Fundamentele psihologiei - test grila

FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI - TEST GRILA

MULTIPLE CHOICE

1. Psihicul uman este un sistem:
a) static
b) probabilist
c) dinamic
d) dinamic-evolutiv
1. a+b 2. c+d
3. b+d 4. a+b+d
2. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:
1. integral innascut
2. dobandit in copilarie
3. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita
3. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:
a) dimensiunea teleonomica
b) dimensiunea motivationala
c) dimensiunea etica
d) dimensiunea cognitiva
1. a+b+d 2. a+c+d
3. c+d 4. a+d
4. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta:
a) constiinta morala
b) constiinta stiintifica
c) constiinta de sine
d) constiinta juridica
e) constiinta lumii externe
1. a+b+c+e 2. b+d+e
3. a+c+d+e 4. b+d 5. c+e
5. Constiinta este:
1. suma functiilor si proceselor psihice particulare
2. suma proceselor cognitive
3. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o emergenta integrativa ireductibila
6. Constiinta de sine este o functie:
1. proiectiva
2. autoreflexiva
3. reflexiva
7. Constiinta de sine:
1. genereaza identitatea Eului
2. deriva din identitatea Eului
3. nu are nicio legatura cu identitatea Eului
8. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:
1. constiintei lumii externe
2. subconstientului
3. constiintei de sine
9. Functia reglatoare a constiintei consta in:
a) sistematizarea informatiilor
b) planificarea activitatii
c) generarea unor proiecte noi
d) evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse
1. b+c 2. a+b+d
3. a+c+d 4. b+d
10. Perceptia este:
1. o senzatie complexa
2. o structura cognitiva distincta
3. o suma de senzatii
11. Perceptia reflecta:
1. proprietati esentiale si generale ale obiectelor
2. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale
3. proprietati situational-accidentale
12. Determinantii perceptiei includ:
1. exclusiv factorii obiectivi externi
2. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat
3. exclusiv factori subiectivi interni
4. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune
13. Perceptia monomodala consta in:
1. perceperea unui obiect o singura data
2. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori
3. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator
14. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:
1. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea subiectului
2. incadrarea obiectului intr-o clasa
3. relationarea obiectului cu experienta anterioara
15. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:
1. numarul elementelor componente
2. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente
3. marimea elementelor componente
16. Iluziile sunt rezultatul:
1. halucinatiilor
2. excedentului de informatie
3. efectelor de camp
17. Rolul setului in perceptie este:
1. intotdeauna pozitiv
2. atat pozitiv, cat si negativ
3. intotdeauna negativ
18. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:
1. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)
2. cu ajutorul figurilor duble
3. cu ajutorul figurilor suprapuse
19. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:
1. se fixeaza direct pe scop
2. foloseste procedee logico-formale
3. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice
20. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul insight
1. introspectionista
2. gestaltista
3. asociationista
4. behaviorista
21. Care a fost obiectivul principal al scolii de la W?rzburg
1. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii
2. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract
3. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare
4. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un acompaniament imagistic
22. Notiunea este:
1. un model informational imagistic
2. un model informational izomorfic
3. un model informational homomorfic esentializat
23. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:
1. polaritatii
2. generalitatii
3. sinonimiei
4. contrastului
24. Continutul notiunilor se dezvaluie in:
1. succesiunea reprezentarilor
2. judecata
3. interactiunea dintre cuvant si imagine
25. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii
1. finalitatea
2. structuralitatea
3. continuitatea
4. reversibilitatea
26. Procesarea de tip inductiv asigura:
a) descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale
b) identificarea obiectelor in contextul lor natural
c) trecerea de la individual la general
1. b+c 2. a+c
3. a+b 4. a+b+c
27. Procesarea de tip deductiv asigura:
1. trecerea de la general la particular
2. trecerea de la concret la abstract
3. trecerea de la real la virtual
28. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in:
1. planul de desfasurare
2. continutul asupra caruia se aplica
3. rezultatul la care ne conduc
29. Operatia generalizarii consta in:
1. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii
2. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene
3. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat de cazuri individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel
30. Abstractizarea consta in:
1. asamblarea insusirilor esentiale
2. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte
3. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora
31. Algoritmul este aplicabil:
1. oricarei probleme bine definite
2. oricarui gen de probleme
3. doar problemelor de matematica
32. Euristica se subordoneaza:
1. principiului tot sau nimic
2. principiului incercarilor si erorilor
3. principiului conexiunii inverse
33. Gandirea euristica este solicitata:
1. in orice situatie slab definita
2. doar in creatia artistica
3. doar in jocul de sah
34. Reteaua semantica se realizeaza:
1. pe baza relatiei de sinonimie
2. pe baza relatiei de subordonare - incluziune
3. pe baza apropierii spatiale a notiunilor
35. Ca activitate decizionala, gandirea:
1. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii
2. reduce incertitudinea in situatii alternative
3. realizeaza planificarea actiunilor
36. Comunicarea desemneaza:
1. schimburi de energie
2. orice fel de schimburi in societate
3. schimburi de informatie
37. Latura semantica a comunicarii consta in:
1. legatura unidirectionala intre emitent si receptor
2. legatura selectiv determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se receptioneaza
3. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate
38. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:
1. modul de folosire a alfabetelor si codurilor
2. valoarea mesajelor pentru receptor
3. coerenta succesiunii mesajelor
39. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:
1. promptitudine
2. utilitate
3. fidelitate
40. Codarea, recodarea, decodarea presupun:
a) trecerea de la un mesaj la altul
b) transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul
c) intelegerea mesajului receptionat
1. a+b+c 2. b+c 3. a+b
41. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul
a) concretitudinea
b) generalitatea
c) fidelitatea
d) finalitatea
e) determinarea
1. a+b+c+d+e 2. a+c+d+e
3. b+c+d 4. a+c+e 5. b+d+e
42. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:
1. rapiditatea aplicarii ei
2. presiunea timpului
3. functia de utilitate
43. Strategia minimax se aplica in:
1. formarea notiunilor
2. adoptarea deciziilor
3. rezolvarea problemelor slab definite
44. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu:
1. dificultatea articularii
2. locul ocupat in propozitie
3. frecventa folosirii in comunicare
45. Latura semantica exprima:
1. o legatura de similitudine
2. o legatura designativa
3. o legatura spatiala
46. Legatura cuvantului cu obiectul:
1. este predeterminata
2. este directa
3. este mediata prin imagine
4. este impusa din afara
47. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:
a) lungimea lor
b) ordinea sintactica a cuvintelor
c) compatibilitatea semantica dintre cuvinte
1. a+b 2. a+b+c
3. a+c 4. b+c
48. Modelul gramaticii generative presupune:
1. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice
2. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica
3. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii lingvistice
49. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:
1. contextul
2. dispozitia interlocutorilor
3. obiectul comunicarii
50. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:
1. stabilirea raporturilor sintactice
2. stabilirea raporturilor semantice
3. stabilirea raportului particular general
51. Veriga eferenta a limbajului include:
a) componenta vizuala
b) componenta motorie manuala
c) componenta auditiva
d) componenta fono - articulatorie
1. b+d 2. a+c
3. a+c+d 4. b+c+d
52. Functia reglatorie a limbajului consta in:
1. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect
2. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur
3. alternarea rolurilor intre emitent si receptor
53. Limbajul intern este:
1. vocabularul latent al unui subiect
2. premisa dezvoltarii limbajului extern
3. limbajul extern selectiv comprimat
54. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:
1. J. Piaget
2. P.J. Guilford
3. O. Selz
4. W. K?hler
55. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:
a) auzul fonematic
b) fono articulatorie
c) vizuala
d) motricitatea manuala
1. b+c+d 2. a+b+d
3. a+c 4. b+d 5. a+b+c+d
56. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:
1. om
2. animal
3. mamifer
57. Afectivitatea reflecta:
1. proprietatile fizice ale stimulilor
2. variatiile mediului intern al organismului
3. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan extern
58. Emotia poate fi provocata de:
1. actiunea oricarui stimul
2. actiunea stimulilor nocivi
3. actiunea stimulilor semnificativi
59. Declansarea emotiei se produce:
1. in urma deliberarii subiectului
2. in mod involuntar, neintentionat
3. cand subiectul nu este atent
60. In prim planul constiintei subiectului se impune:
1. semnul trairii emotionale
2. durata trairii emotionale
3. intensitatea trairii emotionale
61. Caracterul polar al emotiilor deriva din:
1. intensitatea stimulilor
2. starea de motivatie a subiectului
3. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne
62. Optimumul emotional este determinat de:
1. intensitatea trairii
2. semnul trairii
3. imaginea obiectului
63. Proprietatea convertibilitatii se refera la:
1. schimbarea intensitatii emotiei
2. schimbarea semnului emotiei
3. schimbarea referentialului emotiei
64. Trairea emotionala:
1. urmeaza producerii reactiilor periferice
2. are loc concomitent cu reactiile periferice
3. precede reactiile periferice
65. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James Lange
1. Fug pentru ca mi-e frica
2. Mi-e frica pentru ca fug
66. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:
1. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei
2. nevoia de hrana
3. semnalizarea unei stari de necesitate
67. Dinamica motivationala se subordoneaza:
1. principiului tensiune reductie
2. legii efectului
3. legii contrastului
68. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp:
1. interesul
2. idealul
3. aspiratia
4. trebuinta
69. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:
a) criteriul genetic
b) criteriul prioritatii satisfacerii
c) criteriul complexitatii
d) criteriul specificitatii umane
1. a+c+d 2. b+c
3. a+c 4. b+d
70. Optimumul motivational exprima:
1. intensitatea absoluta a motivului
2. caracterul homeostatic al motivului
3. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea sarcinii
PSIHOLOGIA PERSONALITATII
MULTIPLE CHOICE
71. 1. Rolul social exprima:
A. conceptia despre viata
B. imaginea de sine
C. standarde comportamentale
D. norme sociale
a. A+B b. C+D
c. B+C d. B+C+D
72. Conceperea Eului ca nucleu al personalitatii se refera la:
A. locul Eului in structura personalitatii
B. structura psihologica a Eului
C. rolul Eului in structura personalitatii
