CONTRIBUTII PERSONALE LA RECUPERAREA PRIN KINETOTERAPIA SOLDULUI OPERAT

1. ORGANIZAREA CERCETARII

Mi-am ales aceasta tema, deoarece rata mortalitatii in randul varstnicilor dupa fracturile de col femural este foarte mare, iar preocuparea mea si cred ca si a altora ca mine este tocmai scaderea acestei rate mari a mortalitatii. Daca se va reusi acest lucru atunci inseamna ca, speranta de viata va creste.

Datorita numarului mare de fracturi la varsta III am decis sa incerc sa realizez un studiu pentru a aprofunda cunostintele mele despre fractura de col femural la varsta III, despre anatomia si fiziologia articulatiei soldului, despre factori care intervin in producerea lor (a fracturilor), principii de tratament, programe de recuperare si, nu in ultimul rand sa culeg roadele muncii, si anume rezultatele si concluziile cercetarii mele.

Pentru a realiza aceasta tema, am inceput prin a-mi aduna material, a ma documenta si a cere sprijin didactic. Am ales aleatoriu un numar de 11 persoane , femei si barbati, pe care sa-mi realizez studiul. Bineinteles acestia aveau fractura de col femural.

Fiecare dintre subiecti au fost testati goniometric pentru evidentierea mobilitatii articulare. Testarile au fost facute la internare (initial), in timpul programului kinetic (intermediar) si la externare (final). Pentru a analiza eficienta programelor propuse pentru recuperarea pacientilor dupa fractura de col femural (protezata) , am utilizat - testing-ul articular.

Goniometrie :

Soldul este o articulatie cu 3 grade de libertate - flexie-extensie, abductie-adductie, rotatie interna - rotatie externa.

Pozitia functionala a soldului este pozitia de 0 anatomic. Pozitia de repaus articular la acest nivel este cu membrul inferior in extensie, usoara abductie si rotatie interna.

Testarea se face cu ajutorul goniometrului.

Miscarile soldului facute cu genunchiul flectat sunt mai ample cu 20-30 de grade, decat cele facute cu genunchiul intins.

Flexia si extensia se realizeaza pe un ax transversal in plan sagital.

Flexia activa se face de la 0 - 90 cu genunchiul extins

0 - 120⁰ cu genunchiul flectat. Poztia de testat este decubit dorsal. Goniometrul se plaseaza pe marele trohanter, cu bratul fix spre creasta iliaca, paralel cu axa lunga a trunchiului si bratul mobil de-a lungul coapsei, catre condilul lateral.

Extensia este de 0 -15/20⁰ cu genunchiul extins si de 30⁰cu genunchiul flectat.

Abductia si adductia se executa in plan frontal pe axa sagitala a soldului.

Abductia se executa din pozitia de decubit dorsal, cu genunchiul extins. Bratul fix al goniometrului se plaseaza orizontal pe o linie paralela cu linia celor doua spine iliace antero-superioare, iar bratul mobil, pe fata anterioara a coapsei, spre mijlocul patelei.

Abductia este de la 0 - 50/60⁰.

Adductia este imposibila din pozitia 0 anatomic, cu membrele pelviene aliniate unul langa altul. Pentru aprecierea acestei miscari membrul inferior opus trebuie abdus. Adductia are o amplitudine de la 0 - 30⁰.

Miscarile de rotatie se executa in jurul axei verticale.

Rotatia interna are o amplitudine de 35⁰. Testarea se executa din sezand sau culcat, cu genunchiul la marginea parului sau mesei flectat la 90⁰. Este important ca spina antero-superioara, linia de mijloc a rotulei si a fetei dorsale a gleznei, precum si spatiul dintre degetele II si III sa fie aliniate - toate acestea laolalta fiind repere. Goniometrul se fixeaza pe rotula, cu bratul fix asezat perpendicular pe podea sau orizontal, in care masuratoarea porneste de la 90⁰.

Rotatia externa are amplitudine de 15/20⁰.

Studiul a avut loc intr-una din salile de kinetoterapie ale sectiei de balneofiziokinetoterapie din cadrul Spitalului Militar Central.

