piese executate la presa A, 2,5% au fost rebuturi;
- dintr-un lot de 800 de piese executate la presa B, 4,5% au fost rebuturi.
Testul c
Pas. 2
Se poate folosi fie programul Microsoft Excel
Pas. 2.1 Se calculeaza frecventele teoretice
Furnizor |
Bune |
Rebut |
Total |
A |
|
|
|
B |
|
|
|
Total |
|
|
|
frecvente teoretice |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Pas. 2.2 Se apeleaza comanda fx
Pas. 2.3 Din categoria de functii statistice, se alege functia CHITEST
Pas. 2.4
Sau se poate folosi programul EViews
Pas. 2.1 Se introduc datele
Pas. 2.2 Se selecteaza cele doua variabile "firma_a" si "firma_b" pentru a putea fi vizualizate:
Pas. 2.3 Consideram ca cele doua variabile sunt independente si atunci din meniul View se alege comanda N-Way Tabulation
Pas. 2.4 S-au obtinut rezultatele:
Pas.3 Cele doua variabile sunt independente, deci calitatea pieselor nu depinde de tipul furnizorilor si, ca atare, nici decizia de a rezilia contractul cu furnizorul A nu este justificata.
2 Asocierea a doua variabile calitative nealternative
In urma efectuarii unui sondaj statistic s-au obtinut urmatoarele date privind distributia pe ramuri ale economiei nationale a somerilor, grupati pe trepte de calificare:
Ramuri ale economiei (X) |
Trepte de calificare a somerilor (Y) |
Total |
||
Necalificati |
Calificare medie |
Calificare superioara |
||
Industrie |
|
|
|
|
Constructii |
|
|
|
|
Alte ramuri |
|
|
|
|
total |
|
|
|
|
Analizati datele din tabel si precizati daca se poate admite o asociere intre profilul ramurilor economice si calificarea somerilor.
Rezolvare:
Datele problemei se refera la dependenta dintre doua variabile nominale X - ramurile economiei nationale) si Y - trepte de calificare ale somerilor ale caror variante sunt in numar mai mare de doua - cazul unui tabel de k m rubrici.
In acest caz, acceptarea sau respingerea ipotezei de dependenta statistica dintre cele doua variabile se poate face cu ajutorul testului c
Acest document nu se poate descarca
E posibil sa te intereseze alte documente despre:
|
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Documente similare:
|
ComentariiCaracterizari
|
Cauta document |