D. particularitatile eului
a. A+B b. B+C
c. B+C+D d. A+C e. B+D
73. Extraversia este asociata cu tipul:
A. astenic
B. schizotim
C. ciclotim
D. atletic
a. A+C b. C+D
c. C d. D
74. Legatura dintre biotip si psihotip este:
A. o legatura genetica
B. o legatura cauzala
C. o corelatie statistica
D. o corelatie cantitativa
E. o corelatie calitativa
a. A+B b. C+D
c. A+E d. B+E e. B+C
75. Inteligenta de tip A este:
A. inteligenta innascuta
B. inteligenta cristalizata
C. rezultatul invatarii
D. inteligenta fluida
E. deficitara in situatii structurate
F. eficienta in situatii nestructurate
a. A+B+F b. B+C+E
c. A+D+F d. A+B e. C+D
76. Aptitudinile reprezinta:
A. valori psihosociale
B. valori morale
C. valori functionale
D. valori socioculturale
a. A b. C
c. A+C d. A+D e. C+D
77. Persoanele inalt creative:
A. aleg situatii problematice noi
B. aleg situatii problematice ambigue
C. folosesc nivelul constient
D. folosesc nivelul inconstient
a. A+C b. A+D
c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C
78. Intre inteligenta si aptitudinile speciale:
A. intodeauna exista o corelatie pozitiva
B. nu intotdeauna exista o corelatie pozitiva
C. intotdeauna exista o corelatie negativa
D. nu intotdeauna exista o corelatie negativa
a. A b. B
c. C d. D
79. In conceptia lui Henri Ey, Eul este:
A. constiinta de sine
B. constiinta de lume
C. constiinta reflexiva
D. constiinta morala
a. A b. B
c. C d. A+C e. C+D
80. Tipul de activitate nervoasa superioara constituie baza neurofunctionala a:
A. sistemului nervos
B. inteligentei
C. temperamentului
E. activitatii
a. A b. C
c. A+C d. A+C+E e. A+B+C
81. Inteligenta emotioanala contine elemente:
A. cognitive
B. afective
C. motivationale
D. sociale
a. A b. B+C
c. A+B+C d. B+C+D e. A+B+C+D
82. Modalitatea interna de raportare a unei persoane la diversele laturi ale vietii sociale, la altii, la sine, la activitate desemneaza:
A. gandirea
B. atitudinea
C. opinia
D. inteligenta
E. creativitatea
a. A+D b. B+C
c. D+E d. B e. E
83. Stadiul formativ si stadiul normativ al creativitatii se caracterizeaza prin:
A. conformism
B. nonconformism
C. convergenta
D. divergenta
a. A+C b. A+D
c. B+C d. B+D
84. In reteaua de statute sociale, pozitia centrala o detine:
A. statutul economic
B. statutul profesional
C. statutul familial
a. B+C b. A+B+C
c. A d. B e. C
85. Eul este:
A. gandire
B. simtire
C. reflexie
D. emotie
a. A+B b. C+D
c. A+B+C d. A+B+C+D e. B+C+D
86. Frecventa trairilor psihice pe o anumita unitate de timp indica:
A. tempoul trairilor psihice
B. ritmul trairilor psihice
C. intensitatea trairilor psihice
a. A b. A+B
c. B d. B+C e. A+B+C
87. Realizarea activitatii la un nivel calitativ superior este o conditie specifica formarii:
A. caracterului
B. inteligentei
C. aptitudinii
D. atitudinii
E. deprinderii
a. A+D b. B+C
c. B d. C e. C+D+E
88. Cea mai stabila componenta a personalitatii, in cadrul ontogenezei, este:
A. inteligenta
B. vointa
C. temperamentul
D. caracterul
E. gandirea
a. A b. C
c. A+E d. E e. A+C
89. Absolutizarea importantei mediului extern in formarea aptitudinilor corespunde abordarii:
A. asociationiste
B. gestaltiste
C. genetiste
D. ineiste
E. behavioriste
a. A+D b. B+C
c. C+E d. C e. E
90. In conceptia lui Jean Piaget, relatia adaptativa dintre organism si mediu constituie:
A. inteligenta
B. asimilarea
C. acomodarea
D. echilibrul dintre asimilare si acomodare
a. A+B b. A+C
c. A+D d. A+B+C e. B+C
91. Corelarea si integrarea componentelor caracteriale se realizeaza prin mecanisme:
A. de apreciere
B. de selectie
C. de compatibilizare
D. de valorizare
E. de feedback
a. C+E b. A+B
c. B+C+D d. A+B+D e. B+C+D+E
92. In conceptia lui Fr. Baron, performanta si produsul creator trebuie sa:
A. fie rar intalnite in activitatea respectiva
B. fie frecvent intalnite in activitatea respectiva
C. aiba un grad ridicat de neobisnuit
D. aiba un grad relativ ridicat de neobisnuit
E. fie adecvate realitatii
F. fie adecvate imaginatiei creatoare
a. A+C+E b. B+D+E
c. A+D+F d. B+C+E e. B+C+F
93. Manifestarea a doua atitudini in acelasi timp:
A. este posibila prin ierarhizare
B. este posibila prin compensare
C. este posibila prin cooperare
D. nu este posibila
a. A+B b. B+C
c. A+B+C d. C e. D
94. Asociatiile de tip creativ, in conceptia lui Mednick, sunt:
A. asemanarea
B. contrastul
C. serendipitatea
D. medierea prin simboluri
E. medierea prin imaginatie
a. A+C+D b. A+C+E
c. B+C+D d. B+C+E e. A+B+C+D+E
95. Componentele statutului social sunt:
A. subiective
B. obiective
C. atitudinale
D. comportamentale
a. A+B b. C+D
c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D
96. In raportul dintre eu si constiinta, Eul:
A. este o premisa fundamentala a constiintei
B. creator de constiinta
C. depasete constiinta
D. este directionat de constiinta
a. A+B b. B+C
c. A+B+C d. B+C+D e. A+B+C+D
97. Tipul sentimental se caracterizeaza prin:
A. rezonanta afectiva primara
B. rezonanta afectiva secundara
C. activism
D. nonactivism
E. anxietate
a. A+C b. A+D+E
c. B+D d. B+D+E e. B+C
98. Succesul unei activitati depinde de:
A. prezenta mai multor aptitudini
B. relatiile de compensare dintre aptitudini
C. prezenta tuturor elementelor componente ale aptitudinilor
D. organizarea elementelor componente ale aptitudinilor
a. A+C b. A+C+D
c. B+C d. A+B+C e. A+B+D
99. Factorul general al inteligentei este:
A. comun tuturor activitatilor
B. specific unei activitati
C. o combinatie a factorilor de grup
a. A+C b. B+C
c. A d. C e. B
100. Temperamentul:
A. favorizeaza dezvoltarea aptitudinilor
B. inhiba dezvoltarea aptitudinilor
C. predetermina dezvoltarea aptitudinilor
D. determina dezvoltarea aptitudinilor
a. A b. B
c. A+B d. A+C e. A+B+C
101. Sternberg abordeaza inteligenta din pespectiva:
A. genetica
B. factoriala
C. cognitiva
D. psihometrica
E. eclectica
F. sistemica
a. E+F b. C+E
c. A+F d. A+B+F e. C+E+F
102. Forma de manifestare a personalitatii este reprezentata prin:
A. creativitate
B. temperament
C. atitudini
D. aptitudini
E. caracter
a. B b. A+B+E
c. C+E d. E e. B+C+E
103. Trasaturile caracteriale cardinale sunt:
A. trasaturi comune
B. trasaturi individuale
C. durabile
D. spontane
E. in numar foarte mare
F. in numar foarte mic
a. A+C+F b. B+D+E
c. B+C+F d. A+B+C+F e. A+B+D+E
104. P. Matusseck considera ca factorii importanti in creatie sunt:
A. factorii sociali
B. factorii culturali
C. factorii psihologici
a. A+B b. A+C
c. B+C d. A+B+C
105. Intensitatea unei atitudini este cu atat mai mare cu cat:
A. ne apropiem de polul pozitiv
B. ne apropiem de polul negativ
C. ne apropiem de extremele polilor pozitiv si negativ
D. ne apropiem de jumatatea distantei dintre polii pozitiv si negativ
a. A b. B
c. C d. D e. C+D
106. Modelul tridimensional al intelectului este constituit din:
A. operatii
B. produse
C. structuri
D. continuturi
a. A+B b. A+C
c. A+B+C d. A+B+D e. A+B+C+D
107. Predominarea functionala a primului sistem de semnalizare corespunde tipului:
A. ganditor
B. artistic
C. motor-general
D. echilibrat
E. excitabil
a. A b. B
c. C+D d. B+E e. A+D
108. Opozitia dintre statutele achizitionate si cele prescrise genereaza, la nivelul persoanei, conflicte:
A. intrastatus
B. interstatus
C. intraindividuale
D. interindividuale
a. A+C b. B+C
c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D
109. Spre deosebire de personalitate, Eul:
A. este un fapt de constiinta sociala
B. este un fapt de constiinta individuala
C. exprima personalitatea
D. este nucleu al personalitatii
a. A+D b. B+D
c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D
110. Adaptarea rapida la imprejurari noi de viata este un indicator al tipului:
A. echilibrat
B. puternic
C. mobil
D. vioi
E. schizotim
F. ciclotim
a. B+C b. B+C+D
c. C+D d. B+C+F e. A+C+E
111. Cea mai inalta forma de dezvoltare a aptitudinilor generale si speciale se realizeaza la nivelul:
A. inteligentei
B. geniului
C. creativitatii
D. talentului
a. A+C b. B+D
c. B d. C e. D
112. Concordanta atitudinilor cu normele sociale conduce la:
A. sistemul atitudinal-valoric
B. sistemul atitudinal-social
C. sistemul atitudinal-moral
a. A b. B+C
c. B d. A+C e. A+B+C
113. Procesul primar care asigura stimularea creativitatii prin combinarea gandurilor nemodulate in constient, se numeste:
A. sublimare
B. identificare
C. regresie adaptativa
D. regresie multipla
a. A b. B
c. C d. D
114. Componenta conativa a atitudinii caracteriale se refera la:
A. convingeri
B. obiectul atitudinii
C. tendinta spre actiune
D. informatii
E. trebuinte
F. orientare constienta
a. A+D+F b. B+E
c. B+C+D d. C+F e. C+E+F
115. Capacitatea de transfer a creativitatii, de la un domeniu la altul, este evidentiata de catre:
A. Allport
B. Lowler
C. Lowenfeld
D. Guilford
E. Gardner
a. A+D b. A+E
c. B+D d. C+D e. C+E
116. Modul in care o persoana isi reprezinta rolul social se numeste:
A. perceptia rolului
B. conceptia rolului
C. expectatia rolului
a. A b. B c. C
117. Persoanele pseudocreatoare se caracterizeaza prin:
A. absenta atitudinii creatoare
B. prezenta atitudinii creatoare
C. absenta aptitudinilor creatoare
D. prezenta aptitudinilor creatoare
a. A+C b. A+D
c. B+C d. B+D
118. Existenta unei corelatii relativ scazute intre inteligenta si creativitate a fost demonstrata de:
A. Piaget
B. Jackson
C. Guilford
D. Vernon
E. Getzels
F. Janet
a. C+D b. A+F
c. B+C d. B+E e. B+C+E
119. Trasaturile de personalitate care influenteaza abilitatile creative sunt:
A. autodisciplina
B. motivatia intrinseca
C. independenta
D. sociabilitatea
a. A+B b. A+C
c. C+D d. B+C+D e. A+B+C+D
120. In conceptia lui constantin Radulescu-Motru, Eul:
A. se identifica cu starile de constiinta
B. se identifica cu constiinta globala
C. creeaza unitatea constiintei
D. nu precede constiinta
a. A+C b. A+D
c. B+C d. B+D
121. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului:
A. hipertimic
B. obsesiv
C. agresiv
D. senzitiv-introvertit
a. A+C
b. B
c. C
d. D
e. B+C
122. Din punct de vedere biologic, temperamentul este rezultatul:
A. genotipului
B. fenotipului
C. arhetipului
a. A b. B
c. C d. A+B e. B+C
123. Dominanta Eului psihic implica centrarea pe:
A. motivatie intrinseca
B. cunoastere
C. creatie
D. sociabilitate
E. afectivitate
a. A+B+C b. A+C+E
c. B+C d. A+B+E e. A+B
PSIHOLOGIA VARSTELOR
TRUE/FALSE
124. Stadiul operator marcheaza preponderenta aspectului operativ al gandirii asupra aspectului figurativ, decentrarea gandirii copilului permitand coordonarea reversibila a actiunii interiorizate si constituirea sistemelor operatorii de transformari cu invariant. T
125. In ultimele decenii se remarca aproape in toate tarile un fenomen al amplificarii vitezei de crestere si diferentiere somatica a copiilor, paralel cu o dezvoltare psihica precoce. Indicii cresterii somatice, ca si ai maturizarii sexuale, cunosc un devans semnificativ in raport cu perioade situate cu cateva decenii in urma. T
126. Comportamentul deviant si delincvent sunt comportamente pentru care minorul poate raspunde penal. F
127. Un moment esential al construirii identitatii este acela in care copilul vorbeste despre sine folosind pronumele personal eu . T
MULTIPLE CHOICE
128. J.Piaget descrie functionarea inteligentei prin urmatorii termeni preluati din biologie:
a) asimilare
b) acomodare
c) adaptare
d) crestere
e) dezvoltare
1. a+b 2. a+b+c 3. a+b+c+d+e
129. Piaget prezinta dezvoltarea din perspectiva stadialitatii genetice. Stadiul in aceasta perspectiva presupune :
a) ordinea diferitelor achizitii este neschimbata;
b) exista o structura proprie a stadiului si nu doar o juxtapunere de proprietati ;
c) aceasta structura reconverteste achizitiile anterioare care nu dispar ci se manifesta in alta forma (in situatii regresive pot reaparea ) ;
d) fiecare stadiu contine un moment de pregatire si unul de stabilitate ;
e) fiecare stadiu contine germenii trecerii la urmatorul ;
f) atat stadialitatea genetica cat si cea dinamica sunt subdivizate in substadii (abordarea pe varste).