Sala de kinetoterapie a fost dotata cu : - 4 spaliere, 1 oglinda, 1 bare paralele, 1 "fotoliu", 4 saltele, 2 biciclete ergometrice, 1 covor rulant, 1 cusca Rocher, suluri (in diferite forme si dimensiuni - semilune, . ), greutati de diferite dimensiuni (50 gr. - 2500 gr.), mingi medicinale, 1 scara pentru reeducarea urcat-ului si coborat-ului scara, planseta balansoare cu 3 grade de libertate, panou ergometric pentru reeducarea mainii, aparat special pentru reeducarea flexiei-extensiei, pronatie-supinatie, circumductie la nivelul articulatiei pumnului, aparat special pentru reeducarea flexiei-extensiei, circumductiei la nivelul articulatiei gleznei, aparat special pentru reeducarea flexiei-extensiei, abductiei-adductiei, articulatiilor degetelor.

S-a lucrat cu : saltele, spaliere, bicicleta ergometrica, cusca Rocher, suluri (de diferite marimi si forme), aparate speciale pentru cresterea mobilitatii la nivelul articulatiei soldului, gleznei, degetelor, autocontrol in oglinda, mers intre bare paralele.

2. IPOTEZA LUCRARII

Daca in realizarea recuperarii functionale dupa fractura de col femural protezata se aplica un program individual si stadializat, atunci recuperarea va fi functionala si reintegrarea socio-profesionala mai rapida.

SCOPUL LUCRARII

Prin prezenta lucrare, dorim sa :

- evidentiem mijloacele, beneficiile si rolul kinetoprofilaxiei secundare si tertiare;

- verificarea programelor de recuperare;

- monitorizarea pacientilor pe parcursul recuperarii;

- instruirea pacientilor referitor la efectele kinetoterapiei.

LOCUL SI PERIOADA CERCETARII

Studiul s-a realizat in cadrul sectiei de balneofizioterapie din cadrul Spitalului Militar Central, intr-una din salile de kinetoterapie ale acestei sectii.

Cercetarea s-a realizat pe un esantion de 11 pacienti. Acestia au fost internati in perioada 30. ian. - 10. apr. . Dintre acestia 4 sunt barbati si 7 sunt femei cu varste cuprinse intre 50 - 81 de ani.

Toti pacientii au fost diagnosticati cu fractura de col femural, dar 2 au evoluat spre pseudoartroza de col femural si 4 au evoluat spre necroza aseptica a capului femural. Datorita varstei si a evolutiei negative a unora dintre acestia, toti pacientii au fost protezati.

SUBIECTII

FISA

- NUMARUL I -

NUME : CIUTA

PRENUME : VIRGINIA

SEX : feminin

VARSTA : 74 de ani

DOMICILIU : Jud.Vaslui - rural

PROFESIUNE : pensionara

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : osteoporoza, HTA esentiala;

DIAGNOSTIC : fractura de col femural (dreapta)

TRATAMENT : - ortopedico-chirurgical - artroplastie cu PTC

kinetic - preoperator si postoperator

pentru aceasta pacienta s-au aplicat programele : 2, 3, 5;

FISA

- NUMARUL II -

NUME : IOANA

PRENUME : TUDOR

SEX : masculin

VARSTA : 50 de ani

DOMICILIU : Bucuresti - urban

PROFESIUNE : pensionar

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : - ;

DIAGNOSTIC : pseudoartroza de col femural (dreapta)

TRATAMENT : - ortopedico-chirurgical - artroplastie

kinetic - preoperator si postoperator

pentru acest pacient s-au aplicat programele: 2, 3;

FISA

- NUMARUL III -

NUME : ZAMFIR

PRENUME : LUCRETIA

SEX : feminin

VARSTA : 62 de ani

DOMICILIU : Jud. Dambovita - rural

PROFESIUNE : pensionara

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : osteoporoza;

DIAGNOSTIC : fractura de col femural (dreapta)

TRATAMENT : - ortopedico-chirurgical - artroplastie

kinetic - preoperator si postoperator

pentru aceasta pacienta s-au aplicat programele: 2, 3;

FISA

- NUMARUL IV -

NUME : CIORAN

PRENUME : VENERA

SEX : feminin

VARSTA : 72 de ani

DOMICILIU : Bucuresti - urban

PROFESIUNE : -

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : osteoporoza, PR. stadiul II;

DIAGNOSTIC : fractura de col femural (stanga)

TRATAMENT : - ortopedico-chirurgical - artroplastie cu PTC

kinetic - preoperator si postoperator

pentru aceasta pacienta s-au aplicat programele: 2, 4, 5;

FISA

- NUMARUL V -

NUME : VACAR

PRENUME : VICTORIA

SEX : feminin

VARSTA : 74 de ani

DOMICILIU : Bucuresti - urban

PROFESIUNE : pensionara

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : HTA stadiul II;

DIAGNOSTIC : fractura de col femural (dreapta)

TRATAMENT : - ortopedico-chirurgical - artroplastie

kinetic - postoperator

pentru aceasta pacienta s-au aplicat programele: 1, 2, 3;

FISA

- NUMARUL VI -

NUME : BOGOS

PRENUME : GABRIELA

SEX : feminin

VARSTA : 69 de ani

DOMICILIU : Bucuresti - urban

PROFESIUNE : casnica

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : - ;

DIAGNOSTIC : osteonecroza aseptica a capului femural (stanga)

TRATAMENT : - ortopedico-chirurgical - artroplastie

kinetic - postoperator

pentru aceasta pacienta s-au aplicat programele: 1, 2;

FISA

- NUMARUL VII -

NUME : TELEA

PRENUME : AURICA VASILICA

SEX : feminin

VARSTA : 54 de ani

DOMICILIU : Jud. Braila - rural

PROFESIUNE : educatoare

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : - ;

DIAGNOSTIC : necroza aseptica a capului femural (stanga)

TRATAMENT : - ortopedico-chirurgical- semiartroplastie

kinetic - preoperator si postoperator

pentru aceasta pacienta s-au aplicat programele: 2, 3;

FISA

- NUMARUL VIII -

NUME : VAIDA

PRENUME : AUREL

SEX : masculin

VARSTA : 76 de ani

DOMICILIU : Jud. Maramures - urban

PROFESIUNE : pensionar

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : - ;

DIAGNOSTIC : necroza aseptica a capului femural (dreapta)

TRATAMENT : - ortopedico-chirurgical - artroplastie cu PTC

kinetic - preoperator si postoperator

pentru acest pacient s-au aplicat programele: 2, 3;

FISA

- NUMARUL IX -

NUME : IVASCU

PRENUME : POLINA

SEX : feminin

VARSTA : 52 de ani

DOMICILIU : Bucuresti - urban

PROFESIUNE : -

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : HTA stadiul II, osteoporoza;

DIAGNOSTIC : necroza aseptica a capului femural (stanga)

TRATAMENT : - ortopedico-chirurgical - artroplastie

kinetic - preoperator si postoperator

pentru aceasta pacienta s-au aplicat programele: 1, 2, 3, 5;

FISA

- NUMARUL X -

NUME : TIPAN

PRENUME : IOAN

SEX : masculin

VARSTA : 81 de ani

DOMICILIU : Jud. Braila - urban

PROFESIUNE : pensionar

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : - ;

DIAGNOSTIC : fractura de col femural (stanga)

TRATAMENT : - ortopedico-chirurgical - artroplastie

kinetic - preoperator si postoperator

pentru acest pacient s-au aplicat programele: 2, 3;

FISA

- NUMARUL XI -

NUME : VLAD

PRENUME : MIRCEA

SEX : masculin

VARSTA : 55 de ani

DOMICILIU : rural

PROFESIUNE : pensionar

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE : HTA stadiul II;

DIAGNOSTIC : pseudoartroza de col femural (dreapta)

TRATAMENT : - ortopedico-chirurgical - artroplastie

kinetic - preoperator si postoperator

pentru acest pacient s-au aplicat programele: 2, 3;

6. PROGRAMELE DE RECUPERARE

6.1. PROGRAMUL DE KINETOTERAPIE PREOPERATOR

Acest program a urmarit pregatirea pacientului pentru perioada de recuperare de dupa interventia chirurgicala. Acest program a cuprins :

Exercitii de respiratie :

1.DD., mainile pe abdomen, inspir profund cu ridicarea peretelui abdominal, expir lent cu pronuntarea literei "S", si coborarea abdomenului;

1. din DD. cu mainile pe coaste se respira astfel incat in inspir mainile sa se departeze, iar in expir sa se apropie;