1. a+b 2. a+b+c+d 3. a+b+c+d+e
130. Care sunt etapele dezvoltarii atasamentului conform teoriei lui J. Bowlby?
a) preatasamentul
b) atasamentul de actiune
c) atasamantul delimitat
d) formarea de relatii reciproce
1. a+b 2. a+c+d
3. b+d 4. a+b+c+d
131. Imitatia amanata este:
A. o prefigurare a reprezentarii fara ca aceasta sa fie prezenta in gandire;
B. proces care incepe in abseta modelului si prefigureaza reprezentarea propriu-zisa:
1. a+b 2. b
132. Conceptul folosit in teoria lui J. Piaget pentru a descrie o stare prin care prorpiile placeri si dorinte ale copilului sunt suverane si lipsa intelegerii faprului ca ceilalti traiesc sentimente diferite si gandesc diferit, dificultatea de a corela punctul sau de vedere cu al altora este cel de:
a) egocentrism
b) imagine mintala
c) evocare verbala
1. a 2. a+b 3. a+b+c
133. Egocentrismul gandirii copilului poate fi in perioada de pana la 6/7 ani:
a) logic
b) ontologic
c) patologic
1. a+b 2. b 3. b+c
134. Egocentrismul copilului se manifesta prin:
a) artificialismul gandirii
b) sincretismul gandirii
c) realism
d) animism
1. a+c 2. a+c+d
3. a+b+c+d 4. c+d
135. Operatiile logico-matematice care devin posibile in urma achizitiei reversibilitatii sunt :
a) clasificarea
b) serierea
c) conceptualizarea numarului
1. a+b 2. b 3. a+b+c
136. Pentru insusirea limbii romane metoda de invatare a scris-cititului trebuie sa fie:
a) analitica
b) sintetica
c) fonetica
1. a 2. a+b 3. a+b+c
137. Dezvoltarea gandirii copilului de la 6 la 12 ani este caracterizata printre altele de:
a) decentrare socio-afectiva
b) decentrare intelectuala
1. a+b 2. b
138. Tipurile de conduita caracteristice perioadei adolescentei descrise de J.Rousselet sunt:
a) conduita suportului
b) coduita revoltei
c) conduita inchiderii in sine
d) conduita exaltarii
e) conduita afirmarii
1. a+b+d+e
2. b+c
3. b+c+d+e
4. d+e
5. e
139. Etapele socializarii in perioada adolescentei dupa G.Lefrancois sunt:
a) etapa dependentei
b) etapa conflictului
c) etapa relativei independente
d) etapa maturizarii afectiv emotionale
1. a 2. a+b+c
3. b+c+d 4. d
140. Imaginea de sine este structurata de:
a) imaginea eului fizic
b) intarirea pozitiva a comportamentului
c) imaginea eului psihic si psihosocial
1. a+b 2. a+c 3. b+c
141. Perioada adulta dominata de tinerete dupa R. W. White este caracterizata de urmatoarele directii de dezvoltare:
a) stabilirea identitatii eului
b) independenta relatiilor personale
c) cresterea intereselor/preocuparilor
d) umanizarea valorilor
1. a 2. a+b+d
3. a+b+c+d 4. c+d
142. Operatiile postformale includ urmatoarele tipuri de rationamente:
a) gandirea pozitiva
b) gandirea relativista
c) gandirea dualista
d) gandirea sistematica
1. a 2. a+b+d
3. b+c+d 4. d
143. Criteriile de maturitate ale personalitatii dupa Allport sunt:
a) extensiunea simtului eului
b) raportarea calda a eului la ceilalti
c) securitatea emotionala
d) perceptia realista
e) obiectivarea eului
f) filosofia unificatoare a vietii
1. a+b+c 2. b+d+e
3. a+d+e+f 4. a+b+c+d+e+f
144. Mecanismele de aparare sanatoase caracteristice adultului, propuse de G.E. Vaillant sunt:
a) altruismul
b) sublimarea
c) umorul
d) reprimarea
e) rationalizarea
1. a 2. a+c+d
3. c+e 4. a+b+c+d 5. e
145. Nevoile pentru dezvoltarea intelectuala corespunzatoare a copilului sunt:
a) Crearea de facilitati educationale, adaptate nevoilor copilului
b) Stimularea dezvoltarii intelectuale se incepe in perioada de sugar si se face, de regula, de catre parinti, in special de catre mama
1. a 2. a+b 3. b
146. La sfarsitul primului an de viata dezvoltarea inteligentei conform teoriei lui Piaget parcurge substadiile 5 si 6 ale dezvolttarii senzorio-motorii iar acestea cuprind:
a) Conduita sforii
b) Conduita suportului
c) Reactiile circulare tertiare
d) Conduita bastonului
1. a+b+c+d 2. a+b+d
3. a+b+c 4. b+c+d
147. Conform teoriei lui Piaget, notiunea de obiect
a) este innascuta
b) se formeaza
1. a+b 2. b 3. a
148. H. Wallon arata ca perioada 1 - 3 ani este definitorie pentru dezvoltarea personalitatii . Cele doua stadii descrise de Wallon sunt :
a) centripeta
b) egocentrica
c) centriufuga
1. a+b+c 2. b+c 3. a+c
149. In teoria piagetiana a dezvoltarii egocentrismul ontologic se manifesta prin urmatoarele caracteristici ale gandirii:
a) animismul
b) artificialism
c) realismul
1. a+b 2. b+c 3. a+b+c
150. Care este perioada cand au loc urmatoarele transformari: se face trecerea de la emotii la sentimente ca stari afective stabile si generalizate ;se contureaza mai clar unele sentimente morale (rusinea, multumirea, prietenia si dragostea) iar conduita negativista intra intr-un proces de involutie si devine evidenta adancirea si nuantarea trairilor afective.
a) prescolaritate
b) anteprescolaritate
c) scolaritate mare
1. a 2. b 3. a+b+c
151. Cercetatorii subliniaza faptul ca dezvoltarea adultului se situeaza pe un nou nivel care a primit diferite denumiri:
a) postformal
b) multiliniar
c) pragmatic
d) metacognitiv
e) stadiul dialectic
f) empatic
1. a+b+c+d+e+f 2. b+c+d+e
3. b+c+e 4. a+b+c+d+e
152. Invatarea transformativa prin reflectie critica implica:
a) a fi mai reflexiv si mai critic
b) a fi mai deschis la perspectiva celorlalti
c) a fi mai putin defensiv
d) a fi mai deschis la ideile noi
1. b+c+d 2. a+b+c 3. a+b+c+d
153. Invatarea are noi functii in perioada adulta, asa cum afirma
Bogdan Suchodolscki si anume:
a) necesitate sociala
b) mijloc de invingere a alienarii
c) mijloc de comunicare
1. a+b+c 2. b+c 3. a+b
154. Dezvoltarea miscarilor poate fi apreciata pe cateva mari directii:
a) suplete,
b) echilibru
c) calitatea miscarilor
1. a+b 2. a+b+c 3. a+c
155. Adaptarea copilului la real si traducerea realului prin perceptii si reprezentari a fost urmarita in evolutia desenului copiilor de la 2 la 8/10 ani, clasic pentru acest tip de studiu fiind G.H. Luquet (1927). Care sunt stadiile pe care el le descrie:
a) stadiul mazgalelii
b) stadiul realismului fortuit,
c) stadiului realismului nereusit
d) stadiul realismului intelectual
e) stadiul realismului vizual
f) stadiul realismului izbutit
1. a+b+c+f 2. a+b+d+f
3. b+c+d+e 4. a+b+c+d+e
156. De la 7/8 la 10 /11 ani gandirea copilului trece in :
a) stadiul operatiilor concrete
b) stadiul preoperator
c) stadiul operatiilor formale
1. a+b+c 2. b+c 3. a
157. Formarea abilitatilor de scris- citit sunt parcurse in scoala etape:
a) preabecedara
b) abecedara
c) postabecedara
1. a+b 2. a+c 3. a+b+c
158. Identitatea de sine in perioada adolescentei se poate contura in trei maniere: pozitiva, negativa si incerta respectiv - criza de identitate, criteriul fiind autoperceptia, felul in care se percep tinerii in raport cu:
a) societatea
b) mediul familial
c) grupul de prieteni
1. a 2. a+b+c 3. b+c
159. Imaginea de sine comporta urmatoarele dimensiuni :
a) perceptia si aprecierea subiectului asupra sa la un anumit moment
b) felul in care subiectul ar dori sa fie sau sa para ca este
c) felul in care subiectul considera ca este apreciat de ceilalti
1. a+b 2. b+c
3. a+b+c 4. b
160. Analiza mediului scolar arata ca principalele dificultati intampinate de elevi in primul an de scoala pot fi clasificate astfel:
a) dificultati afective
b) dificultati cognitive
c) dificultati de organizarea motivelor pentru atingerea unei actiuni
d) dificultati de relationare cu adultii si grupul de copii de aceeasi varsta si de varste mai mari
1. a+b+c 2. a+c
3. b+c+d 4. a+b+c+d
161. Dezvoltarea personalitatii copilului dupa H. Wallon in perioada 3 - 6 ani corespunde stadiului personalismului. In cursul acestei perioade se pot distinge mai multe subtadii :
a) perioada de opozitie
b) perioada de tranzitie
c) perioada de gratie
d) perioada de imitatie
1. a+b+c+d 2. a+b 3. a+c+d
162. Gandirea egocentrica este o gandire :
a) prelogica
b) intuitiva
c) preconceptuala
d) euristica
1. a+b 2. b+c
3. a+b+c 4. a
163. Care este termenul prin care se exprima faptul ca dezvoltarea motricitatii este legata de celelalte progrese in dezvoltarea intelectuala si socioafectiva?
a) dezvoltare psihosociala
b) psihomotricitate
1. a+b 2. b
PSIHANALIZA
TRUE/FALSE
164.Atributul de dinamic se refera la faptul ca elementele ce apar in inconstientului (idei, imagini) exercita continuu o presiune pentru a intra in constient si se asociaza ntre ele. F
165.Mecanismul producerii fenomenelor psihice, evolutia fortelor pulsionale, reprezinta perspectiva economica in psihanaliza. F
166.Principiul placerii stipuleaza ca principalul scop al activitatii psihice este evitarea neplacerii si obtinerea placerii. T
167.Principiul realitatii stipuleaza ca satisfacerea nevoii trebuie amanata in functie de cerintele realitatii T
168.Perspectiva dinamica se refera la faptul ca orice fenomen psihic poseda o dimensiune cantitativa, continuturile psihice fiind investite cu o anumita cantitate de energie psihica F
169.Investirea afectiva presupune detasarea unei cantitati de energie unui continut psihic T
170.Dezinvestirea afectiva presupune atasarea cantitatii de energie de reprezentarea aferenta F
171.Simptomul nevrotic are un caracter represibil fiind mai puternic decat vointa pacientului F
172.Vindecarea nevrozei depinde de vointa pacientului de a depasi starile prin care trece F
173.Simptomele nevrotice au la baza perturbari in viata sexuala a individului F
174.Imposibilitatea descarcarii tensiunii sexuale pe cale normala duce la descarcarea acestei tensiuni pe cai indirecte si nespecifice prin atacuri de panica, simptome somatice etc. F
175. In perioada adolescentei individul renunta la imaginile parentale idealizate si la iluzia atotputerniciei T
MULTIPLE CHOICE
176. Punctul de vedere economic se refera la:
a. cantitatea de energie investita intr-un proces sau fenomen psihic
b. deplasarea si condensarea energiei psihice
c. caracterul irepresibil al simptomului nevrotic
177. Simptomul apare ca rezultat al:
a. imposibilitatii descarcarii tensiunii psihice datorita interdictiei impuse de eu si supraeu
b. echilibrului dinamic dintre sine, eu, supraeu si realitatea exterioara; depinde de capacitatile adaptative ale eului
c. energiei psihice libere care cauta sa se descarce sub forma de angoasa
178. Inconstientul este caracterizat de :
a. procesele primare, mecanismele condensarii, deplasarii si simbolizarii si de principiul economiei psihice
b. tendinte interzise care cauta continuu sa devina constiente
c. evenimente din trecut
179. Conflictul specific stadiului oral este legat de:
a. intarcare
b. clivajul obiectului
c. tendintele agresive ale copilului
180. Principala functie psihica in stadiul anal este:
a. educarea toaletei
b. dobindirea controlului asupra propriilor tendinte
c. inhibarea agresivittaii
181. Mecanismul psihozelor are la baza:
a. conflictul dintre Eu si realitate
b. proiectarea conflictului in exterior si nu refularea lui
c. absenta tatalui
182. Schizofrenia este rezultatul:
a. unei fixatii la stadiul schizoparanoid
b. introiecttrii aspectelor rele ale obiectului
c. clivajului
183. Perspectiva dinamica se refera la:
a. explicarea mecanismului producerii fenomenelor psihice prin interactiunea dintre fortele ce tind catre scaderea tensiunii psihice si cele care se opun acestei descarcari
b. principiul placerii si principiul realitatii
c. studiul pulsiunilor individului si al evolutiei lor in timp
184. Energia psihica apartine:
a. sinelui ca sediu al pulsiunilor
b. pulsiunii ca reprezentant psihic al instinctului
c. fiecarei instante psihice, fiind repartizata intre cele trei instante si putand circula intre ele
185. Pentru a mentine tensiunea psihica la un nivel constant, aparatul psihic:
a. transforma energia libera in energie atasata unei reprezentari sau idei astfel incat descarcarea sa fie intarziata si controlata
b. tinde sa descarce cat mai repede tensiunea prin satisfactie pulsionala directa
c. recurge la mecanismul refularii
186. Intre instantele si nivelurile psihice exista urmatoarele relatii:
a. sinele este inconstient, eul si supraeul apartin constientului
b. sinele este inconstient, eul este n parte inconstient in parte constient, supraeul este sediul unor forte inhibitorii care actioneaza inconstient
c. sinele ca sediu al pulsiunilor este inconstient, eul ca sediu al mecanismelor de aparare este inconstient, supraeul ca instanta morala este constient
187. Pulsiunea este constituita la nivel psihic din :
a. reprezentare pulsionala si afectul care o insoteste
b. scopul si obiectul pulsiunii
c. forta si sursa pulsionala
188. Prima teorie a lui Freud asupra pulsiunii ia in considerare:
a. un singur tip de pulsiune, libidoul
b. doua tipuri de pulsiune: libidoul si interesul eului
c. doua tipuri de pulsiune: libido si destrudo
189. Principala activitate psihica in stadiul oral este:
a. placerea obtinuta prin stimularea zonei orale
b. asimilarea de informatii auditive, vizuale, cutanate
c. identificarea cu obiectele din exterior
190. Functionarea psihica in plan cognitiv este caracterizata in stadiul oral de:
a. nediferentierea dintre fantasma si realitate
b. angoasa de a nu fi inghitit sau devorat
c. satisfacerea halucinatorie a dorintei
191. Caracteristica afectiva in stadiul anal este:
a. agresivitatea
b. masochismul
c. ambivalenta
192. Principala achizitie psihoafectiva in stadiul anal este:
a. identitatea sexuala
b. autonomia, capacitatea de a se impune asupra obiectelor si persoanelor din jur
c. controlul sfincterian
193. Declansarea unei nevroze are loc cand:
a. exista unui conflict intrapsihic, un anumit raport al fortelor implicate in acest conflict, si apare alegerea inconstienta a unei modalitati de compromis prin care acest conflict se va exprima
b. exista o trauma psihica, o fixatie si apare senzatia ca ceva straniu i se intmpla subiectului
c. apare un conflict intre Sine, Eu si Supraeu
194. Psihoza maniaco-depresiva este explicata de Melanie Klein prin:
a. incapacitatea subiectului de a surmonta pozitia depresiva
b. fixatia la pozitia paranoid-schizoida
c. ruptura dintre Eu si realitate
195. Refularea reprezinta:
a. o bariera energetica care se opune trecerii continuturilor inconstiente in constient
b. impingerea in inconstient a unor continuturi constiente
c. trecerea in constiinta a unor continuturi inconstiente
196. Pulsiunea reprezinta:
a. un raspuns automat la stimularile din mediu
b. reprezentantul psihic al instinctului
c. o imagine
197. Conflictul psihic se manifesta:
a. in nevroza
b. in nevroza si psihoza
c. in nevroza, psihoza ai normalitate
198. Tulburarile psihice apar cand:
a. fortele ce intra in conflict sunt egale ca intensitate
b. fortele de refulare sunt mai puternice decat cele ce tind spre descarcare
c. nu exista refulare
199. Intre normal si patologic exista o deosebire:
a. cantitativa
b. calitativa
c. dinamica
200. Energia psihica se deplaseaza in aparatul psihic:
a. de la un element la altul prin intermediul lanturilor asociative
b. de la un neuron la altul
c. intre structurile psihice si cele somatice
201. Procesul refularii consta in:
a. impingerea unei reprezentari in inconstient si separarea ei de afectul atasat ei
b. descarcarea afectului acumulat in psihism in urma unei traume
c. eliberarea afectului sub forma de angoasa
202. Pulsiunea este un proces aflat la granita dintre:
a. psihic si somatic
b. afect si reprezentare
c. Eu si Sine
203. Complexul Oedip presupune doua conflicte:
a. un conflict interior dat de regretul fata de parintele respins si unul exterior dat de teama fata de parintele respins
b. un conflict pozitiv dat de atractia fata de parintele de sex opus si un conflict negativ dat de atractia fata de parintele de acelasi sex
c. un conflict moral intre Eu si Supraeu si un conflict
204. Narcisismul primar se refera la investirea afectiva a:
a. subiectului si a corpului sau
b. Eului prin intermediul identificarilor
c. obiectului asemanator cu sine
205. In stadiul oral relatia de obiect este caracterizata de:
a. a inghiti sau a fi inghitit
b. narcisismul secundar
c. ambivalenta
206. Obiectul pulsiunii n stadiul anal este reprezentat de:
a. obiectul partial ce trebuie controlat in scopul afirmarii autonomiei
b. obiectul clivat in obiect bun si obiect rau
c. obiectul partial incorporat in scopul identificarii
207. Nevroza fobica are drept simptome:
a. idei sau acte indezirabile pe care subiectul se simte impins sa le infaptuiasca dintr-o necesitate interna