Exercitii de crestere a fortei musculaturii membrelor superioare (in vederea mersului in carje);

din stand cu fata la spalier, la nivelul umerilor apucat de sipca spalierului, lasare pe spate si realizarea tractiunilor (trage bara la piept);

cu o greutate de 500gr. - 1000gr. din stand/sezand la marginea patului flexii-extensii ale antebratului pe brat;

miscari libere de flexii-extensii, abductii-adductii, circumductii realizate la nivelul tuturor articulatiilor membrului superior;

din sezand pe scaun cu coatele pe masa, antebratele facand un unghi de 45 de grade cu planul mesei, cu cate o gantera de 1 kg in fiecare mana, inclinari radiale si cubitale ale mainilor;

din sezand , bratele ridicate la verticala pe langa cap, coatele in flexie, cu cate o gantera de 1 kg in fiecare mana extensia alternativa a coatelor.

Exercitii de crestere a musculaturii membrului inferior sanatos si a articulatiilor sanatoase ale membrului inferior bolnav (pentru sprijinul unipodal si pentru pastrarea amplitudinilor de miscare);

1. din DD. cu trunchiul ridicat pe o perna , miscari libere de flexii-extensii , abductii-adductii, circumductii realizate la nivelul tuturor articulatiilor membrului inferior sanatos;

2. la aparatul pentru picior realizarea de exercitii cu greutati de la 1000gr. - 2500gr. pe diretia de miscare flexie-extensie, abductie-adductie.

Masaj - regional - neteziri, pentru relaxarea musculaturii dupa programul de exercitii;

Exercitiile au fost executate in serii de 2/4 X 5/8 repetari , cu pauze intre serii de 3-5 minute.

6.2. PROGRAMUL DE KINETOTERAPIE POSTOPERATOR

PROGRAMUL NUMARUL 1 - este reprezentat de aceleasi exercitii cuprinse in programul preoperator si s-a adresat pacientilor care nu au beneficiat de tratament kinetic preoperator;

PROGRAMUL NUMARUL 2 - acest program s-a efectuat de catre pacienti imediat dupa operatie, deci a coincis cu perioada de imobilizare. Numarul repetarilor au fost de 2-3 in serii de 4-5 cu pauze de 5-10 minute. Acest program s-a efectuat de cel putin 2ori/zi.

1.DD. abductia mi. alternativ fara a fi ridicat de pe planul patului;

2.DD. abductia mi. alternativ cu ridicarea usoara de pe planul patului;

DD. flexie-extensie din articulatia genunchiului, fara a ridica calcaiul de pe planul patului;

idem , dar cu ridicarea usoara de pe planul patului;

DD. flexie-extensie din articulatia coxo-femurala alternativ;

6.DD. flexii -extensii ale cap pe trunchi, pentru tonifierea abdomenului;

7.DD. flexii - extensii ale trunchiului pe membre cu alunecarea ms. pe langa trunchi/mi.

8.DD. cu genunchii flectati talpile pe sol, se ridica la verticala , alternativ, cate un mi. cu genunchiul in extensie;

PROGRAMUL NUMARUL 3 - acest program s-a realizat pentru cresterea mobilitatii articulare si a fortei musculare. Numarul de repetari a fost la inceput de 3-5, in serii de 4-5 , apoi s-a ajuns la 5-8 repetari in serii de Pauzele au fost insotite de exercitii de respiratie , exercitii de relaxare, sau odihna pasiva, cu intervale de 3-5 minute. Dupa o perioada greutatea aplicata ca si contrarezistenta s-a crescut de la 1000 - 1500g la maxim 2500 g .

1. posturare pe diverse suluri., pentru relaxarea capsulei articulare
2. posturare - pentru prevenirea edemelor de staza;
3. la cusca Rocher, flexii-extensii cu o greutate de 500g, , din articulatia soldului; exercitiile se executa pasivo-activ;.
4. la cusca Rocher, abductii cu o greutate legata la nivelul gleznei (500g); - nu este indicat ca adductia sa se realizeze pasiv;
5. la fotoliu flexii-extensii din coxo-femurala cu greutate de 500-1000 g;
6. bicicleta ergometrica fara incarcare;
7. intre bare paralele pasire peste mici obstacole puse in calea pacientului pentru a-l face sa ridice genunchiul; autocontrol in oglinda;
8. exercitii cu autocontrolul posturii corporale in oglinda;

PROGRAMUL NUMARUL 4 - este un program special care s-a adresat unei paciente cu poliartrita reumatoida; numarul de repetari a fost de maxim 8 intr-o serie, s-au executat maxim 5 serii cu pauze de 3-5 minute.