b. teama de necontrolat fata de anumite obiecte sau situatii
c. elaborarea psihica a angoasei
208. Psihozele au ca specific:
a. nediferentierea dintre realitatea psihica si cea externa
b. diferentierea dintre obiectul bun si cel rau
c. regresia la narcisismul secundar
PSIHIATRIE
MULTIPLE CHOICE
209. Care dintre urmatoarele droguri nu sunt derivate opiacee?
1. cocaina
2. amfetaminele
3. morfina
4. marihuana
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
210. Sevrajul la heroina se manifesta prin:
1. Crampe abdominale si diaree
2. Piele si mucoase uscate
3. Tahicardie si hipertensiune
4. Constrictie pupilar
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
211. Dintre caracteristicile adictiei sexuale fac parte:
1. Pierderea controlului asupra comportamentului respectiv
2. Persistenta unor comportamente sexuale autodistructive sau de risc
3. Obsesia sexuala sau fantezia sexuala ca mecanism primar de coping
4. Lipsa dorintei de a limita sau stopa comportamentul
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
212.Alcoolismul este o boala primara, cronica care se caracterizeaza prin:
1. scaderea controlului asupra bautului
2. interesul pentru alcool
3. consumul de alcool in ciuda consecintelor adverse
4. distorsiuni n g ndire negarea
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
213. Dintre complicatiile alcoolismului fac parte:
1. Ulcerul
2. Scaderea numarului de tentative suicidare
3. Cresterea criminalitatii globale
4. Risc crescut de cancer cerebral
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
214.Printre tulburarile psihice induse de alcool se afla si:
1. Sevrajul complicat cu convulsii
2. Delirium tremens
3. Tulburare psihotica indusa de alcool
4. Tulburare amnezica persistenta
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
215. Intre tipurile de psihoterapie folosite in alcoolism se intalnesc urmatoarele:
1. ergoterapia
2. psihodrama
3. terapii comportamentale
4. terapii sistemice familiale
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
216. Intre instrumentele de evaluare ale pacientului alcoolic se afla:
1. AUDIT
2. CAGE
3. ADS
4. CIWA-r
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
217. Dintre drogurile din grupul substantelor psihodisleptice putem enumera:
1. psilocibina
2. mescalina
3. LSD
4. marihuana
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
218. Consumul de alcool si droguri poate produce o gama variata de tulburari psihice intre care se afla si:
1. dementa si delirium
2. tulburari de dispozitie si anxioase
3. disfunctii sexuale
4. tulburari psihotice
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
219. Indivizii cu tulburari de personalitate au urmatoarele trasaturi caracteristice:
1. Empatizeaza cu dificultate cu alte persoane
2. Rezistenta la tratament
3. Independenta excesiva
4. Dependenta excesiva
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
220. In grupa tulburarilor de personalitate de tip bizar-excentrice sunt incluse urmatoarele tulburari de personalitate:
1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate borderline
3. tulburarea de personalitate schizotipala
4. tulburarea de personalitate histrionica
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
221. Din grupa tulburarilor de personalitate de tip dramatic emotionale fac parte urmatoarele tulburari de personalitate cu exceptia:
1. tulburarea de personalitate histrionica
2. tulburarea de personalitate schizotipala
3. tulburarea de personalitate antisociala
4. tulburarea de personalitate dependenta
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
222. Tulburarile de personalitate cu o prevalenta mai mare la barbati sunt:
1. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
2. Tulburarea de personalitate schizotipala
3. Tulburarea de personalitate paranoida
4. Tulburarea de personalitate borderline
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
223. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:
1. tulburarea de personalitate paranoida
2. tulburarea de personalitate histrionica
3. tulburarea de personalitate schizotipal
4. tulburarea de personalitate obsesiv-compulsiva
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
224. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?
1. si subliniaza repetat si exagerat calitatile.
2. Are pretentii exagerate de tratament favorabil.
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri.
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
225. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:
1. intoxicatiilor
2. relatiilor afective negative intrafamiliale
3. afectiunilor lobilor frontal si temporal
4. abandonului matern
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
226. ntre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla si:
1. Tulburarea somatoform
2. Alcoolismul
3. Episoadele psihotice tranzitorii
4. Tulburarea distimic
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
227. n etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:
1. factori perinatali
2. factori psihodinamici
3. factori de mediu
4. ereditatea
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
228. Care dintre urmatoarele caracteristici apartin tulburarii de personalitate de tip borderline?
1. g ndire magica sau credinte stranii care influenteaza comportamentul si sunt incompatibile cu normele subculturale.
2. instabilitatea relatiilor interpersonale, imaginii de sine si afectului
3. incapacitate de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele legale
4. impulsivitate
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
229. Trasaturile tulburarii de personalitate de tip pasiv agresiv cuprind:
1. Comportament frecvent lamentativ
2. Iritabilitate, invidie si resentimente fata de colegi
3. Ambivalenta in decizii alternand intre sfidare si remuscare
4. Stima de sine scazuta
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
230. Dintre criteriile care definesc o psihoza fac parte urmatoarele:
1. Comportamentele bizare
2. Gandirea ilogica
3. Prezenta ideatiei delirante
4. Lipsa criticii fata de propria boala
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
231. In prezent, urmatoarele tulburari sint clasificate ca fiind psihoze:
1. Tulburarea schizoafectiva
2. Schizofrenia
3. Tulburarea deliranta
4. Tulburarea bipolara
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
232.Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante cronice neschizofrenice:
1. Paranoia
2. Psihoza paranoida
3. Parafrenia
4. Delirul senzitiv de relatie
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
233.Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin urmatoarele trasaturi:
1. Are o frecventa importanta - 5-10% din populatie
2. Are o mare probabilitate sa ramana cronica.
3. Are o rata de suicid de aproximativ 1%
4. Distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii.
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
234.Simptomele caracteristice schizofreniei n viziunea principalilor psihiatri care au aprofundat aceasta boala sunt:
1. Saracire emotionala
2. Expansivitate si euforie
3. Incapacitatea de a se raporta la lumea externa
4. Logoree cu presiunea vorbirii
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
235. Simptomele negative din schizofrenie sunt reprezentate de:
1. scaderea expresivitatii emotionale
2. alogie
3. diminuarea capacitatii hedonice
4. idei delirante de tip paranoid
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
236. Tulbur rile asociate episodului depresiv major n cadrul tulburarii bipolare pot fi:
1. Tulburari fobice
2. Expresivitate panto-mimica caracteristica
3. Somatic: constipatie, acuze somatice multiple
4. Ideatie deliranta mai ampla - de saracie
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
237. In schizofrenie ideile delirante pot fi de mai multe tipuri. Dintre cele mai intalnite le mentionam pe cele:
1. mistice
2. de persecutie
3. de grandoare
4. kinestezice
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
238. Despre negativismul prezent n schizofrenia catatonica putem afirma urmatoarele:
1. Este gresit definit si prezetat ca opozitionism.
2. Nu este controlat de vointa bolnavului.
3. Ca dovada ca este n imposibilitatea de a da curs unei comenzi in plan verbal sau motor, nici un mijloc de convingere /constrangere, nu poate da rezultate.
4. Este un fenomen incomprehensibil
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
239. In tulburarea afectiva bipolara, intre simptomele fazei maniacale se afla si:
1. Dezinhibitie sexuala
2. Fuga de idei
3. Necesitate scazuta de somn
4. Idei delirante de ruina
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
240. Majoritatea pacientilor aflati in episod maniacal prezinta si:
1. dispozitie expansiva
2. iritabilitate
3. labilitate emotionala
4. distractibilitate
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
241. Intre factorii de risc pentru depresie se inscriu:
1. consumul de alcool si de medicamente
2. perioada postpartum
3. comorbiditate medicala
4. varsta de debut peste 40 de ani
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
242. Dintre simptomele care fac parte din criteriile diagnostice ale dementei fac parte:
1. abulia
2. agnozia
3. anhedonia
4. tulburarile de memorie
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
243. Dintre etapele investig rii dementei fac parte:
1. Istoricul familial
2. Istoricul psihiatric
3. Istoricul medical general
4. Istoricul toxicologic nutritional si medicamentos
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
244.In realizarea unui diagnostic pozitiv de depresie sint adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Semnele si simptomele se pot deduce din interviu sau din informatii obtinute de la apartinatori si prieteni.
2. Diagnosticul se pune prin excluderea altor tulburari majore.
3. Evenimente stresante de viata pot preceda instalarea unui episod major depresiv.
4. Evenimentele stresante de viata sunt de cele mai multe ori cauza episoadelor depresive majore.
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
245. Printre cele mai folosite instrumente de evaluare a depresiei se numara si:
1. Scala Hamilton
2. Scala Zung
3. Scala Montgomery - Asberg
4. Inventarul Beck
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
246. Despre factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii afective bipolare sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
1. Relatiile familiale incordate pot agrava tulburarea afectiva bipolara
2. Factorii de mediu sunt implicati in etiopatogenia bolii
3. Daca un parinte sufera de PMD, riscul ca si copilul sa dezvolte PMD este de aproximativ 12,5%.
4. Riscul unui copil cu ambii parinti cu PMD de a face boala este de in jur de 80-90%.
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
247. ntre etapele de investigare a dementei se afla:
1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele patologice
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
248. Dintre criteriile propuse pentru a distinge o nevroza de o psihoza amintim:
1. gravitatea tulburarii
2. critica individului asupra bolii sale
3. etiologia tulburarii
4. prezenta anxietatii
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
249. In cadrul clasificarii clasice a tulburarilor nevrotice dintre nevrozele nediferentiate fac parte:
1. nevroza anxioasa
2. nevroza depresiva
3. neurastenia
4. nevroza isterica
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
250. Dintre tulburarile disociative fac parte:
1. tulburarea de somatizare
2. personalitatea multipla
3. dismorfofobia
4. amnezia psihogena
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
251.Printre tulburarile anxioase (conform clasific rii DSM-IV) se nscriu:
1. atacurile de panica
2. tulburarea obsesiv-compulsiva
3. reactia acuta la stres
4. tulburarea somatoforma
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
252. ntre etapele de investigare a dementei se afla:
1. Examinarea medicala
2. Anamneza
3. Antecedente heredo-colaterale
4. Antecedentele penale
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
253. Printre cele mai comune simptome in tulburarea anxioasa generalizata se numara si:
1. palpitatii
2. derealizare si depersonalizare
3. nervozitatea
4. paroxismele anxioase cu frica de moarte
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
254.Printre cele mai intalnite simptome din distimie se afla:
1. Sentimente de vinovatie, ruminatii cu privire la trecut
2. Sentimente subiective de iritabilitate si furie excesiva
3. Activitate diminuata, eficienta si productivitate scazute
4. Dificultati de g ndire, reflectate prin concentrare scazuta, indecizie, slaba capacitate de memorare
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
255.Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat n diverse situatii sociale, cum ar fi:
1. Vorbitul in public,
2. Urinatul in toaletele publice,
3. Vorbitul la telefon,
4. Prezenta intr-un loc aglomerat din care se poate iesi cu dificultate
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
256. Intre terapiile cognitive folosite in tratamentul fobiilor se folosesc si:
1. Terapia prin autoinstructie
2. Expunerea directa si imediata la cel mai puternic stimul declansator al fobiei
3. Terapia rational-emotiva
4. Desensibilizarea sistematica
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
257.Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup n PTSD:
1. Stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma
2. Explorarea si validarea perceptilor si emotiilor
3.Intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent
4.Desensibilizarea sistematica
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
258. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?