1. strangerea si desfacerea pumnului; (flexii-extensii);
2. departarea si apropierea degetelor; (abd.-add.);
3. flexii-extensii ale articulatiei pumnului;
4. rotatii in ambele sensuri ale articulatiei pumnului;
5. DD. flexii-extensii ale degetelor de la picioare;
6. DD. flexii-extensii ale piciorului;
7. DD. miscari de pedalare;
8. DD. rotatii ale piciorului in ambele sensuri;

PROGRAMUL NUMARUL 5 - s-a adresat pacientilor care aveau ca si boala asociata osteoporoza; numarul de repetari a fost de maxim 8 intr-o serie, s-au executat maxim 5 serii cu pauze de 3-5 minute.

1. flexii-extensii in articulatia pumnului;
2. abductii-adductii in articulatia pumnului;
3. flexii-extensii ale antebratului pe brat;
4. pronatii-supinatii la nivelul antebratului;
5. flexii-extensii din articulatia soldului si genunchiului simultan si alternativ;
6. eversii si inversii la nivelul articulatiei gleznei;
7. abductii-adductii la nivelul articulatiei soldului;
8. din stand, cu bastonul tinut de ambele capete, ducerea bastonului sus cu arcuirea bratelor, privirea urmareste bastonul, inspir, revenire pe expir;

OBSERVATIE :

pacientii care aveau ca si boala asociata HTA au fost mai atent supravegheati, iar numarul de repetari al exercitiilor la acesti pacienti nu au crescut peste

LEGENDA - pentru abrevieri - :

DD. - decubit dorsal

DV. - decubit ventral

DL. - decubit lateral

HTA - hipertensiune arteriala

ADD. - adductie

ABD. - abductie

ART. - articulatie

Mi. - membru inferior

Ms. - membru superior

RELUAREA MERSULUI

In primele 4 zile de la operatie pacientul a stat la pat si a executat exercitii fara sa paraseasca patul.

Din ziua 5 a fost asezat la marginea patului cu picioarele pe sol. Greutatea corpului a fost transferata pe sezut si pe picioare. Din aceasta pozitie s-au executat extensii antigravitationale de genunchi si mobilizari ale gleznei.

Din ziua 7 pacientul a fost invatat sa treaca de pe pat pe un scaun alaturat, incarcandu-si membrele inferioare. S-au executat flexii ale soldului pana la 90 de grade prin aplecarea in fata a trunchiului, dar cu sprijin la nivelul membrelor superioare.

Din ziua 8 s-a inceput progresiv mersul in carje/cadru. Membrul inferior afectat s-a sprijinit partial pe sol. S-a cautat ca acest mers sa respecte cat mai mult pasul normal.

Din ziua 9 s-a continuat toleranta la mers prin antrenament intre bare paralele, cu control vizual in oglinda.

Din ziua 10 s-a mers cu cresterea incarcarii. S-a urmarit accentuarea flexiei-extensiei.

CAPITOLUL IV

REZULTATELE CERCETARII SI DISCUTAREA LOR

1. TABELE

LEGENDA :

1. program pentru pacientii care nu au beneficiat de program preoperator 2.program pentru stabilitatea soldului in perioada de imobilizare

program pentru tonifiere musculara

program special pentru o pacienta cu poliartrita reumatoida

program pentru osteoporoza

2. GRAFICE

Graficele au rezultat in urma datelor obtinute prin testare si in urma tabelelor realizate.

CONCLUZII SI PROPUNERI

1. CONCLUZII

• Se remarca o frecventa mai mare a fracturilor de col femural la varsta a-III-a comparativ cu varsta adulta si cea a copilariei .

• Se remarca o frecventa mai mare a fracturilor de col femural la sexul feminin, datorita osteoporozei postmenopauza.

• Este de preferat protezarea la varsta a-III-a, deoarece scade perioada de imobilizare si implicit se reduc/nu apar complicatiile rezultate in urma imobilizarii.

• Subiectii au avut varsta cuprinsa intre 50-81 de ani, varsta medie fiind de 66 de ani. Varsta medie a subiectilor de sex feminin a fost de 65 de ani, iar a celor sex masculin a fost de 66 de ani.