1. si subliniaz repetat si exagerat calitatile
2. Este hiperconstiincios, scrupulos si inflexibil in probleme de morala, etica.
3. Este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri
4. Are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare.
a. 1+2+3 c. 1+3
b. 2+4 d. 1+2+3+4
PSIHOLOGIA MUNCII
TRUE/FALSE
259.Continuumul motivational reprezinta acea intensitate a muncii care permite obtinerea unor performante inalte. F
260.Optimul motivational se refera la faptul ca orice element al muncii (salariu, conditii de munca, relatii cu seful sau superiorii etc.) are capacitatea de a genera atat satisfactie, cat si insatisfactie in munca in functie de contextul organizational la care ne raportam. F
261.Recrutarea interna reprezinta procesul de acomodare a noilor angajati cu conditiile specifice ale activitatii institutiei si locului de munca. F
262.Selectia de personal este o activitate a managementului resurselor umane care are rolul de a cauta si de a identifica acei candidati care au caracteristicile psiho-fiziologice solicitate de posturile vacante ale institutiei, si de atragere a acestora in cadrul institutiei. F
263.Recrutarea interna se refera la recrutarea candidatilor din interiorul institutiei fie prin afisarea postului liber urmat sustinerea concursului pe postul respectiv fie prin promovare sau transfer in cadrul institutiei. T
264.Prin metodele informale de recrutare interna institutia angajeaza fosti salariati sau fosti studenti care au lucrat n regim de colaborare in institutia respectiva. F
265.Surse de recrutare externe pot fi: agentiile de forta de munca (oficiile de forta de munca), centrele teritoriale de inregistrare a oamerilor, targurile de locuri de munca, asociatiile profesionale, institutiile de invatamant. T
266.Criteriile avute in vedere in procesul de recrutare externa sunt: competenta, vechimea in munca, si potentialul de dezvoltare al angajatilor. T
267.Teoria ERG spre deosebire de teoria ierarhizarii trebuintelor a lui A. Maslow arata ca: 1) in acelasi timp asupra unui individ poate actiona mai mult de o necesitate; 2) nesatisfacerea unor trebuinte de la nivelurile superioare duce la cresterea dorintei de a satisface trebuintele de la un nivel inferior T
268.Conform teoriei performantelor asteptate, atunci cand angajatii percep o anumita inechitate, ei pot alege una din urmatoarele posibilitati: modificarea efortului propriu; modificarea rezultatelor; distorsiunea perceptiei fata de sine; parasirea domeniului. F
MULTIPLE CHOICE

269.Satisfactia muncii este influentata de:
a. facilitatile economice si socio-profesionale
b. caracterul rutinier/ variat al muncii
c. relatiile la locul de munca muncii
d. cadrul organizational in care se desfasoara munca
e. caracteristicile fizice ale locului de munca
a. a+b+c+d+e b. a+b+c c. b+c+d+e
270.Tipurile de trebuinte din teoria ierarhizarii trebuintelor a lui A.Maslow sunt:
a. trebuintele de cooperare si afiliere
b. trebuintele de stima si statut
c. trebuintele de hrana, locuinta, imbracaminte
d. trebuintele de autorealizare
e. trebuintele de securitate
a. a+b+c b. a+b+c+d+e c. d+e
271.Conform factorii de igiena (supravegherea, conditiile de munca, relatiile interpersonale, securitatea muncii, etc.) si factorii motivationali (realizarile personale, recunoasterea, munca insasi, posibilitatile de avansare, etc) determina atat satisfactie cat si insatisfactie in munca;
Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta:
1) Managementului stiintific
2) Teoriei X
3) Teoriei Y
4) Teoriei ierarhizarii nevoilor
5) Teoriei bifactoriale
6)Teoriei echitatii
7) Teoriei asteptarii
8) Teoriei reantaririi si consolidarii
a. 1+2 b. 3+4
c. 5 d. 6+7+8
272.Interviul de selectie este eficient in urmatoarele situatii:
a. relevarea unor calitati ale candidatilor ca de exemplu: tinuta, limbaj, conduita nonverbala, motivatii, interese si aspiratii de viitor, pregatire si calificare profesionala, experienta
b. relevarea cunostintele profesionale ale candidatului
c. evidentierea profilului psihologic al candidatului (aptitudini, abilitati, trasaturi de temperament si personalitate, etc.)
273.Recrutarea interna prezinta o serie de avantaje care se regasesc printre urmatoarele elemente:
a. permite identificarea i atragerea unui numar mai mare de candida si potentiali;
b. poate constitui un bun factor de motivare a angajatilor in vederea viitoarei promovari;
c. incurajeaza un nou mod de gandire in cadrul organizatiilor;
d. punctele forte si punctele slabe ale candidatilor sunt cunoscute mult mai bine.
Precizati care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele avantaje ale recrutarii interne:
a. a+b+c b. b+d c. a+b+c+d
274. Care dintre elementele de mai jos reprezinta dezavantaje ale recrutarii interne:
a. costul recrutarii personalului este mult mai ridicat;
b. impiedica infuzia de suflu proaspat si nu favorizeaza promovarea unor idei noi ;
c. la un ritm rapid de extindere a institutiei, posibilitatile de completare a posturilor din personalul existent, pot fi depasite;
d. nu este nevoie de o perioada de acomodare cu noul loc de munca;
e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate mentinandu-si legaturile cu fostii colegii de munca;
Precizati care din combinatiile de mai jos reflecta cel mai corect principalele dezavantaje ale recrutarii interne:
a. b+c+e b. a+b+c c. d+e
275.Conform munca este o parte importanta a vietii oamenilor, pot folosi autocontrolul in atingerea obiectivelor organizatiei, accepta bucurosi responsabilitati in functie de recompensele asociate acestora si pot da dovada de inventivitate si creativitate in munca.
1) Managementului stiintific
2) Teoriei X
3) Teoriei Y
4) Teoriei ierarhizarii nevoilor
5) Teoriei bifactoriale
6)Teoriei echitatii
7) Teoriei asteptarii
8) Teoriei reantaririi si consolidarii
a. 2 b. 3
c. 6 d. 8
276 . . . . . . . se bazeaza pe urmatoarele postulate:
a. oamenii au o aversiune nnascuta fata de munca si vor incerca sa o evite;
b. managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze si sa-i constranga pe angajti pentru realizarea obiectivelor organizatiei;
c. angajatii trebuie condusi pentru ca evita responsabilitatile;
d. angajatii sunt preocupati in general de securitatea personala.
Alegeti dintre variantele urmatoare pe cea corecta:
1. teoria X
2. managementul stiintific
3. teoria ERG
4. teoria Y
5. teoria echitatii
6. teoria consolidarii
a. 1 b. 3 c. 5
277. Recrutarea externa prezinta o serie de avantaje care se regasesc printre elementele de mai jos:
a. recrutarea personalului este mult mai rapida si cu costuri mai mici;
b. permite identificarea si atragerea unui numar mai mare de candidati potentiali;
c. incurajeaza un nou mod de gandire in cadrul organizatiei;
d. creste motivarea personalului;
e. se realizeaza economii in costurile de pregatire pentru ca se angajeaza profesionisti competenti, bine pregati, din exterior
a. a+b+c b. b+c+e c. a+b
278. Care dintre elementele prezentate reprezinta dezavantaje ale recrutarii externe:
a. favorizeaza promovarea ideilor noi;
b. timpul necesar acomodarii, adaptarii si integrarii pe posturi a noilor angajati este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare;
c. identificarea, atragerea si evaluarea candidatilor se realizeaza mult mai dificil;
d. nu implica elaborarea unor programe de pregatire profesionala intrucat se angajeaza profesionisti din exterior;
e. poate aparea respingerea noilor venti de catre vechii angajati ceea ce creeaza dificultati de integrare, duce la scaderea motivatiei afect nd productivitatea muncii
a. b+c+e b. a+b c. b+c+d
279.Care dintre urmatoarele metode sunt utilizate in recrutarea externa?
a. observatia
b. anunturile publicitare
c. analiza produselor activitatii
d. fisierul cu potentiali angajati
e. institutii specializate in recrutarea/selectia de personal/ consultanta in domeniul resurselor umane
f.metoda timpilor si a miscarilor
g.reteaua de cunostinte
h.internetul
i. studiul de caz
j.analiza postului
k. head-huntingul
a. a+b+c+d+e b. b+d+e+g+h+k c. e+f+g+h+i+j
280.Etapele planului de recrutare sunt:
a. analiza prognozei cererii de resurse umane
b. organizarea posturilor si a oamenilor
c. testarea psihologica
d. prognoza ofertei de resurse umane
e. organizarea interviului de selectie
f. analiza evidentei posturilor devenite disponibile datorita demisiilor, concedierilor, pensionarilor, deceselor
g. acomodarea cu locul de munca
h. studiul posturilor
i. calculul nevoilor directe de recrutare
Alegeti din urmatoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enuntului de mai sus:
a. a+b+d+f+h+I b. b+c+d+e+f c. g+h+i
281.Conform factorul care motiveaza oamenii in procesul muncii este salariul pe care acestia il primesc
1. Managementului stiintific
2. Teoriei X
3. Teoriei Y
4. Teoriei ierarhizarii nevoilor
5. Teoriei bifactoriale
6.Teoriei echitatii
7. Teoriei asteptarii
8. Teoriei reantaririi si consolidarii
a. 1+2+3 b. 2 c. 1
282.Conform indivizii sunt preocupati nu numai de nivelul recompenselor pe care le primesc in schimbul efortului propriu ci si de relatia dintre recompensele pe care le primesc ei si cele pe care le primesc ceilalti.