• Numarul zilelor de spitalizare al pacientilor a variat intre 11-30 de zile, durata medie a internarii fiind de 21 de zile.

• Repartitia pe sexe a subiectilor a fost de 36,36% barbati si 63,63% femei.

• Pacientii provin din mediul rural 4 si din mediul urban 7. Transformand procentual avem 36% populatie din rural si 64% populatie din urban.

• Din cei 11 pacienti doar 8 (4 barbati si 4 femei ) au facut program de kinetoterapie preoperator.

• Toti pacientii au facut tratament ortopedico-chirurgical.

• Toti pacientii au fost protezati.

• Tratamentul ortopedico-chirurgical instituit postfractura de col femural (protezat) este un avantaj pentru recuperare, toti pacientii avand un grafic de recuperare bun. Aceasta datorita mecanismului aplicat (proteza), care duce la o mobilizare precoce a pacientului postoperator.

• Aplicarea fiecarui pacient a programelor de recuperare a dus la o reintegrare socio-profesionala mai rapida si la scurtarea perioadei de imobilizare.

• S-a dovedit o eficacitate mai mare a programului care a vizat ca obiectiv principal stabilitatea si tonifierea musculara.

• S-a demonstrat importanta kinetoterapiei in recuperarea de dupa protezarea fracturii de col femural; (pre- si postoperator) , kinetoterapie fara de care nu s-ar fi putut realiza o recuperare completa.

• Toti pacientii au plecat pe picioare, adica 18% in final au mers normal, 55% au mers in baston si doar 27% au mers in carje.

• Pe miscarea de flexie pacientii au progresat in medie cu 12% de la internare si pana la externare.

• Pe miscarea de abductie pacientii au progresat cu in medie de 8% de la internare si pana la externare.

• Pe miscarea de rotatie externa pacientii au progresat cu in medie de 3% de la internare si pana la externare.

• Pe miscarea globala pacientii au progresat in medie cu 7,6%.

PROPUNERII

• Sa se aplice protezarea la pacientii care suporta o interventie chirurgicala, ori de cate ori este posibil.

• Sa se instruiasca , sa se mediatizeze populatia asupra efectelor pe care le are virajul hormonal la varsta a-III-a si sa se duca la controale periodice (medicale),astfel incat sa nu se ajunga la fracturi datorate osteoporozei.

• Sa se instruiasca pacientii asupra faptului ca, operatia nu rezolva totul si ca, indiferent cat de bine facuta este operatia, kinetoterapia isi are locul sau bine stabilit in cadrul procesului de recuperare, fara de care nu s-ar putea face o recuperare completa si rapida.

• Sa se continue programul de kinetoterapie si in ambulatoriu, iar mai apoi si la domiciliu, pentru prevenirea caderilor stiindu-se faptul ca, miscarea este un mijloc bun pentru aparatul cardio-vascular, respirator, dar si pentru prevenirea osteoporozei.

• Sa se respecte, pe cat posibil , toate punctele prevazute in subcapitolul "Igiena soldului". 

BIBLIOGRAFIE

Baciu Cl. - Anatomia functionala si biomecanica a aparatului locomotor, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1977.

3. Baciu Cl. - Kinetoterapia pre si postoperatorie, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1981.
4. Buzescu A., .
5. Constantin B. - Geriatrie, Editura .
6. Cordun Mariana - Kkinetologie medicala, Editura Axa, Bucuresti, 1999.
7. Cretu Antoaneta - Afectiuni reumatice care beneficiaza de kinetoterapie, Editura Romfel, Bucuresti, 1996.
8. Fozza Cristina ; Nicolaescu V. - Gimnastica corectiva si masaj, I.E.F.S., Bucuresti, 1980.
9. Ispas C.; Cuculici O. - Kinetoterapia in afectiunile varstei a-III-a, ANEFS, Bucuresti, 1997.
10. Ispas C. - Notiuni de semiologie medicala pentru kinetoterapeuti, Editura Art Design, Bucuresti, 1998.
11. Niculescu M. - Metodologia Cercetarii Stiintifice, Editura .
12. Sbenghe T. - Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medicala, Bucuresti, 1981.
13. Sbenghe T. - Kinetologie profilactica, terapeutica si de recuperare, Editura Medicala, Bucuresti, 1987.