1. Managementului stiintific
2. Teoriei X
3. Teoriei Y
4. Teoriei ierarhizarii nevoilor
5. Teoriei bifactoriale
6.Teoriei echitatii
7. Teoriei asteptarii
8. Teoriei reantaririi si consolidarii
a. 1 b. 3
c. 5 d. 6
283.Etapele selectiei de personal sunt urmatoarele:
a. analiza scrisorii de intentie si a curriculumului vitae
b. adaptarea in munca
c. interviul de selectie
d. identificarea cu munca
e. testarea psihologica
f. recrutarea interna
g. probele de cunostinte profesionale
h. probele de lucru
i. integrarea la locul de munca
j. examinarile medicale
k. asimilarea informatiilor si comportamentelor specifice muncii
l. verificarea referintelor
m. decizia finala
Alegeti din urmatoarele variante pe cea care corespunde cel mai bine enuntului de mai sus:
a. a+b+c+d b. a+c+e+g+h+j+l+m c. h+i+j+k+l+m
284.Factorii care influenteaza procesul de integrare sunt:
a. scopurile institutiei la care angajatul trebuie sa adere;
b. coeziunea si coerenta grupului in care angajatul isi desfasoara activitatea;
c. contractul dintre angajat si institutie si care stabileste un echilibru intre contributiile si realizarile cerute si recompensele financiare si nonfinanciare din partea institutiei;
d. normele care definesc rolurile angajatului in institutie;
e. raporturile de putere si de dependenta cu colegii si cu superiorii ierarhici
a. a+d+e b. a+b+c+d+e c. b+c+d
285.Consolidarile in viziunea lui B.F Skinner sunt:
a. facilitatile
b. mutarile disciplinare
c. mentinerea unei echitati efort-compensatie
d. premieri pentru merite deosebite
e. concedierile
f. stingerile
g. consolidarile negative
h. cresterile salariale
i. sanctionarile
a. a+b+d+e+f+g+h+I b. d+e+f+g+h c. f+g+h+i
286. Tipurile de erori care pot aparea in timpul interviului de selectie sunt:
a. eroarea de similaritate
b. discriminarea in functie de varsta
c. eroarea de contrast
d. sublinierea elementelor negative
e. eroarea de tip halou
f. eroarea datorata primei impresii
g. discriminarea in functie de sex
a. a+b+c+d+e+f+g b. b+c+d+e c. d+e+f+g
287.Stadiile procesului de integrare profesionala in viziunea lui O. Hoffman sunt:
a. adaptarea in munca
b. vizite in institutie, conduse de seful ierarhic, care i va prezenta noului angajat activitatea acesteia, structura sa si mai ales departamentele cu care va colabora
c. asimilarea
d. identificarea cu institutia si colectivul
e. oferirea noului angajat a unei mape de intampinare care sa contina informatii referitoare la structura organizatorica a institutiei, facilitatile existente, programul de lucru, modalitatile de evaluare, regulamentele institutiei, date despre protectia muncii, prevenirea accidentelor, etc.
a. a+c+d b. b+c+d c. c+d+e
288.Teoria celor trei necesitati a lui David McClelland are in vedere urmatoarele necesitati:
a. necesitatile de existenta
b. necesitatile de securitate
c. necesitatile de putere
d. necesitatile de afiliere
e. necesitatile de realizare
f. necesitatile de stima si statut
a. c+d+e b. a+b+c c. d+e+f
289..consta in compararea fiecarui candidat cu predecesorul sau/ predecesorii sai, neglijand comparatia cu standardul prestabilit al interviului.
Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta:
a. eroarea de similaritate
b. eroarea de contrast
c. eroarea de tip halou
d. eroarea datorata primei impresii
290.Conform oamenii fac o comparatie intre efortul pe care il depun (educatie, calificare, abilitati, experienta, timpul lucrat in organizatie, etc) si compensatia pe care o primesc (salariu, beneficii, recunoasteri, promovari).
Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta
a. teoriei performantelor asteptate
b. teoriei echitataii
c. teoriei bifactoriale motivatie igiena
d. teoriei consolidarii
e. teoriei Y
291are la baza nevoia de a sti, de a cunoaste, curiozitatea si interesul intelectual faca de o anumita profesiune
a. motivatia intrinseca
b. motivatia cognitiva
c. motivatia pozitiva
d. motivatia extrinseca
e. motivatia afectiva
292.Sursa generatoare a ..se afla in trebuintele personale ale individului si este solidara cu activitatile lui, individul exercitand o munca in conformitate cu propriile aptitudini si abilitati.
a. motivatiei intrinseci
b. motivatiei cognitive
c. motivatiei negative
d. motivatiei extrinseci
e. motivatiei afective
293.In viziunea lui B.F.Skinnereste o forma de consolidare bazata pe ideea ca un anumit comportament va disparea daca va fi ignorat.
a. Sanctiunea
b. Consolidarea pozitiva
c. Extinctia
d. Consolidarea negativa
294este determinata de interactiunea membrilor grupului de munca si se refera la faptul ca munca favorizeaza realizarea contactelor sociale precum si satisfacerea nevoilor de cooperare, afiliere, securitate, stima si statut social ale acestora
a. Motivatia economica
b. Motivatia profesionala
c. Motivatia psihosociala
295..sunt acele persoane care nu trec de procesul de selectie dar care in realitate demonstreaza ca sunt muncitori buni
a. Indivizii falsi negativi
b. Indivizii falsi pozitivi
296.In cadrul interviului de selectie . . . . . . .se produce atunci cand o anumita caracteristica a interviului impresioneaza foarte puternic, punandu-si amprenta asupra evaluarii generale a candidatului.
a. Eroarea de contrast
b. Eroarea de tip halou
c. Eroarea de similaritate
297 . . . . . .este alegerea conform anumitor criterii a celui mai potrivit candidat pentru ocuparea unui post in cadrul unei institutii prin analiza obiectiva a concordantei dintre caracteristicile profesionale ale unui post si caracetristicile fizice, psihice si informationale pe care le prezinta solicitantii postului.
a. selectia de personal
b. recrutarea interna
c. recrutarea externa
298explica motivarea in munca ca pe un proces complex in care indivizii analizeaza sansele pe care le au in obtinerea anumitor rezultate si masura in care aceste rezultate sunt atragatoare pentru ei.
a. Teoria Y
b. Teoria echitatii
c. Managementul stiintific
d. Teoria asteptarii
e. Teoria bifactoriala motivatie-igiena
f. Teoria ERG
a. a b. b
c. c d. d
299.In explicarea comportamentului uman ..utilizeaza un set redus de trebuinte si anume trebuinte legate de existenta, trebuinte legate de relatiile cu semenii si trebuinte de crestere.
a. Teoria X
b. Teoria echitatii
c. Teoria ERG
d. Teoria asteptarii
e. Teoria bifactoriala motivatie-igiena
f. Teoria celor trei necesitati
a. f b. e c. c
300are la baza reactii de respingere si aversiune ale individului fata de consecinte neplacute care pot aparea la locul de munca(concediere, retrogradare, critica, teama de esec sau pierdere a prestigiului, etc.)
a. motivatia extrinseca pozitiva
b. motivatia extrinseca negativa
301.Una dintre teoriile de mai jos are in vedere trei aspecte importante:
1. grupul este structura de baza in institutie;
2. angajarea pe viata, polivalenta, cariera lenta, contureaza motivatia individuala;
3. respectul oamenilor pentru munca si grup este masura propriului lor respect.
Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta:
a. teorie ERG
b. teoria celor trei necesitati
c. teoria Z
d. teoria Y
e. teoria performantelor asteptate
302.Una dintre teoriiile motivationale de mai jos porneste de la premisa ca motivatia pentru munca este determinata de patru tipuri de comparatii:
1. comparatia cu o situatie anterioara in care s-a aflat individul in cadrul aceleiasi organizatii;
2. comparatia cu o situatie anterioara in care s-a aflat individul in afara organizatiei;
3. comparatia cu alta persoana sau grup de persoane din interiorul organizatiei;
4. comparatia cu alta persoana sau grup de persoane din afara organizatiei.
Alegeti dintre variantele de mai jos pe cea corecta:
a. teorie echitatii
b. teoria celor trei necesitati
c. teoria Z
d. teoria bifactoriala motivatie-igiena
e. teoria performantelor asteptate
TESTAREA PSIHOLOGICA (PERSONALITATEA)
TRUE/FALSE
303. Cercetarea personalitatii se concentreaza pe diferentele individuale ce au o mare semnificatie in relatiile cotidiene stabilite intre oameni, ceea ce va permite studierea interactiunilor dintre factori sau trasaturi si situatiile concrete, in care este plasat individul, precum si realizarea unor predictii diferentiate valide. T
304. A. Angleitner a propus o taxonomie a relatiilor posibile intre itemi si trasatura, taxonomie ce cuprinde 7 categorii: descrieri de reactii, atribute ale trasaturii, dorinte si trebuinte, fapte biografice, atitudini, reactii ale altora, itemi bizari. T
305. Metoda empirica (strategia criteriului extern) presupune o selectie a itemilor pe baza corelatiei factoriale dintre item si raspunsurile subiectilor. F
306. In cazul Chestionarului de Personalitate California validarea nu este o etapa premergatoare obligatorie a interpretarii propriu-zise a foii de profil. F
307. In viziunea lui R. B. Cattell cunoasterea modului de combinare a trasaturilor ii permit psihologului sa realizeze predictii asupra comportamentului persoanei intr-o anumita situatie. T
MULTIPLE CHOICE
308. Realizand o analiza a diferitelor definitii ale personalitatii Perron a identificat o serie de caracteristici dominante ale acestora, si anume:
a. omogenitatea
b. globalitatea
c. fluiditatea
d. coerenta
e. permanenta (stabilitatea) temporala
a. a+b+d b. a+b+c
c. b+d+e d. b+c+e
309. Luand in consideratie interactiunea dintre teorei si metoda, principalele obiective ale metodelor de evaluare ale personalitatii sunt:
a. descrierea
b. explicarea
c. predictia
a. a+b b. a+b+c c. b+c
310. Notiunea de personalitate poate fi considerata:
a. ca desemnand individul uman concret;
b. un termen fara aplicabilitate concreta;
c. o constructie teoretica elaborata in psihologie in scopul intelegerii si explicarii, la nivelul teoriei stiintifice, a modalitatii de fiintare si functionare ce caracterizeaza organismul psihofiziologic, persoana umana.
311. In procesul de elaborare si constructie a unui test psihologic, un moment foarte important este cel in care se hotaraste tipul de proba, alegere ce este dependenta de urmatoarele aspecte:
a. domeniul in care testul va fi folosit
b. numarul de itemi
c. scopul testarii
a. a+c b. a+b+c c. a+b
312. Evitarea surselor de eroare care pot afecta fidelitatea unui test, poate fi realizata prin urmatoarele strategii:
a. standardizarea corecta a instructajului si a conditiilor de raspuns;
b. formularea unor intrebari cu raspunsuri deschise;
c. elaborarea unor scale de validare a testului
d. elaborarea unor exemple introductive prin care ne asiguram ca au fost intelese solicitarile testului
a. a+b+c b. c+d
c. a+c+d d. a+d
313. Etalonarea testului, prin care testul este aplicat unui esantion de subiecti, urmarindu-se aplicarea chestionarului, a exemplelor, experimentarea limitei de timp, se desfasoara in etapa:
a. initiala
b. de elaborare si constructie
c. finala
314. Strategia de construire a chestionarelor de personalitate centrata pe criteriul intern si care presupune apelul la tehnici statistice prin care sunt identificati factorii care determina variatia semnificativa a comportamentului si prin care sunt construite scalele pentru a fi definite psihologic si evaluati factorii respectivi, este cunoscuta ca fiind:
a. metoda intuitiva
b. metoda analizei factoriale
c. metoda empirica
315. Abordarea ce are ca obiectiv studierea a ceea ce indivizii au in comun, permitand identificarea trasaturilor sau tipurilor de personalitate si care contribuie la elaborarea unei structuri ipotetice a personalitatii umane este:
a. abordarea idiografica
b. abordarea nomotetica
c. abordarea interactionista
316. Allport, Eysenck si Cattell au oferit explicatii referitoare la diagnoza comportamentala pornind de la trasatura considerata:
a. predispozitia de a raspunde in acelasi mod in fata unor stimuli similari
b. tendinta de a formula raspunsuri variate
c. tendinta de a da raspunsuri afirmative
317. Principalele strategii de construire a itemilor din testele de personalitate, legate de problema limbajului, strategii identificate de Angleitner, Ostendorf si John intr-o cercetare din 1990 au fost urmatoarele:
a. elaborarea unei grile de identificare prin care se exclud acei itemi care nu se potrivesc in anumite propozitii-criteriu
b. elaborarea unei taxonomii a tipurilor de caracteristici de personalitate care se regasesc la nivelul limbajului natural
c. specificarea unor criterii de excludere
a. a+b b. a+b+c c. b+c
318. In construirea itemilor corespunzatori trasaturilor si continuturilor psihologice, se impune o permanenta raportare a itemului la validitatea sa discriminativa. Acest lucru este posibil prin respectarea urmatoarelor conditii:
a. continutul itemului sa fie cat mai explicit si sa includa aspecte relevante ale contextului situational
b. definirea explicita a trasaturii din perspectiva unei teorii structurale
c. etalonul sa fie reprezentativ
d. folosirea unor loturi de subiecti pentru fiecare categorie de itemi, pentru a elabora itemi care sa fie acceptati, tolerati de subiecti
a. a+b+d
b. c+d
c. a+b
319. Cele mai importante aspecte ale structurii de suprafata ale itemilor sunt urmatoarele:
a. ambiguitatea
b. lungimea
c. compexitatea
d. formatul itemului care este dat de propozitie si tipul de raspuns
a. a+b+c b. a+c+d c. b+c+d
320. Mischel promoveaza o teorie a invatarii sociale, conform careia persoanele asimileaza comportamentele in contextul raspunsurilor la anumite situatii, iar predictorii comportamentului unui individ sunt legati de experienta anterioara a persoanelor respective in situatii similare, autorul fiind adeptul orientarii:
a. trasaturilor
b. situationiste
c. psihanalitice
321. Caracteristicile semantice ce pot influenta procesele cognitive importante in raspunsurile la itemi sunt:
a. ambiguitatea
b. gradul de referinta personala
c. comprehensibilitatea
d. lungimea
e. evaluarea
f. nivelul de abstractizare
a. a+b+c+e+f b. b+c+f
c. d+e+f d. a+b+d+e+f
322. Principul conform caruia cercetarea trebuie sa se bazeze pe corectitudine, pe un contract neexploatativ si reciproc, fiind vorba de un adevarat contract social stabilit intre cercetator si subiect se refera la :
a. confidentialitate
b. respectarea intimitatii
c. consimtamantul informat
323. I. Dafinoiu aprecia ca modelele interactioniste ofera explicatii pornind de la determinismul dimensiunilor:
a. psihologica
b. sociala
c. biologica
a. a b. a+b+c c. b+c
324. Orientarea ce analizeaza individul in globalitatea sa, luand in considerare toate componentele care intra in interactiune, promovand o abordare dinamica este:
a. perspectiva situationista
b. perspectiva idiografica
c. perspectiva situationista
325. R. B. Cattell a descris .ca fiind tendinte de a reactiona, relativ permanente si care formeaza unitatea fundamentala a personalitatii individului.
a. factorii
b. trasaturile
c. comportamentele
326. R. B. Cattell a considerat ca exista urmatoarele forte motivationale sau dinamice ale personalitatii:
a. sentimentele
b. ergii
c. caracterul
a. a b. b+c c. a+b
327. Trasaturile-sursa de nivel mediu considerate atitudini invatate de individ, centrate pe sferele importante ale vietii (familie, profesie, religie, etc.) erau considerate de R. B. Cattell ca fiind:
a. aspiratiile
b. perceptiile
c. sentimentele
328. Cercetarile realizate de R.B. Cattell si colaboratorii, cercetari ce au luat in considerare varsta si stabilitatea factoriala, au fost realizate prin doua tehnici:
a. stabilirea corelatiilor dintre evaluari cantitative realizate in perioade de varsta diferite, specifice pentru perioada de dezvoltare inclusa in studiu (metoda longitudinala)
b. tehnica ce se bazeaza pe datele intersectionale, prin care secventa de dezvoltare este stabilita prin subiecti care traiesc simultan in aceeasi perioada de timp, pentru a se obtine o compilare a liniilor de tendinta legate de varsta.
c. stabilirea tendintelor generale rezultate in urma administrarii unor sondaje de opinie
a. a+c b. b+c c. a+b
329. Teoria lui R.B. Cattell asupra personalitatii se bazeaza pe date stiintifice, iar in cercetarea empirica autorul a cercetat subiecti ala caror comportament a fost studiat extensiv prin:
a. chestionare
b. sondaje de opinie
c. teste obiective
d. observatii directe
e. evaluari ale conduitei in situatii reale de viata.
a. a+b b. b+c+d c. a+c+d+e
330. Trasaturile-sursa identificate de R.B. Cattell sunt urmatoarele:
a. trasaturi constitutionale
b. trasaturi populare
c. trasaturi ce tin de mediu
a. a+c b. b+c c. a
331. Cercetarile extinse efectuate de R. B. Cattell l-au condus pe acesta catre stabilirea, pentru Chestionarul C , a unor corectii a notei generale de anxietate in functie de:
a. sex
b. profesie
c. varsta
a. a b. b c. a+c
332. Teoria lui R. B. Cattell ce a stat la baza elaborarii Chestionarului C descrie anxietatea ca fiind:
a. un sentiment-master
b. un factor primar
c. un factor secundar
333. Factorul din Chestionarul C descris de R.B. Cattell ca redand dezvoltarea constiintei de sine, gradul de motivare a integrarii comportamentului in jurul acceptarii si imaginii de sine, definita constient prin raportare la standardele sociale acceptate este denumit de autor:
a. C
b. Q4
c. Q3
334. In chestionarul C al lui R.B. Cattell notele standard care indica instalarea anxietatii sunt cele care sunt mai mari dacat:
a. 6
b. 7
c. 5
335. Porot a identificat urmatoarele conditii esentiale existente in majoritatea definitiilor psihiatrice asupra anxietatii:
a. sentimentul iminentei unui pericol nedeterminat, insotit de fantasme tragice, ce pot amplifica totul la proportiile unei tragedii reale
b. starea de atentie fata de un pericol, o stare de alerta psihica, care cuprinde subiectul in intregime, ca si cum totul ar duce catre o catastrofa
c. convingerea de neputinta absoluta insotita de sentimentul de dezorganizare si aneantizare in fata pericolului
a. a+b+c b. a+c c. b+c
336. Printre caracteristicile la care se refera anxietatea, in viziunea lui R.B. Cattell, se afla si urmatoarele:
a. tensiunea interioara
b. stabilitatea emotionala
c. lipsa de incredere in sine
d. manifestari psihosomatice
a. a+c+d b. b+c+d c. a+b
337. Unul dintre punctele de plecare pe care H. Gough le-a avut in derularea cercetarilor privind realizarea C.P.I a fost ansamblul acelor termeni pe care oamenii ii utilizeaza intre ei pentru a-si descrie moduri de comportament, caracteristice, obisnuite, care sunt denumite:
a. concepte obiective
b. concepte populare
c. concepte-sursa
338. Scalele ce sunt folosite in prima etapa de interpretare a profilului C.P.I., cea de validare, scale ce dau acces spre o imagine anticipata asupra protocolului, sunt:
a. Sa, Cs, Do
b. Do, Re, Fe
c. Wb, Cm, Gi
339. Factorii cuprinsi in testul PF16 sunt:
a. factori de natura exclusiv ereditara
b. factori ce pot fi diferentiati exclusiv calitativ
c. constructe bipolare
340. In prima etapa a interpretarii protocolului C.P.I., etapa ce este una de validare, un scor scazut la Cm, sub notele T25 poate indica:
a. subiectul a raspuns la intamplare
b. subiectul nu a inteles continutul itemilor datorita unui Q.I. sub medie
c. subiectul prezinta un grad neobisnuit de stranietate in felul cum evalueaza lucrurile obisnuite
a. a+b+c b. a+c c. b+c
341. Chestionarul de Personalitate California a fost construit ca un instrument paralel in raport cu un alt instrument elaborat la Universitatea din Minnesota si care era destinat psihopatologiei, pornind de la variabile clinice, si anume este vorba de proba:
a. FPI
b. MMPI
c. PF 16
342. In foaia de profil CPI, interpretarea perceptiei sociale a comportamentului sau analiza adjectivala se realizeaza pentru:
a. scoruri medii
b. scoruri extremizate
c. scoruri negative
343. Prima grupa de scale din foaia de profil CPI, de la Do la Wb, evidentiaza:
a. acceptarea cerintelor sociale
b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine
c. aspectele motivationale
344. In varianta din 1987 a CPI, H. Gough a mai adugat doua scale standard, care se adauga celorlalte, si anume:
a. independenta
b. dependenta
c. empatia
a. a+b b. b+c c. a+c
345. In foaia de profil CPI, a doua grupa de scale, de la Re la Cm, se refera la:
a. gradul de constientizare si acceptare a cerintelor sociale, nivelul de socializare atins, maturitatea sociala, modul autocontrolat de a relationa
b. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine
c. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor
346. In cadrul strategiilor corelative a dimensiunilor relevante din profilul CPI, evaluarea conditiei eului presupune un demers de cercetare pornind de la ipoteze legate de varsta si sexul subiectului si de la scalele implicate in conditia eului, si anume:
a. Ai, Ac, Ie
b. Do, Re, Cm
c. Sa, Wb, Fe
347. Grupa a III-a de scale din foaia de profil CPI, care este cuprinsa intre scalele Ac si Ie, cuprinde dimensiuni ce redau:
a. ascendenta, eficienta personala, siguranta de sine
b. modalitati intelectual-atitudinale si tipologia feminina sau masculina a intereselor
c. aspectele motivationale, potentialul de realizare personala, stilul de integrare, tipul de valori dominant
348. In cadrul strategiilor de interpretare corelativa a dimensiunilor ce au relevanta din profilul CPI, un prim demers este cel prin care se realizeaza o analiza globala care ne permite sa formulam primele ipoteze de lucru, pornind de la scorurile extreme, acest demers fiind denumit:
a. analiza corelativa
b. analiza configuratiei profilului
c. analiza factoriala
349. Chestionarul de Personalitate California, unul din cele mai cunoscute si aplicate instrumente poate fi aplicat si in: a. scoli si colegii
b. industrie si afaceri
c. institutii medicale si birouri de consiliere axate pe probleme de neadaptare sociala
a. a+b+c b. b+c c. a+b
350. Varianta noua a CPI include, in afara procedurii standard de interpretare a scalelor, o noua posibilitate de interpretare, si anume un model al personalitatii denumit de H. Gough:
a. modelul tridimensional al intelectului
b. piramida trebuintelor
c. medelul cuboid